DicţionarInformatizarea educaţiei/învăţămîntuluiSorin CristeaUniversitatea din BucureştiInformatizarea reprezintă o activitate socială de mareamplitudine, profunzime şi complexitate – tipică societăţiiinformaţionale, bazată pe cunoaştere – care constă în procesarea,stocarea şi valorificarea specifică a produselorcunoaşterii (ştiinţifice, tehnologice, artistice, filozofice,religioase, economice, politice, pedagogice etc.). Aceastăactivitate socială, cu resurse şi implicaţii multiple în planpedagogic, are un dublu scop: 1) esenţializarea informaţiiloracumulate cantitativ, prelucrate calitativ, permanent,pe criterii specifice, impuse de tehnologiile informaţionaleafirmate şi de particularităţile domeniului de aplicaţie; 2)corelarea funcţională a informaţiilor, realizată permanentla nivel de reţele informaţionale globale şi deschise, accesibiletehnologic şi autoperfectibile social, pe termenscurt, mediu şi lung.Informatizarea educaţiei reflectă particularităţileunui context social specific, condiţionat pedagogic lanivelul sistemului şi al procesului de învăţămînt.În plan conceptual, metodologic şi practic, informatizareaeducaţiei/învăţămîntului constituie o activitateinovatoare, fundamentată teleologic şi tehnologic, promovatăşi perfecţionată permanent la scara societăţiipostmoderne. Informatizarea este definitorie pentrusocietatea postmodernă dezvoltată global şi deschis,în cea de-a doua jumătate a sec. XX, pînă în prezent casocietate informaţională, bazată pe cunoaştere.Fundamentarea teleologică a procesului de informatizarea educaţiei/învăţămîntului este realizată la nivelulconstrucţiei finalităţilor pedagogice macrostructurale.Avem în vedere construcţia idealului educaţiei şi a scopurilorstrategice ale educaţiei, valabile la scara sistemului social, îngeneral, a sistemului de învăţămînt, în mod special.Idealul educaţiei promovat de UNESCO la scara societăţiipostmoderne defineşte tipul de personalitate necesarsocial pe termen lung în contextul informatizării depline,globale şi deschise, care implică o înnoire permanentă adomeniilor cunoaşterii într-un cadru conceptual, metodologicşi practic mereu perfectibil, autoperfectibil.Societatea bazată pe informatizarea tuturor structurilorsale (culturale, politice şi economice) determină idealuleducaţiei care prospectează pe termen lung modelul personalităţiideschise, inovatoare. Acest model pedagogicare în vedere formarea şi dezvoltarea capacităţii omuluide adaptare permanentă la schimbările generate continuude dinamica funcţionării societăţii informaţionale.Scopurile educaţiei, determinate de forţa teleologicăa idealului educaţiei, definesc direcţiile strategice de dezvoltarea educaţiei, pe termen lung şi mediu, la scara sistemuluide învăţămînt. Reprezintă macrostructura educaţiei,existentă la nivelul raporturilor educaţiei/învăţămîntuluicu sistemul social global, în general, cu principalele subsistemeale acestuia. Construcţia scopurilor strategice aleeducaţiei implică analiza raporturilor prospective dintretoate nivelurile structurale ale societăţii informatizate – economic,politic, cultural, comunitar – şi tendinţele necesarede evoluţie a sistemului de învăţămînt pe termen mediu şilung. Informatizarea societăţii va determina, astfel, proiectareaunor scopuri strategice care vizează: a) conducereamanagerială a sistemului de învăţămînt; b) democratizareasistemului de învăţămînt; c) globalizarea şi deschidereasistemului de învăţămînt; d) descentralizarea sistemului deînvăţămînt. În condiţiile ponderii specifice pe care o are, înmod obiectiv, funcţia culturală a educaţiei, în cadrul activităţiide formare şi dezvoltare a personalităţii educatului,vom evidenţia un scop strategic integrator, care defineşteinformatizarea educaţiei ca direcţie majoră, fundamentală,54
Dicţionarde evoluţie a sistemului de învăţămînt pe termen mediu şilung: esenţializarea şi deschiderea informaţiei selectate înperspectiva amplificării şi aprofundării resurselor formativepozitive, superioare la/prin toate treptele şi disciplinelede învăţămînt. Informatizarea educaţiei, ca scop strategic,fundamental va impune criteriile de elaborare a: 1)structurii de organizare a sistemului de învăţămînt, cuaccent pe prelungirea duratei „şcolii generale, obligatorii”,pentru extinderea şi aprofundarea curriculumului comun,a „trunchiului comun de cultură generală”; 2) planului deînvăţămînt şi a programelor şcolare, în sensul paradigmeicurriculumului prin: a) selectarea disciplinelor de învăţămîntesenţiale şi corelarea lor funcţională în reţele intra şiinterdisciplinare (structurale sau contextuale); b) selectareaconţinuturilor esenţiale ale fiecărei discipline şi corelarealor în reţele informaţionale funcţionale pedagogic carepermit înţelegerea, aplicarea, analiza, sinteza şi evaluareacritică a conceptelor şi strategiilor cognitive învăţate.Fundamentarea tehnologică a procesului de informatizarea educaţiei/învăţămîntului este realizată lanivelul noilor mijloace de prelucrare, stocare şi comunicarecomputerizată a informaţiei, tot mai perfecţionateştiinţific, mai extinse şi valorificate în plan social. Acestemijloace sînt exprimate printr-o multitudine de termeni,pătrunşi deja în limbajul comun, care solicită definiţii şidelimitări pentru clarificarea problematicii dezvoltate, darşi pentru eliminarea confuziilor şi a redundanţelor nociveîn plan teoretic, metodologic şi practic: informatică, TIC(Tehnologia Informaţională Computerizată/TehnologiaInformaţiei şi Comunicării), eLearning, instruire pe bazăde proiect, web 2.0, comunitate virtuală, resurse educaţionale,software educaţional, licenţe software, gîndirealgoritmică, instruire programată, grafuri de cunoştinţă,comunicare web. Toţi aceşti termeni asigură fundamentareatehnologică a procesului de informatizare a educaţieiîn contextul sistemului şi al procesului de învăţămînt. Deaceea este necesar a-i defini la nivelul unor concepte operaţionalecu deschidere pedagogică explicită şi implicită,respectînd dimensiunea lor informatică specifică.Informatica reprezintă ştiinţa care studiază modulde prelucrare, stocare şi valorificare a informaţiei cuajutorul unor tehnologii specifice. Din punct de vedereepistemologic, este un produs interdisciplinar situat lalinia de intersecţie dintre teoria informaţiei şi matematică.Prin corelarea celor două domenii este sugerată structuraarticulată a termenului de informatică (infor – de la informaţie;matică – de la matematică). În plan conceptual,este vizată, astfel, posibilitatea prelucrării matematice ainformaţiei în cadrul unui proces riguros de esenţializareşi de reorganizare în reţele tipologice stabile şi deschise.În plan tehnologic, implică raporturi interdisciplinarecu alte domenii ştiinţifice de vîrf (electronica, electrotehnicaşi telecomunicaţiile), care au condus la creareaşi perfecţionarea calculatorului în calitate de dispozitivce valorifică practic conceptele şi metodologia de bazăa informaticii. În calitate de produs interdisciplinar excepţional,informatica se afirmă în plan social ca posibilăteorie a limbajului informaţional şi ca practică a unui noutip de procesare, stocare, valorificare, comunicare, extinsădin ce în ce mai mult în toate domeniile vieţii sociale. Înaceastă perspectivă, informatica, promovată ca disciplinăşcolară, este studiată în cadrul liceelor de profil.TIC în calitate de disciplină şcolară studiază, în plan teoretic,metodologic şi practic, cunoştinţele şi metodologiilenecesare pentru utilizarea calculatorului şi a programelorbazate pe tehnologie informatică. Obiectivele pedagogiceale disciplinei sînt angajate la nivel de cultură generală,programele însuşite şi exersate avînd un caracter aplicativ,relevant pedagogic prin capacitatea lor de organizare ainformaţiei în termeni de esenţializare şi de structurarefuncţională în reţea. În plan metodologic, stimuleazăformele de organizare de tip individual, dar şi resursele devalorificare a rezultatelor învăţării la nivel comunitar (local,teritorial, naţional, internaţional). TIC ca instrument educaţionalpermite valorificarea mijloacelor tehnologice de tipinformatic pentru realizarea unor operaţii multiple, utile înactivitatea de instruire de tip formal şi nonformal, în şcoalăşi în afara ei: redactarea, prelucrarea şi formatarea unuidocument; afişarea documentelor în diferite forme (eseu,grafică, tabel, prezentare analitică sau sintetică, bază de dateetc.); informare multimedia prin Internet; documentare înbiblioteca virtuală; instruire la distanţă; informare şcolarăşi profesională la nivel naţional şi internaţional; calificareprofesională pe o piaţă globală, implicarea în reţele desocializare de tip Facebook, Hi5 etc.eLearning reprezintă un model eficient de accesarea informaţiei prin tehnologii computerizate, utilizat şivalorificat pedagogic în acţiunile de predare, învăţare şievaluare, planificate şi organizate la nivelul activităţii deinstruire. Ca tip de reţea de informaţie este asemănătoareInternetului, incluzînd însă un conţinut educaţional relativînchis şi stabil, proiectat la nivel central sau local, pentru aoferi tuturor elevilor/studenţilor/cursanţilor şi profesorilorinformaţii, strategii şi metodologii de învăţare accesibile,care pot fi valorificate pe termen scurt, dar şi mediu şilung. La nivel conceptual şi tehnologic, eLearning constituieo resursă durabilă şi flexibilă a educaţiei permanenteşi a autoeducaţiei, proprie societăţii bazată pe cunoaştere.Are consecinţe la nivel de sistem de învăţămînt în contextulreţelelor de instruire în condiţii online, organizate pedomenii disciplinare, intradisciplinare, interdisciplinare,pe teme, subiecte, probleme (sociale, pedagogice etc.).Instruirea pe bază de proiect constituie o resursă pedagogică/didacticăinovatoare, concepută în sens metodologic,cu implicaţii în predarea, învăţarea şi evaluarea/autoevaluareaîn context formal şi nonformal, valorifcînd resurseleinformatice. Stimulează, în mod special, iniţiativa elevilorîn activitatea de instruire, în proiectarea unor obiective, în<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.6 (<strong>64</strong>) anul 2010Informatizarea educaţiei/învăţămîntului55
- Page 2 and 3:
Liceul Teoretic Orizontwww.orizont.
- Page 4 and 5:
QUO VADIS?Modernizarea învăţăm
- Page 6 and 7: quo vadis?Un alt aspect important,
- Page 10 and 11: ex cathedraIntegrarea portofoliilor
- Page 12 and 13: Ex CathedraPortofoliile de predareP
- Page 14 and 15: Ex CathedraÎn calitate de platform
- Page 16: Ex Cathedraint i,j; T x;for(i=1; i=
- Page 19 and 20: MAPAMOND PEDAGOGICde proiecte inter
- Page 21 and 22: MAPAMOND PEDAGOGICcare aspiră şi
- Page 23: MAPAMOND PEDAGOGIC3 Sentimentul de
- Page 26 and 27: Docendo discimusPortretul profesion
- Page 28 and 29: docendo discimusde conflict. ,,Pe n
- Page 30 and 31: docendo discimus• cetăţeni resp
- Page 32 and 33: docendo discimusextindere a instrui
- Page 34 and 35: docendo discimusParteneriatul şcoa
- Page 36 and 37: docendo discimusMigraţia părinţi
- Page 38 and 39: Cuvînt. Limbă. Comunicare.Compune
- Page 40 and 41: Cuvînt. limbă. comunicare.formula
- Page 42 and 43: Cuvînt. limbă. comunicare.• ela
- Page 44 and 45: Cuvînt. limbă. comunicare.Pentru
- Page 46 and 47: exercito, ergo sumVizualizarea obie
- Page 48 and 49: exercito, ergo summultă claritate,
- Page 50 and 51: exercito, ergo sum• prezentarea r
- Page 52 and 53: exercito, ergo sumSTRUCTURA LECŢIE
- Page 54 and 55: exercito, ergo sum9. Marble adding
- Page 58 and 59: Dicţionardescoperirea şi organiza