QUO VADIS?Modernizarea învăţămîntuluipreuniversitar prinimplementarea pe scară largă atehnologiei informaţiei şi acomunicaţiilorAnatol Gremalschidoctor habilitat, profesor universitarEducaţia trebuie să răspundă operativla provocările tehnologiilorinformaţionaleCu circa 25 de ani în urmă, în şcolile din R. Moldovaapăreau primele calculatoare. Privite pe atunci de foartemulţi pedagogi şi elevi ca maşini exotice, destinate doarsă „ronţăie” numere şi să rezolve ecuaţii matematice,aceste aparate au schimbat profund mediul de predareînvăţare,creînd un spaţiu informaţional global. Astăzi,în acest spaţiu virtual, cadrele didactice, elevii şi părinţiipot găsi cele mai diverse informaţii, atît utile, cîtşi nu prea, care, cu regret, uneori substituie abordărileprofunde şi munca asiduă de a produce şi a însuşi cunoştinţeprin simple navigări pe Internet şi operaţii detipul cut-and-paste (copie-şi-lipeşte). Una dintre cauzeleacestui fenomen o constituie ruptura ce s-a format întrerealizările tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilorşi evoluţiile înregistrate în ştiinţele educaţiei, care cugreu se despart de metodele tradiţionale de predareînvăţare-evaluare.Pare paradoxal, dar implementarea pe scară largă atehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în învăţămîntulpreuniversitar din ţara noastră se confruntă nu atît cuinsuficienţa de calculatoare şi accesul limitat la Internet,cît cu atitudini preconcepute a unor cadre didactice şi culipsa suportului metodologic şi a softurilor educaţionaledestinate realizării instruirii asistate de calculator.Deşi accesul la calculatoare creşte, elenu prea sînt utilizate pentru instruireConform datelor ultimului sondaj , ponderea cetăţenilorR. Moldova care utilizează calculatorul şi Internetuleste de circa 40%. Accentuăm faptul că, în cazulpersoanelor tinere, din grupul de vîrstă de 16-25 deani, această pondere este cu mult mai mare decît mediape ţară, atingînd circa 80%. Evident, pentru persoaneledin acest grup, calculatorul şi Internetul au devenit dejamijloace cotidiene obişnuite, ce pot fi utilizate pe larg atîtpentru învăţare, cît şi pentru divertisment. Însă analizarăspunsurilor date de respondenţii din această categoriede vîrstă relevă faptul că cel mai des Internetul este utilizatpentru: jocuri (70%), descărcarea filmelor şi a muzicii(<strong>64</strong>%), vizionarea filmelor (59%), discuţiilor prieteneşti(58%) etc. şi mai puţin pentru activităţi de instruire şieducaţie (54%). Semnificativ este şi faptul că doar 43%din respondenţii de 16-25 de ani au indicat că utilizeazăInternetul pentru obţinerea informaţiilor legate de instituţiileculturale (programele teatrelor, cinematografelor,muzeelor, sălilor de concerte etc.).Cauzele acestor fenomene sînt multiple, însă un rolimportant în extinderea domeniilor de utilizare a calculatoarelorşi a Internetului în educaţie îl au formarea de competenţedigitale, mobilizarea cadrelor didactice şi creareade softuri educaţionale atractive, ce ar putea fi utilizate atîtla lecţii, cît şi în procesul de pregătire individuală.Fişele de raportare a cetăţenilor R. Moldova, Studiusociologic realizat cu suportul Băncii Mondiale, AgenţieiSuedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională,PNUD Moldova, 2010.
quo vadis?Formarea competenţelordigitale la eleviPractica mai multorţări cu succese remarcabileîn domeniul informatizăriiînvăţămîntuluine demonstreazăcă factorul principal,care impulsioneazăaplicarea pe scară largăa tehnologiei informaţieiîn educaţie, îlreprezintă formarea decompetenţe digitale atîtla elevi, cît şi la cadredidactice. Prin urmare,modernizarea Curriculumuluiînvăţămîntuluiprimar şi secundar general,efectuată în anul2010 prin trecerea de la obiective la competenţe şi includereaexplicită a competenţelor digitale în categoriacompetenţelor-cheie pe care trebuie să le formeze/performezesistemul educaţional, va avea un impact beneficde lungă durată asupra învăţămîntului.Astfel, conform noului Curriculum , competenţeledigitale transdisciplinare în domeniul tehnologiei informaţieişi a comunicaţiilor includ: competenţa de a utilizaîn situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală şi competenţade a crea documente în domeniul comunicativşi informaţional şi de a utiliza serviciile electronice,inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.În scopul stabilirii competenţelor specifice la Informaticăce trebuie formate/performate la elevi aufost analizate atît experienţa R.Moldova şi a altor ţăricu un traseu istoric similar, cît şi a ţărilor care se aflăpe primele poziţii în clasamentuldezvoltării umane.Principalele aspecte supuseanalizei au fost rezultateleelevilor din R. Moldova laInformatică, conţinutul şivolumul materiilor predateîn învăţămîntul secundargeneral, perceperea roluluiacesteia de către profesori,elevi şi părinţi, cerinţeleînaintate de universităţi şide lumea muncii faţă denivelul de pregătire digitalăa absolvenţilor.Dacă pornim de laprezumţia nevinovăţiei şi Informatică, Curriculum pentru cl. X-XII, Ch., 2010.Figura 1. Utilizarea Internetului de către persoanele de 16-25 de aniSursa: Institutul de Politici Publice şi Magenta Conculting, 2010considerăm notele elevilor ca fiind imparţiale, veridiceşi relevante, putem afirma că rezultatele studierii disciplineiInformatica sînt foarte bune, elevii înregistrîndprogrese semnificative. Astfel, în cazul absolvenţilorde liceu, promoţia 2010, în ansamblu pe ţară, mediilenotelor au fost: 7,73 pentru cl. X, 7,68 pentru cl. XI şi8,37 pentru cl. XII. O situaţie similară se atestă şi încazul medianelor, respectiv, 7,87; 7,82 şi 8,54. Acesterezultate combat opinia unor cadre didactice care afirmăcă materiile predate în cadrul disciplinei Informatica sîntinaccesibile pentru majoritatea elevilor.Figura 2. Media şi mediana notelor la Informaticădin anexele la diplomele de BAC, promoţia 2010Sursa: Agenţia de Evaluare şi Examinare, 2010<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.6 (<strong>64</strong>) anul 2010Modernizarea învăţămîntului preuniversitar prin implementarea pe scară largă a tehnologieiinformaţiei şi a comunicaţiilor
- Page 2 and 3: Liceul Teoretic Orizontwww.orizont.
- Page 6 and 7: quo vadis?Un alt aspect important,
- Page 10 and 11: ex cathedraIntegrarea portofoliilor
- Page 12 and 13: Ex CathedraPortofoliile de predareP
- Page 14 and 15: Ex CathedraÎn calitate de platform
- Page 16: Ex Cathedraint i,j; T x;for(i=1; i=
- Page 19 and 20: MAPAMOND PEDAGOGICde proiecte inter
- Page 21 and 22: MAPAMOND PEDAGOGICcare aspiră şi
- Page 23: MAPAMOND PEDAGOGIC3 Sentimentul de
- Page 26 and 27: Docendo discimusPortretul profesion
- Page 28 and 29: docendo discimusde conflict. ,,Pe n
- Page 30 and 31: docendo discimus• cetăţeni resp
- Page 32 and 33: docendo discimusextindere a instrui
- Page 34 and 35: docendo discimusParteneriatul şcoa
- Page 36 and 37: docendo discimusMigraţia părinţi
- Page 38 and 39: Cuvînt. Limbă. Comunicare.Compune
- Page 40 and 41: Cuvînt. limbă. comunicare.formula
- Page 42 and 43: Cuvînt. limbă. comunicare.• ela
- Page 44 and 45: Cuvînt. limbă. comunicare.Pentru
- Page 46 and 47: exercito, ergo sumVizualizarea obie
- Page 48 and 49: exercito, ergo summultă claritate,
- Page 50 and 51: exercito, ergo sum• prezentarea r
- Page 52 and 53: exercito, ergo sumSTRUCTURA LECŢIE
- Page 54 and 55:
exercito, ergo sum9. Marble adding
- Page 56 and 57:
DicţionarInformatizarea educaţiei
- Page 58 and 59:
Dicţionardescoperirea şi organiza