Nr. 64 - Pro Didactica

QUO VADIS?Modernizarea învăţămîntuluipreuniversitar prinimplementarea pe scară largă atehnologiei informaţiei şi acomunicaţiilorAnatol Gremalschidoctor habilitat, profesor universitarEducaţia trebuie să răspundă operativla provocările tehnologiilorinformaţionaleCu circa 25 de ani în urmă, în şcolile din R. Moldovaapăreau primele calculatoare. Privite pe atunci de foartemulţi pedagogi şi elevi ca maşini exotice, destinate doarsă „ronţăie” numere şi să rezolve ecuaţii matematice,aceste aparate au schimbat profund mediul de predareînvăţare,creînd un spaţiu informaţional global. Astăzi,în acest spaţiu virtual, cadrele didactice, elevii şi părinţiipot găsi cele mai diverse informaţii, atît utile, cîtşi nu prea, care, cu regret, uneori substituie abordărileprofunde şi munca asiduă de a produce şi a însuşi cunoştinţeprin simple navigări pe Internet şi operaţii detipul cut-and-paste (copie-şi-lipeşte). Una dintre cauzeleacestui fenomen o constituie ruptura ce s-a format întrerealizările tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilorşi evoluţiile înregistrate în ştiinţele educaţiei, care cugreu se despart de metodele tradiţionale de predareînvăţare-evaluare.Pare paradoxal, dar implementarea pe scară largă atehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în învăţămîntulpreuniversitar din ţara noastră se confruntă nu atît cuinsuficienţa de calculatoare şi accesul limitat la Internet,cît cu atitudini preconcepute a unor cadre didactice şi culipsa suportului metodologic şi a softurilor educaţionaledestinate realizării instruirii asistate de calculator.Deşi accesul la calculatoare creşte, elenu prea sînt utilizate pentru instruireConform datelor ultimului sondaj , ponderea cetăţenilorR. Moldova care utilizează calculatorul şi Internetuleste de circa 40%. Accentuăm faptul că, în cazulpersoanelor tinere, din grupul de vîrstă de 16-25 deani, această pondere este cu mult mai mare decît mediape ţară, atingînd circa 80%. Evident, pentru persoaneledin acest grup, calculatorul şi Internetul au devenit dejamijloace cotidiene obişnuite, ce pot fi utilizate pe larg atîtpentru învăţare, cît şi pentru divertisment. Însă analizarăspunsurilor date de respondenţii din această categoriede vîrstă relevă faptul că cel mai des Internetul este utilizatpentru: jocuri (70%), descărcarea filmelor şi a muzicii(64%), vizionarea filmelor (59%), discuţiilor prieteneşti(58%) etc. şi mai puţin pentru activităţi de instruire şieducaţie (54%). Semnificativ este şi faptul că doar 43%din respondenţii de 16-25 de ani au indicat că utilizeazăInternetul pentru obţinerea informaţiilor legate de instituţiileculturale (programele teatrelor, cinematografelor,muzeelor, sălilor de concerte etc.).Cauzele acestor fenomene sînt multiple, însă un rolimportant în extinderea domeniilor de utilizare a calculatoarelorşi a Internetului în educaţie îl au formarea de competenţedigitale, mobilizarea cadrelor didactice şi creareade softuri educaţionale atractive, ce ar putea fi utilizate atîtla lecţii, cît şi în procesul de pregătire individuală.Fişele de raportare a cetăţenilor R. Moldova, Studiusociologic realizat cu suportul Băncii Mondiale, AgenţieiSuedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională,PNUD Moldova, 2010.