Nr. 64 - Pro Didactica

Cuvînt. limbă. comunicare.să ştie cum îl cheamă. Îi îndemn întotdeauna pe copii „...să observe cu agerime, să rezume observaţiile într-o singurăidee şi să exprime corect această idee prin cuvinte”(K. Uşinski). Îi îndemn să fie în drum spre şcoală „numaiochi şi urechi” la copaci, străzi, case, oameni. Îi îndemnsă facă observaţii în natură, să compare starea vremii îndiferite anotimpuri, să găsească asemănări sau deosebiri,să dea fenomenelor propriile interpretări şi denumiri.Elevii „cercetează” făpturile din jur (părinţi, educători,colegi etc.) după următorul „algoritm”: statură, constituţie,vestimentaţie, comportament. Astfel de exerciţii constituieo eficientă modalitate de pregătire în vederea elaborăriicompoziţiilor de caracterizare a unui personaj din lumeareală sau din operele literare (portret fizic şi moral). Înţelegereaeste o operaţie care implică reflectare, logică,capacităţi intelectuale. Copilul observă, dar şi apreciază,cîntăreşte, realizează conexiuni între elementele lumii,trage concluzii. Pentru a deveni compunere, observaţiile şigîndurile copilului trebuie să fie exprimate. De la senzaţie(observaţie) la înţelegere (gîndire) spre expresie – acesteaar fi treptele pregătirii pentru compunere.Traseul spre elaborarea compunerii parcurge şi o altăetapa – cea a documentării (după părerea mea, cea maiimportantă). Elevii adună informaţii despre scriitori şicreaţiile lor recurgînd la manual, studiind textele literare,comentariile, referinţele critice incluse în el, acestea devenindprincipalele „surse de inspiraţie”. La stadiul dat,sînt binevenite caietele individuale, în care elevii înscriuexpresii şi imagini artistice preluate din lecturi, precumşi diverse informaţii, fapte, idei. Dar sursele de inspiraţietrebuie să fie folosite în mod inteligent de către elevi.Destul de frecvent, compunerea se realizează dupăun plan şi o pregătire prealabilă atît de amănunţită încîtcontribuţia personală a elevilor este aproape nulă. În asemeneacazuri, nici nu poate fi vorba de o „compoziţie”, cidoar de o simplă reproducere a unor idei, fapte şi date bineînsuşite. „Tutela” exagerată asupra activităţii ce precederedactarea compunerii se soldează, deseori, cu lucrărişablon,aproape identice, încît elementele originale sîntabia perceptibile, „adumbrite” de informaţiile acumulatepe parcursul etapei de pregătire. De asemenea, „libertatea”şi independenţa elevilor este, uneori, afectată de tendinţaînvăţătorului de „a ajuta” excesiv, ceea ce este de prisossau chiar deranjează.În această ordine de idei, am propus la lecţie, înaintede scrierea compunerii libere pe tema Toamna, următoareleactivităţi didactice:• lecturarea cîtorva poezii şi selectarea expresiilorplastice (Toamna de O. Goga, Sfîrşit de toamnăde V. Alecsandri, Jurnalul toamnei de A. Suceveanu(de ex., văl de brumă argintie, nori suri,podoabă zdrenţuită, viforniţă păgînă). În timpuldiscursului se va pune accentul pe sentimenteletrăite de eul liric: tristeţe, melancolie (O. Goga);singurătate, îngîndurare (V. Alecsandri); veselie,bucurie (A. Suceveanu);• realizarea de exerciţii de îmbogăţire a vocabularuluicu sinonime, antonime, comparaţii.Fişa nr. 1. Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele: toamnă, detoamnă, astă toamnă, pînă la toamnă.Fişa nr. 2. Completaţi şirul cu încă două însuşiri: Toamnăblîndă, ... , ...; Frunze ruginii, ... , ...; Păduri răcoroase,... , ...; Glas tainic, ... , ... .Fişa nr. 3. Trasaţi o linieîntre cuvintele cu acelaşisens:suri nordmiazănoapte viscolviforniţă a aplecaa îndoi cenuşiiFişa nr. 4. Găsiţi cuvintelecu sens opus:tineri – lungi –subţire – amor –blînd – rece –îndepărtate – mlădios –întuneric – seara –• audierea piesei muzicale Toamna de P. Ceaikovski(accentul s-a pus pe caracterul muzicii), examinareatabloului Toamna de aur de I.Levitan (accentuls-a pus pe redarea anotimpului prin culori);• prezentarea mini-cărţuliilor cu texte semnate de„micii poeţi”, a posterului Diversitatea, frumuseţeaşi minunea frunzelor, realizarea unei expoziţiide desene cu genericul Bogăţiile toamnei etc.Drept suport creativ de extindere pot servi proverbele(Toamna se numără bobocii; Cine toamna munceşte,iarna huzureşte; La lucrătorul rău toamna inima plînge;În noiembrie îşi cumpără şi soarele cojoc!) sau maximele(Vîntul aleargă mult, dar nu caută pe nimeni (N. Iorga);Vremea este dascălul şi învăţătorul tuturor! (D. Cantemir)).Elevii tălmăcesc enunţurile, care, de altfel, pot deveni titluriale compunerilor. O atare pregătire se va încununa cuproducerea unor texte libere, impregnate de o notă sporităde originalitate, de elemente de creaţie evidente.Experienţa didactică mi-a demonstrat că o etapă destulde dificilă în realizarea compoziţiilor creatoare esteredactarea textului. Şcolarii mici întîmpină greutăţi laînsuşirea regulilor gramaticale şi ortografice. De aceea,reuşita redactării va fi asigurată de realizarea de exerciţiide: găsire a sinonimelor, antonimelor, omonimelor, motivareautilizării lor; aflare a familiei de cuvinte; stabilirea cuvintelor dintr-o arie semantică mai largă; completarea omisiunilor dintr-un text cu cuvinte şi expresii adecvate;găsire a cuvintelor care exprimă impresii vizuale,auditive, senzitive; alcătuire de dialoguri libere; jocurilexicale; povestirea unor texte literare; memorarea depoezii, texte în proză; analiza valorilor expresive alecuvintelor, în vorbire şi în texte literar-artistice (sesizareaschimbărilor de sens ale cuvintelor, în funcţie de intenţiavorbitorului şi de situaţia în care are loc comunicarea);Didactica Pro..., Nr.6 (64) anul 2010Compunerea – mijloc important de dezvoltare a comunicării orale şi scrise37