Nr. 32 - Pro Didactica

DICÞIONARªcoala ºi comunitateaSorin CRISTEAUniversitatea Bucureºtiªcoala ºi comunitatea constituie douã realitãþipedagogice definite la nivel de concepte operaþionale,utilizate în literatura de specialitate, dar ºi în limbajulcomun. Sînt valorificate în analiza conceptului pedagogicfundamental de sistem de învãþãmînt, înþeles în sens larg.Conexiunile potenþiale dintre cele douã realitãþipedagogice pot fi identificate la nivelul structurii derelaþie a sistemelor (post)moderne de învãþãmînt a cãreideschidere spre mediul social este tot mai pronunþatã încontextul societãþii informaþionale.Comunitatea, ca noþiune sociologicã, reprezintã ocolectivitate socialã relativ restrînsã, bazatã pe raporturidirecte între membrii sãi, realizate conform unor valori,norme ºi obiºnuinþe unitare, asumate teoretic ºi exprimatecomportamental, în sens participativ. Implicã “un sentimentputernic de apartenenþã reciprocã, un echilibru maistabil faþã de alte forme de socializare, precum societatea”,asigurat prin “legãturile bazate pe asociere ºi cooperare”.Poate fi delimitatã dupã criterii geografice, sociopsihologice,profesionale în condiþiile existenþei uneicontinuitãþi care nu este condiþionatã spaþial (vezicomunitatea ºtiinþificã naþionalã ºi chiar internaþionalã)– vezi Enciclopedia de filozofie ºi ºtiinþe umane, trad.,Editura ALL / De Agostini, Bucureºti, 2004, p.172, 173.Comunitatea educativã reprezintã o colectivitatesocialã distinctã care poate fi identificatã la diferiteniveluri ale structurii sociale care angajeazã valori, normeºi obiºnuinþe cu semnificaþie pedagogicã directã ºiindirectã. Construcþia sa are la bazã modele de organizarea acþiunilor specifice, existente ºi în alte domenii sociale(vezi comunitatea localã, comunitatea profesionalã,comunitatea religioasã etc.). – vezi Sorin Cristea,Dicþionar de pedagogie, Litera. Litera Internaþional,Chiºinãu, Bucureºti, 2000, p.44-45.Conceptul operaþional de comunitate educativã afost propus la începutul anilor 1970, pe fondul lansãriimodelului cultural al societãþii postindustriale. Are cascop susþinerea ºi animarea activitãþilor de educaþie/instruire realizate în cadrul ºcolii, în contextul procesuluide învãþãmînt la nivelul corelaþiilor posibile dintreacþiunile pedagogice de tip formal – nonformal ºiinfluenþele pedagogice de tip informal.Funcþia centralã a comunitãþii educative – de naturãmanagerialã – vizeazã proiectarea conexiunilor directenecesare între toþi actorii sociali implicaþi în educaþie(profesori, elevi, studenþi, pãrinþi, factori sociali dindomeniul economiei, politicii, culturii, religiei etc.).Structura de organizare, aflatã la baza comunitãþiieducative, contestã modelul ierarhic al ºcolii, urmãrindcrearea de noi legãturi între membrii sãi, de diferite vîrste,funcþii ºi roluri, cu deschidere largã spre mediul social(local, teritorial, naþional, internaþional).Integrarea comunitãþii educative în structura derelaþie a sistemului de învãþãmînt permite atragerea denoi resurse pedagogice necesare pentru realizareaobiectivelor ºcolii în contextul societãþii postindustriale,informaþionale. Ca exemplu, este evocatã contribuþiaagenþilor economici sau a familiei ºi a comunitãþii localela susþinerea instituþionalã a unor tipuri de ºcoli(profesionale, alternative etc.). ªcoala dobîndeºte astfelnoi caracteristici: în plan extern, “un sens al comunitãþiieducative locale”; în plan intern, “un climat favorabilînvãþãrii vieþii civile ºi democratice” (vezi Dictionnaireencyclopédique de l’éducation et de la formation, EditionsNathan, Paris, 1994, p.179).ªcoala reprezintã instituþia specializatã în proiectareaºi realizarea activitãþilor de instruire organizate în cadrulprocesului de învãþãmînt. A intrat în limbajul comun ca60