DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEFig. 3. Pînza freaticã (Dulamã, 2001 (b), p. 50),,Apa din precipitaþii, din topirea zãpezilor, din rîuri,lacuri sau mãri se infiltreazã în scoarþa terestrã ºi seacumuleazã printre particulele rocilor din stratul permeabil(nisip, pietriº etc.), situat deasupra primului strat de rociimpermeabile (argile, ºisturi cristaline etc.), care împiedicãapa sã pãtrundã în adîncime. Pînza freaticã este stratulacvifer format în stratul de roci permeabile situat deasupraprimului strat impermeabil. În acest strat apa se infiltreazã,curge sau se acumuleazã” (Dulamã, 2001 (b), p. 50).Dupã activitatea în grupuri, rãspunsurile sîntcompletate de cãtre profesor în hexagonul de pe tablã.5. De ce?3.Unde?1. Cum?6. Ce?2. Cînd?4.Care?1. Cum? (… prin infiltrarea ºi acumularea apei înstratul permeabil.)2. Cînd? (… oricînd existã apã care se infiltreazã.)3. Unde? (… în stratul permeabil situat deasupraprimului strat impermeabil din scoarþaterestrã.)4. Care? (… existenþa apei; existenþa unui stratpermeabil; existenþa unui strat impermeabil.)5. De ce? (… acumularea apei în stratul permeabildatoritã barãrii infiltrãrii ei spre interiorulscoarþei de un strat impermeabil.)6. Ce? (… udarea stratului permeabil ºi uneori ºia celui impermeabil; producerea unoralunecãri de teren; formarea unormlaºtini/lacuri; formarea unor solurihidromorfe etc.)Prin intermediul hexagonului, atenþia elevilor estefocalizatã pe cele ºase aspecte esenþiale vizate în explicaþiaºtiinþificã, aceºtia fiind obligaþi sã sintetizeze informaþiaîn cît mai puþine cuvinte.• Situaþie de învãþare prin descoperire (M. ªtefan,2003) ºi utilizarea tabelului consecinþelor înexplicaþie, a hãrþilor ºi articolelor din ziareObiective operaþionale: sã anticipeze consecinþeleamenajãrii canalului Bîstroe; sã prezinte dovezi pentru asusþine consecinþele anticipateSarcinã de lucru: Ucrainenii amenajeazã pentrunavigaþie canalul Bîstroe în Delta Dunãrii. Analizaþi hartaºi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri. Ce consecinþe vaavea amenajarea acestui canal? Studiaþi articolele din ziareºi fotografiile. Ce dovezi existã? Ce s-a întîmplat pînãacum? Completaþi tabelul (tabelul predicþiilor la Temple,Steele, Meredith, 1998).Ce crezi cã se va întîmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întîmplat?acest canal va prelua o mai mare ºtiri TV: canalul este dragat ºi canalul încã nu preia cantitatea de apã planicantitatede apã decît pînã acum adîncit de cãtre o firmã germanã ficatã, deoarece amenajarea nu este finisatcelelalte canale din deltã vor avea mãsurãtorile nivelului apei nivelul apei ºi debitele încã nu s-au modiundebit mai mic de apã mãsurãtorile debitelor apei ficat, deoarece lucrarea nu este finalizatãsuprafeþele emerse din deltã vor fi fotografii prin satelit încã nu s-a modificat extindereamai extinse, iar cele submerse mai ridicãri topografice suprafeþeleor emerse ºi submerse,restrînsedeoarece amenajarea nu este gatamediul va fi schimbat ireversibil cantitatea de peºte pescuit încã nu existã schimbãri ireversibile înnivelul apei în stufãriºuri mediu deoarece amenajarea nu estefinalizatã• Situaþie de evaluare a rezultatului obþinut de elevi prin metoda explicaþieiPentru ca elevii sã înveþe sã se autoevalueze ºi sã evalueze explicaþiile colegilor se poate utiliza o fiºã de evaluare.ConþinutFiºa de evaluare a rezultatului explicaþiei (Dulamã, 2002, p. 211)Aspecte evaluatePunctaj (1-10 puncte)Succesiunea logicã a desfãºurãrii fenomenului, procesului, faptuluiDescrierea spaþiului în care se produce56EXPLICAÞIA – METODà DIDACTICà FUNDAMENTALà ASOCIATà UTILIZÃRII DESENELOR SCHEMATICELA LECÞIILE DE GEOGRAFIE
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICELimbajAnalizarea temporalã a fenomenului, procesului, faptuluiIdentificarea cauzei/cauzelorIdentificarea condiþiilorIdentificarea consecinþelorAnaliza componentelor ºi a ansambluluiSintetizarea esenþialuluiªtiinþificMatematicCursivitateaIntonaþiaIntensitatea vociiViteza vorbiriiDicþia• Situaþie de învãþare privin formarea reprezentãrilorºi dobîndirea conceptelor (M. ªtefan, 2003) bazatãpe explicaþie deductivã a unei teorii realizatã deprofesorObiective operaþionale:– sã explice formarea curenþilor de convecþie înastenosferã prin raþionament analogic, pe bazadesenului schematic;– sã explice formarea dorsalelor prin raþionamentdeductiv, pe baza desenului schematic;– sã explice miºcarea plãcilor tectonice ºiexpansiunea fundului oceanic prin raþionamentdeductiv, pe baza desenului schematic ºi a hãrþii– sã utilizeze concepte: magmã, lavã, rift, dorsalã,placã tectonicã;– sã identifice pe hartã plãcile tectonice majore ºidirecþia lor de deplasare, dorsalele;– sã identifice pe Harta fizicã a lumii insule vulcaniceformate în zona de rift.Explicaþia profesorului: Scoarþa terestrã nu estecontinuã, ci fragmentatã în mai multe plãci tectonice.Placa tectonicã (concept) este o bucatã imensã dinscoarþa terestrã alcãtuitã din roci, care pluteºte pestesubstanþele topite din manta. Examinaþi harta. Plãciletectonice majore sînt: placa euro-asiaticã, placa africanã,placa indo-australianã, placa pacificã, placa americanã.Limitele dintre plãci sînt reprezentate prin linii groase.Plãcile cuprind continente ºi oceane. De exemplu, placaeurasiaticã include continentele Europa ºi Asia, pãrþi dinoceanele Atlantic, Pacific ºi Arctic. Observaþi sãgeþile depe hartã. Ele indicã faptul cã plãcile tectonice sedeplaseazã. De exemplu, placa americanã se deplaseazãspre vest, se îndepãrteazã de placa euro-asiaticã ºi ceaafricanã ºi se ciocneºte de placa pacificã. De ce seîndepãrteazã plãcile unele de altele?– Observaþi desenul. Sub scoarþa terestrã, în parteasuperioarã a mantalei, se aflã stratul numitastenosferã (concept). Datoritã temperaturilor depeste 700°C astenosfera este un strat vîscos,materia fiind topitã. Deoarece temperatura creºtedinspre scoarþã spre interiorul Pãmîntului, materiaeste mai caldã, mai fluidã ºi mai uºoarã în parteainferioarã a astenosferei ºi mai rece, mai vîscoasã,mai grea în apropierea scoarþei terestre. Ce credeþicã se va întîmpla cu materia din cauza acestordiferenþe de temperaturã, densitate, presiune?– Pentru a înþelege procesele din astenosferã, facemanalogie cu ceea ce se întîmplã într-o încãpere. Încamera încãlzitã, aerul cald, dilatat, cu presiunemicã se ridicã în partea superioarã, iar aerul rece,contractat, dens, cu presiune mare stagneazã înpartea inferioarã. În astenosferã este mai caldînspre centrul Pãmîntului, iar în partea superioarã– mai rece. Din aceastã cauzã, materia mai caldã,mai fluidã ºi mai uºoarã din partea inferioarã aastenosferei, cu presiune mare, urcã spre scoarþaterestrã, formînd curenþi de convecþie(raþionament analogic pe baza faptelor genericeanterioare).– Ce credeþi cã se întîmplã cu scoarþa terestrã înlocul în care ajung curenþii magmatici? (Ipoteze:topesc scoarþa; strãpung scoarþa în unele locuri;creeazã o crãpãturã prin care ies la suprafaþascoarþei etc.)– Materia topitã, ajungînd la baza scoarþei terestre,o încãlzeºte, o topeºte, creeazã o fracturãprofundã în scoarþã ºi iese la suprafaþã. Topiturade substanþe (silicaþi) situatã în interiorul scoarþeise numeºte magmã. (concept) Materia topitã careiese la suprafaþa scoarþei terestre pierde gazele ºise întãreºte de o parte ºi de alta a fracturii.Fractura profundã prin care iese magma senumeºte rift (concept), iar topitura de substanþecare a ajuns la suprafaþa terestrã ºi a pierdut gazelese numeºte lavã (concept). Prin întãrirea lavei deo parte ºi de alta a riftului se formeazã platourivulcanice ºi munþi vulcanici subacvatici numiþidorsale. Vîrfurile munþilor, care ajung în unelelocuri la suprafaþa apei formeazã insule vulcanice,insulele Islanda ºi Azore din Oceanul Atlantic etc.Aceºti curenþi magmatici se deplaseazã pe subplãci ºi le împing în direcþii opuse. Dacã plãcile<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.4(<strong>32</strong>) anul 2005EXPLICAÞIA – METODÃ DIDACTICÃ FUNDAMENTALÃ ASOCIATÃ UTILIZÃRII DESENELOR SCHEMATICELA LECÞIILE DE GEOGRAFIE57