Nr. 32 - Pro Didactica

EXERCITO ERGO SUMpersonalitãþii: schimbarea statutului social, amplificarealuptei pentru obþinerea autonomiei, nevoia de identificareºi apartenenþã la grup etc. Toate acestea sînt influenþatefoarte diferit de realitatea ºcolii: schimbarea anturajuluiprin interacþionarea cu profesori de la diverse discipline,„amprenta personalã” a acestora în respectarea cerinþelorunice, deplasarea copiilor de la o salã de clasã la alta etc.Putem afirma cu certitudine cã este nevoie de o colaborareasiduã, constructivã a cadrelor didactice de la toatetreptele ºcolare, de a face cunoºtinþã din timp cu viitoriielevi de gimnaziu, de a stabili cu ei relaþii, de a-i încurajapentru colaborarea ulterioarã.La Liceul Teoretic „George Cãlinescu”, unde problemarealizãrii parteneriatului este una de importanþã majorã, amelaborat proiectul Implementarea parteneriatuluieducaþional la nivel de gimnaziu-ºcoalã primarã la lecþiilede limba ºi literatura românã. Reieºind din scopul propus,am fixat obiectivele ce vor sta la baza activitãþii profesorilorºi învãþãtorilor în vederea atingerii rezultatelor dorite:– schimbul de experienþã între profesori ºi învãþãtorivizînd procesul instructiv-educativ la lecþiilede limba ºi literatura românã;– formarea unor convingeri despre necesitatea unuiparteneriat fructuos;– înzestrarea elevilor cu trãsãturi atitudinal-comportamentalecare sã le permitã stabilirea unor principiide colaborare cu semenii de la egal la egal;– stimularea interesului de a manifesta uncomportament civilizat în cadrul parteneriatului;– facilitarea adaptãrii elevilor la ciclul gimnazial încadrul lecþiilor de limba ºi literatura românãrealizate simultan în clasa a V-a sau a VI-a ºi clasaa III-a sau a IV-a;– dezvoltarea capacitãþii de acomodare ºi prevenireacomportamentului perturbator;– sensibilizarea la talentul, interesele ºi nevoile elevilor.Am ajuns la concluzia cã acest gen de parteneriat vareuºi sã-ºi atingã scopul, dacã va provoca atît profesorulcît ºi învãþãtorul pentru instituirea unui “spirit dereciprocitate”, astfel încît eforturile sã aibã semnificaþiepentru toþi cei implicaþi ºi sã includã acceptare, sensibilitate,elocvenþã, eficienþã ºi competenþã profesionalã,toate îndreptate spre elev.În acelaºi proiect am propus ºi anumite forme decooperare profesor-învãþãtor ºi elev la treapta gimnazialãelevdin ºcoala primarã. Aceste forme de conlucrare capãtã,dupã pãrerea noastrã, valenþe tot mai promiþãtoare:– proiecte de lungã duratã sau zilnice, care sã sebazeze pe Curriculum (cl. a V-a sau a VI-a, a III-asau a IV-a), cu participarea în comun la diverseactivitãþi (în cadrul lecþiilor de limba ºi literaturaromânã sau extracurricular);– consfãtuiri ale profesorilor ce vor preda în clasa aV-a cu învãþãtorii claselor a IV-a;– discuþii ale profesorilor cu elevii claselor primare,ale învãþãtorilor cu elevii claselor gimnaziale – pasimportant în procesul cunoaºterii fiecãrui elev înparte ºi adoptarea ulterioarã a unui tratamentindividualizat;– contactul direct dintre elevii claselor primare ºigimnaziale în unele activitãþi comune.Optimizarea parteneriatului o vedem ºi în evaluareasistematicã a eficienþei strategiilor didactice ºi a mijloacelorfolosite pe parcursul întregului an ºcolar. Credem cã estenecesar sã solicitãm periodic un feedback din parteacolegilor ca, în funcþie de acesta, sã fie adaptate/corectatepracticile educaþionale.Pornind de la scopul ºi obiectivele Proiectului, au fostorganizate lecþii de limba ºi literatura românã în clasele aV-a, cu participarea elevilor claselor a IV-a. Aceºtia dinurmã au fãcut faþã cerinþelor activitãþilor, încercînd totodatãºi „haina” elevului de gimnaziu. Subiectele au fost alese înconcordanþã cu nivelul de pregãtire al elevilor claselor aIV-a („Pronumele. Actualizare”, „Subiectul. Exerciþii deconsolidare”, „Legenda Dragoº Vodã” º.a.). În cadrullecþiilor de cooperare au fost aplicate diverse metode ºitehnici: conversaþia euristicã, citirea pe roluri, licitaþia deidei, portretul chinezesc, litera în ambalaj etc. Ca forme aufost selectate lucrul în grup ºi instruirea reciprocã. Amobservat cã elevii clasei a IV-a se lãsau „conduºi” de ceidin clasa a V-a, iar cei din clasa a V-a conºtientizau rolul de„frate mai mare” ºi-i ajutau pe colegii mai mici sã se simtãca acasã. Obiectivele operaþionale au fost realizate cusucces, iar climatul psihologic din clasã vorbea despreinfluenþa beneficã a lecþiilor asupra elevilor ºi desprevaloarea lor cognitiv-educativã deosebitã.Despre orele de limba ºi literatura românã în cadrulcãrora s-au fãcut paºi concreþi de implementare a parteneriatuluieducaþional la nivel de gimnaziu-clase primare s-arputea vorbi mult. Cred cã exemplele prezentate sînt relevante,convingîndu-ne atît de posibilitatea cît ºi denecesitatea unor asemenea practici. Astfel, noi,profesorii, cãrora ne revine rolul de „dirijori”, îi cunoaºtempe cei cu care vom avea de lucrat în anul urmãtor.Învãþãtorii, la rîndul lor, pot oferi recomandãri, în vedereacreºterii performanþelor ºi pregãtirii psihologice a elevilorce vor trece de la o etapã de studii la alta.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Cristea, S., Dicþionar de psihologie, EdituraLitera, Chiºinãu, 2000.2. Cuzneþov, L., Dimensiuni psihopedagogice ºi eticeale parteneriatului educaþional, Chiºinãu, 2002.3. Bãran-Pescaru, A., Parteneriat în educaþie(familie-ºcoalã-comunitate), Editura Aramis,Bucureºti, 2004.4. Cosmovici, A.; Iacob, L., Psihologia ºcolarã,Editura Polirom, Iaºi, 1998.5. Mãrgineanu, N., Psihologia persoanei, Edituraªtiinþificã, Bucureºti, 1999.44PARTENERIATUL EDUCAÞIONAL: GIMNAZIU-ªCOALà PRIMARÃ