Nr. 32 - Pro Didactica

EXERCITO ERGO SUM– suprapunerea unor concursuri la diverse obiectela nivel de municipiu ºi chiar republicã, ceea ce îipune pe elevi în situaþia de a alege între chimie ºialte discipline.Mulþi membri ai echipei olimpice participã cu succesºi la alte concursuri pe obiecte. De exemplu, A. Cartaleanueste deþinãtorul diplomei de gradul III la olimpiadarepublicanã de limba românã;– imposibilitatea pregãtirii practice adecvate dincauza lipsei reactivelor ºi utilajului de laborator.La acest compartiment totul þine de posibilitãþile ºientuziasmul profesorului, deoarece liceul nu acordãsuficienþi bani pentru procurarea materialelor necesare.În concluzie menþionam cã:– se impune colaborarea între profesorii-consilieri aielevilor cu performanþe la olimpiadele municipaleºi republicane, în vederea schimbului de experienþã;– ar fi binevenitã organizarea taberelor de vacanþã(varã, toamnã, iarnã) pentru premianþii la olimpiadelerepublicane, în baza rezultatelor olimpiadelorºi prin concurs pentru ceilalþi elevi motivaþi;– profesorii-consilieri reclamã lecþii suplimentarepentru pregãtirea individualã a elevilor, dar,conform planului-cadru, orele opþionale se oferãdoar în cazul creãrii unui grup de minimum15 persoane. Acest moment constituie unobstacol în educarea elevilor cu performanþe.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Jude, I., Psihologie ºcolarã ºi optim educaþional,Bucureºti, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 2002.2. Stãnescu. M. L., Instruirea diferenþiatã aelevilor supradotaþi, Iaºi, Editura Polirom, 2002.Rita GODOROJA,Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, Chiºinãu.Iurie DRUÞÃ,Liceul Teoretic „M.Eminescu”, ChiºinãuVioleta DRUÞÃ,Liceul Teoretic „M.Eminescu”, Chiºinãu.Modele ºi forme de realizare aeducaþiei integrateEudochia BRAªOVEANUªcoala specialã nr. 12, mun. ChiºinãuÎn ultimul deceniu au devenit vizibile eforturileînvãþãmîntului de angajare într-o acþiune de restructurãriprofunde, menitã a schimba grila de valori a educaþiei înacord cu procesul de democratizare a societãþii.În cadrul acestui proces, respectarea dreptului laeducaþie pentru toþi copiii ºi egalizarea ºanselor lor desucces au reprezentat ºi continuã sã reprezinte obiectiveleesenþiale. În contextul dat, apare necesitatea schimbãriiopticii asupra copiilor cu disabilitãþi pentru a leasigura o viaþã normalã prin revizuirea atitudinilor faþãde acest segment al populaþiei, renunþînd la etichetãriºi oferindu-i ºanse egale în vederea inserþieisocioprofesionale. Toate acestea sînt posibile în cazulîn care cît mai mulþi copii cu nevoi speciale vor fiintegraþi în ºcoala de culturã generalã.Structurile educative de tip integrativ constituie oprezenþã familiarã în numeroase þãri: Olanda, Danemarca,Italia, Suedia, Spania, Marea Britanie º.a., unde existã otradiþie a integrãrii, promovatã prin intermediul legislaþieinaþionale. Politica educaþionalã de implementare aeducaþiei integrate a pornit de la:• Valorificarea experienþei anterioare în domeniulasistenþei ºi instruirii persoanelor cu cerinþespeciale, dovedind un interes deosebit înidentificarea unor strategii de politicã socialã ºieducaþionalã adecvate.• Implicarea ºi oferirea de cãtre autoritãþile publicecentrale ºi locale a unor soluþii concrete la problemelepersoanelor cu nevoi speciale, colaborareacu instituþii sau reprezentanþi ai societãþii civile,elaborarea în comun a proiectelor de legi sau aprogramelor de intervenþie, identificarea resurselorºi pregãtirea specialiºtilor pentru serviciileacordate acestor persoane.Altfel spus, interesul ºi grija faþã de persoanele cunecesitãþi speciale a devenit o politicã de stat: fiecarecetãþean este implicat ºi are responsabilitatea de a acceptaºi a respecta aceastã categorie de oameni, valorizînd oricereuºitã a semenului aflat în dificultate. Analizaposibilitãþilor de aplicare a strategiilor de integrare ºcolarãa copiilor cu cerinþe educative speciale, pe plan mondial,a permis evidenþierea unor modele generale care pot fisintetizate astfel:40CONFIGURAÞIA ETIOLOGICÃ A SUCCESULUI ªCOLAR LA OLIMPIADELE DE CHIMIE