EDUCAÞIE CIVICÃafecta transportul feroviar ºi cel de automobile. Dar înscopul pãstrãrii unui echilibru în aceastã ramurã aeconomiei, Guvernul Federal prevede cheltuieli de pestel miliard de Euro. Exigenþele stricte au determinat lansareape piaþã de noi automobile, cu „Airbag”, cu filtre ºicatalizator „Euro-4", iar industria specializatã producecele mai performante turbine ºi utilaje de curãþire a aerului.Astfel, în raport cu anul 1990, în 2003 pe teritoriulGermaniei s-a micºorat emisia dioxidului de sulf cu 85%,iar a gazelor din arderea hidrocarburilor – cu 50%.Începînd cu anul 2003, cerinþele au fost extinse ºi asupraramurilor producãtoare de amoniac ºi substanþe cumirosuri respingãtoare.Sãnãtatea publicã este dependentã ºi de nivelulzgomotelor. Din aceste considerente, în Germania seîntreprind mãsuri concrete pentru reducerea lor. Astfel,în ordonanþa de guvern din septembrie 2002 au fostincluse 57 denumiri de maºini ºi utilaje care trebuie sã fieretehnologizate în conformitate cu noile standarde:ciocanele hidraulice, transportatoarele de beton,beschiile cu lanþ etc. Lucrãrile cu respectivele maºini ºiinstrumente pot fi efectuate doar între orele 8-20 ºi numaiîn zilele de lucru, iar începînd cu anul 2006 exploatareaacestui utilaj va fi interzisã. Pentru înlãturarea reziduurilorurbane ºi industriale au fost alocate sume impunãtoare.Cu toate acestea, populaþia a conºtientizat ºi a sensibilizatstructurile statale cã depozitarea ºi arderea reziduurilorsînt mãsuri insuficiente, urmînd a fi gãsite alte variantemai avantajoase. Atenþia a fost orientatã spre reciclarearesturilor, implementarea noilor tehnologii generîndcrearea de noi locuri de muncã. Pe de altã parte, în 1991Ministerul Federal de resort a emis o dispoziþie prin careproducãtorul (importatorul) a fost obligat sã-ºisoluþioneze problemele legate de ambalaj, achiziþionîndu-lprin reþeaua comercialã ori prin serviciile specializate. Caurmare, a fost constituit „Sistemul dual” (Griiner Punkt)care pînã în 2002 a colectat, a sortat ºi a trimis spre reciclare36 mln. tone de ambalaj.În 1996 a intrat în vigoare Legea cu privire la circuituleconomic închis (economia durabilã) care interziceproducerea ºi folosirea ambalajelor ce nu pot fi reciclate,iar de la l ianuarie 2003 au fost introduse preþurisechestrabile pentru apa mineralã, sucuri, bere ºi altelichide îmbuteliate în vase de tablã, sticlã, plastic. Pentrufiecare unitate de ambalaj returnat, consumatorulprimeºte 25 de cenþi (4 lei ºi 15 bani), iar în unele cazurichiar 50 de cenþi (8 lei ºi 30 bani).Bazinele acvatice sînt protejate prin legi, dar, mai ales,graþie nivelului înalt de conºtiinþã socialã. A fost redusãcu 50 de denumiri lista substanþelor admise în apaevacuatã în bazinele publice. Noile cerinþe au vizatreconstrucþia utilajelor de purificare a apelor, iar pentrurîurile Rhin, Elba ºi Main au fost micºorate normele deconcentraþie a substanþelor chimice în apele adiacente.În felul acesta, Westfalia de Nord, datoritã programelormediului, s-a transformat dintr-o regiune a cãrbunelui ºioþelului într-o þarã a „Cerului albastru deasupra Ruhrului”(cu 52% teritoriu agricol ºi 25% – pãduri), devenind uncentru european de promovare a inovaþiilor ºitehnologiilor de protecþie a mediului ambiant, cu 1,6 mln.locuri de muncã în serviciile de ramurã.Germania respectã reglementãrile Uniunii Europenereferitor la morfologia apelor ºi deþine pionieratul privindpoliticile de reducere a utilizãrii energiei atomice, aradiaþiei ºi a nivelurilor cîmpurilor electromagnetice. Înacest domeniu þara se plaseazã printre primele puterieconomice ale lumii care se dezic de energia produsã decentralele atomoelectrice, susþinînd noile iniþiative cuprivire la sursele alternative. Nemþii vor obþine mai multcurent electric pe baza surselor netradiþionale.Actualmente, în raport cu anul 2000, în acest scop sefoloseºte mai puþin: cãrbune brun – cu 11,2%, cãrbunede piatrã – cu 13,1%, uleiuri m inerale – cu 38,5%, gazenaturale – cu 21,5%. Dupã catastrofa de la Cernobîl(1986), în Germania a fost creat Ministerul Federal alMediului Ambiant, iar în anul 2002 a intrat în vigoareLegea cu privire la reducerea treptatã a energiei nucleare.Astfel, dacã azi cota energiei electrice produsã pe bazãde combustibil nuclear constituie 33%, în 20<strong>32</strong> Germaniase va dezice totalmente de acest combustibil. Estenecesar sã menþionãm cã, faþã de anul 1998, preþul energieielectrice pe piaþa europeanã s-a redus cu 30%. În unelecazuri, consumatorii industriali ºi-au micºorat costurileenergetice pînã la 50%. În genere, costul energiei electricemenajere a scãzut cu 15%, iar mulþi consumatori auîncheiat contracte cu o reducere de 30%. Liberalizareacomerþului cu energie a adus pe piaþã 200 de companiinoi. Dupã deschiderea burselor specializate de la Leipzigºi Frankfurt pe Main producãtorii au fuzionat, piaþas-a activat, iar energia a devenit mai ieftinã. Colaborareainternaþionalã în domeniul mediului ambiant este realizatãde Guvernul Federal ºi landuri cu structurile lor abilitate,strategia de bazã fiind elaboratã ºi promovatã deBundestag, din iniþiativa ºi cu susþinerea celor 55 dedeputaþi ai „Verzilor” (Fracþiune parlamentarã), carereprezintã 46631 de membri. Germania implementeazãprogramele Robin Wood ºi susþine politicileinternaþionale, examinate la Rio de Janeiro (1992) ºiJohanesburg (Africa de Sud, 2002) ºi acceptate de 190de state.În concluzie, dacã spaþiul ºi timpul nu recunoscfrontierele, atunci realizarea programelor comune deprotecþie a naturii este un imperativ al civilizaþiei secoluluiXXI. În acest sens, succesele Germaniei sînt rezultatulexploatãrii judicioase a factorilor mediului ambiant ºi apoliticilor economiei durabile. Experienþa germanã esteaplicatã în numeroase state. Republica Moldova ar trebuisã se conformeze exigenþelor europene ºi sã ia în calculmodelul german, or, acordurile internaþionale înseamnãnu numai angajamente, dar ºi multe ºanse.34GERMANIA – O COMUNITATE PROSPERÃ PRIN ECONOMIE DURABILÃ ªI MEDIU AMBIANT SÃNÃTOS
EXERCITO ERGO SUMEngleza fãrã lacrimiVeronica SCALEÞCHICentrul Internaþional de Limbi ModerneUnul dintre cele mai puþin explorate aspecte înpredarea limbii engleze, dupã pãrerea mea, este umorul.Cîþi dintre noi apeleazã la bancuri în studierea unei temela limba strãinã? Cîte curriculumuri includ, pe lîngã alteabilitãþi, ºi pe cea de a spune ºi a înþelege o anecdotã?Or, înþelegerea umorului unui popor este un element-cheieîn înþelegerea culturii ºi limbii pe care vrem s-o înveþe ºis-o cunoascã elevii. Umorul fiecãrei naþiuni îºi aflãoriginea în temeliile ei istorice, socioculturale ºilingvistice.Se considerã cã englezii au, eufemistic vorbind, unsimþ al umorului straniu. Þin sã contrazic aceastãprejudecatã, întrucît doar cei care cunosc superficiallimba ºi cultura lor pot afirma un asemenea lucru. Englezaeste o limbã analiticã ºi sensurile gramaticale se exprimãpreponderent prin mijloace alternative (altele decîtinflexiunile), cum ar fi: construcþii perifrazice, ordineacuvintelor în propoziþie; ea abundã în idiomuri, omonime,omofone. Glumele englezeºti se bazeazã pe jocul decuvinte: prin salturi neaºteptate de la un sens la altul, dela afirmaþie la negaþie – adicã mai mult pe jocul de sensuridecît pe umorul situaþiei.Ca orice profesor, mã întreb: cum aº putea sã motivezelevii (studenþii) sã asculte ºi sã converseze în englezã,sã promovez comunicarea realã, colaborarea, sã creez oatmosferã reconfortantã ºi degajatã, reducînd rolul meuºi sporind responsabilitatea ºi autonomia elevilor? Cumaº putea sã le ofer acel avantaj crucial – sã vorbeascãmai mult ei în timpul lecþiei?Claire, subliniind importanþa folosirii bancurilor,remarcã cã ele „asigurã o participare mai entuziastã aelevilor în discuþiile din timpul lecþiei. Nici un alt subiectnu genereazã o implicare atît de activã, vizînd în acelaºitimp atîtea abilitãþi lingvistice” [1].Prezentul articol îmi serveºte drept prilej pentru aaborda problema întrebuinþãrii bancurilor în predareatemelor de vocabular ºi de gramaticã la lecþiile de limbaenglezã. Ca instrument didactic, acestea ar putea fiutilizate:1. pentru a face o introducere în subiectul nou (fiecã este o nouã structurã gramaticalã sau un setnou de vocabular). Reþineþi! Este extrem deimportant ca poanta sã aibã legãturã cu tema ceurmeazã a fi studiatã. Altfel, atenþia elevilor va fidirecþionatã în altã parte. De exemplu, temaNumeralele ordinale. Gluma de mai jos esterelevantã în contextul dat: aratã utilizarea practicãºi realã a numeralului ordinal „the ninth”.Teacher: John, give me a sentence beginningwith ‘I’.John: I is the...Teacher: No, John. You must say “I am” not “I is.”John: All right. I am the ninth letter of thealphabet.2. pentru a diminua tensiunea ºi a elimina frustrãrilece pot apãrea în timpul lecþiilor care implicã unnivel înalt de concentrare.Umorul, se spune, este cel mai bun exerciþiu fizic.Zîmbetul, rîsul relaxeazã toþi muºchii faciali,descreþeºte fruntea. Respiraþia se adînceºte, iarcorpul asimileazã mai mult oxigen. În rezultat, eleviiproaspeþi, gata de muncã!3. pentru a pregãti elevii în vederea desfãºurãrii uneiactivitãþi ce implicã o solicitare mai intensã,procese mentale diferite.4. pentru a încheia lecþia în mod plãcut ºi, în acelaºitimp, a recapitula materialul predat. Maurice afirmã:”Umorul este o modalitate de a activa motivaþia ºide a redirecþiona atenþia, dar poate fi folosit ºi pentru35