EDUCAÞIE CIVICÃunele competenþe integratoare, pentru a creasituaþii în care elevii sã conºtientizeze cele învãþatela ore, antrenîndu-i în acþiuni comunitarecotidiene;– voi organiza un cerc de mediere ºcolarã pentru aaplana conflictele prin negociere ºi compromis;– voi realiza un program concret, în instituþie ºicomunitate, de educaþie a toleranþei ºi cetãþenieidemocratice;– voi pune accentul în activitãþile curriculare ºiextracurriculare pe domeniul afectiv ºi mai puþinpe cel cognitiv;– voi amenaja cabinetul de istorie, luînd înconsideraþie opiniile elevilor, transformîndu-l întrunlaborator de lucru eficient;– voi participa la diverse proiecte ºi voi mobilizaelevii ºi colegii în realizarea lor.O parte din cadrele didactice s-au referit la paºiconcreþi. De exemplu:– voi motiva elevii sã formuleze singuri unelepropuneri privind implementarea în comunitate acelor învãþate la ore (Ala Roºca, Orhei);– voi organiza training-uri cu colegii de la diferitediscipline pentru a-i stimula sã contribuie la procesuldemocratic din comunitate (Ala <strong>Pro</strong>dan,Orhei);– voi organiza un club de dezbateri pentru a discutasubiectele controversate ºi problemele comunitãþii(Lilia Rumbleanschi, Teleneºti);– voi promova toleranþa ºi principiile democraþiei zicu zi, prin propriul comportament (VeronicaSanduleac, Ungheni);– toleranþa semnificã acceptarea diversitãþii. Voiexplica mai insistent semnificaþia acestui concept,luînd în consideraþie stereotipurile ºi nivelulmembrilor comunitãþii din care fac parte (ZinaidaTulbu, Cãlãraºi);– voi organiza întîlniri cu persoane influente dincomunitate, în funcþie de doleanþele elevilor(Galina Gumen, Briceni);– voi contribui la studierea ºi valorificarea tradiþiilorºi obiceiurilor localitãþii natale, unde convieþuiescpaºnic oameni de diferite etnii (Natalia Voina,Edineþ);– voi respecta dreptul la propria opinie, voi analizapoziþia altor persoane, chiar dacã n-o accept(Ghenadie Guþu, Fãleºti);– voi începe sã-mi organizez viaþa altfel (MihaiDubencu, Sîngeri);– voi pregãti o echipã de experþi din rîndurile elevilorpentru a sensibiliza copiii din ºcoalã în problemadiscutatã la seminar (Tatiana Ungureanu,Ialoveni);– voi încerca sã organizez activitãþi cu elevi din altelocalitãþi, cu colegi din România (Viorica Grecu,Chiºinãu);– vom lua sub ocrotire monumentele istorice dincomunitate (Sofia Rusu, Comrat).Concluziile participanþilor la seminarii privindrealizarea obiectivelor programului “Educaþie pentrutoleranþã ºi cetãþenie democraticã prin intermediulistoriei”:– democraþia se trãieºte ºi se învaþã în fiecare zi, prinacþiunile ºi atitudinile fiecãrui membru al societãþii,rolul profesorului de istorie ºi educaþie civicã, înacest context fiind deosebit de mare;– implementarea politicilor ºi programelor deeducaþie pentru cetãþenie democraticã depinde deactivismul fiecãruia, de mediul social pe care îlcreeazã ºi îl acceptã cetãþenii;– educaþia pentru toleranþã ºi cetãþenie democraticãeste o investiþie serioasã pentru viitorul þãriinoastre;– trebuie sã apreciem la justa valoare practicile bunedin comunitate în materie de educaþie pentrucetãþenie democraticã;– fiecare cetãþean al Republicii Moldova poartã responsabilitatepentru promovarea culturii democratice.CONCLUZIIIstoria ne învaþã cã pentru a poseda cheia succesuluiîn realizarea finalitãþilor educaþionale trebuie sã neadresãm nu atît raþiunii, cît inimii ºi sufletului copilului.Elementele principale în atingerea obiectivelor fixate sîntstrãduinþa, înþelegerea, ajutorul reciproc, atitudineatolerantã faþã de diferenþe etc. Pentru a înfãptui acesteºi alte scopuri, este important sã-i învãþãm pe copii sãnu-ºi piardã valorile proprii, cum ar fi iubirea, prietenia,loialitatea ºi credinþa. Oamenii de succes sedeosebesc de ceilalþi prin faptul cã acþioneazã mereu;fãrã acþiune nu poate fi edificat nimic mãreþ. Astãzi, caniciodatã, pentru a construi un viitor mai bun avemnevoie de cetãþeni activi, responsabili, capabili sã iadecizii.<strong>32</strong>EDUCAÞIA PENTRU TOLERANÞÃ ªI CETÃÞENIE DEMOCRATICÃ PRIN INTERMEDIUL ISTORIEI
EDUCAÞIE CIVICÃGermania – o comunitate prosperãprin economie durabilã ºi mediuambiant sãnãtosIon MÃRGINEANUUniversitatea Liberã Internaþionalã din MoldovaSpiritul etnocentrist-comunitar, specific poporuluigerman, constituie piatra de temelie în construcþia vieþiiºi activitãþii social-economice a þãrii. Hotãrît, mai ales însituaþii de crizã, poporul german a conºtientizat, întîi detoate, problemele interne cu care se confruntã, apoi aadoptat decizii neordinare privind soluþionarea acestora,ceea ce i-a permis sã se plaseze în elita celor ºapte puterieconomice. Ordinea economicã germanã, statornicia eiºi colaborarea cu organismele internaþionale de profil, maiales în domeniul protecþiei mediului ambiant, sînt realizãricare diminueazã riscul multor factori imprevizibili.Catastrofele naturale au reorientat gîndirea umanãspre edificarea altor valori care þin de conservarea, înspaþiu ºi timp, a civilizaþiei, naturii ºi mediului ambiant.Dintre statele lumii, Germania este deocamdatã unicaputere economicã care a investit cel mai mult îndomeniul ecologiei, a promovat cele mai drasticeexigenþe ºi continuã sã exploateze judicios avantajeleoferite de naturã. În art. 20 din Constituþia Germaniei,activitatea economicã care vizeazã folosirea resurselornaturale ori mediul ambiant, este definitã„Responsabilitatea pentru generaþiile viitoare”.Responsabilitatea presupune susþinerea unor politici ºiacþiuni care impun valorificarea chibzuitã a resurselornaturale, a spaþiului aerian ºi a bazinelor acvatice,mãsuri ce pot asigura dãinuirea unui popor. <strong>Pro</strong>ducereainternã va fi menajatã în interesul conservãrii resurselorproprii, prin diminuarea influenþei asupra sistemelorecologice, prin sporirea responsabilitãþii ºiconºtiinciozitãþii populaþiei. Pe de altã parte, alãturi deeconomisirea resurselor energetice tradiþionale se vorextinde programele de exploatare a energiei vînturilor ºiapelor, a cãldurii ºi luminii solare, a altor agenþi care nupolueazã mediul. Prin realizarea obiectivelor economieidurabile, Germania nu numai cã a cucerit respectul înplan mondial, dar a obþinut ºi mari succese sub aspecteconomic. Dacã prin adoptarea, în anii 70-80 ai secoluluitrecut, a Normelor Industriei Germane (DIN) (DeutscheIndustrienormen) ori, ulterior, a Legii de securitate înmaºinã (Maschinenschutzgesetz) ºi a altor legi ºi cerinþedrastice faþã de produsul propriu, aceastã þarã ºi-a atrascritici ºi a provocat anecdote, astãzi reglementãrile germanesînt acceptate ºi luate ca model în planinternaþional.În 2001 a fost adoptatã Legea cu privire la testareacompatibilitãþii produselor cu mediul ambiant(Umweltverträglichkeitsprufung) care prevede exigenþesporite în domeniul construcþiilor civile, industriale, demaºini; în domeniul exploatãrii centralelor electrice, autilajelor de ardere a reziduurilor menajere ºi industriale.Materializarea acesteia a obligat producãtorul sã punã ladispoziþie utilaje moderne de epurare a apelor, instalaþiide purificare a aerului ºi de absorbþie a substanþelornocive, maºini ce funcþioneazã cu zgomot redus.Pe lîngã propriile legi ºi decizii, Germania s-a angajatfaþã de organismele internaþionale sã respecterecomandãrile acestora. Acordul multilateral „Cu privirela protecþia naturii”, adoptat la Rio de Janeiro în 1992, esteimplementat in corpore. În Germania existã peste 5000de obiecte ale naturii ºi 6000 de parcuri naturale(Landschafte) protejate. Activitatea economicã estepermisã numai dacã se respectã prescripþiile privindprotecþia naturii, a lumii vegetale ºi animale. În scopulobþinerii unui produs ecologic ºi respectãrii normelorsanitare, Guvernul Federal promoveazã iniþiative demodernizare a agriculturii, care sînt ori urmeazã a fiimplementate în spaþiul comunitar. Germania mai estepreocupatã de crearea în spaþiul Uniunii Europene a uneireþele care ar supraveghea ºi ar coordona realizarea politicilorgenerale de protecþie a naturii. În cadrul Convenþieide la Kyoto (Japonia), Germania s-a angajat sã reducã, înperioada 2008-2012, pînã la 21% din volumul emisiunilorîn atmosferã a gazelor nocive de origine menajerã ºiindustrialã. De menþionat cã în 2004 au fost realizate deja22% din cele 21 asumate. Strategia de bazã nu constã doarîn limitarea activitãþii economice, ci ºi în introducereanoilor tehnologii, cu un randament înalt, îmbinatã cunecesitatea conºtientizãrii de cãtre populaþie a impactuluiacestor inovaþii. Graþie reconstrucþiei centralelortermoelectrice ºi de termoficare, deja pînã la finele anului2005 se vor reduce emisiile de CO 2cu 10 mln. tone.Împovãrarea cu gaze ºi substanþe toxice a straturilorinferioare ale atmosferei influenþeazã negativ asupra lumiianimale, dar, mai ales, asupra celei vegetale. Foartesensibili sînt arborii, care parcã prevestesc apropierea„furtunii”. Întru evitarea catastrofelor, în Germania sereduce volumul emisiilor de gaze nocive (hidroxizi volatilide carbon ºi dioxizi de sulf). Mãsurile planificate vor<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.4(<strong>32</strong>) anul 200533