13.07.2015 Views

Nr. 32 - Pro Didactica

Nr. 32 - Pro Didactica

Nr. 32 - Pro Didactica

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

EDUCAÞIE CIVICÃPentru a crea un climat favorabil de comunicare ºicooperare între participanþii la seminarii ºi pentru a realizaobiectivele proiectului, ne-am axat pe analiza cîtorvarepere. În acest scop, la etapa evocare cursanþii aucompletat un tabel (Graficul T), identificnd caracteristicilesocietãþii pe care o avem ºi ale celei pe care dorim s-oconstruim.În analiza situaþiei reale a mediului în care se formeazãºi se dezvoltã personalitatea, accentul s-a pus nu pesocietate, ci pe microsocietatea din care face partenemijlocit individul (elevii, pãrinþii, cadrele didactice,membrii societãþilor pe interese, colegii de serviciu,rudele, prietenii). Pe parcursul seminariilor s-a conturato situaþie specificã: profesorii au calificat societatea dreptbolnavã ºi slabã, pe cînd mediul concret, microsocietateadin care fac parte – puternicã ºi cu valori stabile. Care arfi atunci izvorul relelor din societate, al manifestãrilorde neînþelegere, intoleranþã ºi conflicte între oameni?Explicaþia datã de profesori s-a rezumat la necesitateacãutãrii genezei rãului în fiecare dintre noi, analizînd însãcritic evoluþia noastrã istoricã.Au fost propuse modalitãþi concrete de examinare amaterialelor Conferinþei naþionale de lansare a Anuluieuropean al cetãþeniei prin educaþie cu genericul„A învãþa ºi a trãi democraþia”, a recomandãrilor ºidocumentelor Consiliului Europei, a sugestiilorautoritãþilor ºi cetãþenilor din comunitate etc.La etapa interactivã s-a lucrat în echipe asupra uneiunitãþi de conþinut din curriculumul disciplinar, luînduseîn consideraþie cîteva perspective:– Cum am predat pînã acum (în mod tradiþional)aceste unitãþi de conþinut?– Am reuºit sã organizãm procesul educaþional înbaza obiectivelor curriculare?– Cum ne vom mobiliza eforturile în realizareaeducaþiei pentru toleranþã ºi cetãþenie democraticãprin intermediul istoriei?Grupurile de lucru au studiat mai multe unitãþi deconþinut din programul curricular:• Etnogeneza româneascã, clasa a X-a• Evoluþia politicã a României în perioada interbelicã,clasa a IX-a• Anul 1812 în istorie, clasa a VII-a• Evoluþia economicã a RSSM în perioadapostbelicã, clasa a XII-a• Evoluþia politicã a Þãrilor Române în perioadamedievalã, clasa a X-a• Personalitatea lui I. Antonescu, clasa a IX-a• Formarea poporului român ºi a limbii române, clasaa V-a• Statul lui Burebista, clasa a V-a• Personalitatea lui ªtefan cel Mare ºi Sfînt,clasa a X-a.Majoritatea profesorilor au recunoscut cã nu-ºi axeazãactivitãþile pe obiective curriculare, pe elev ca subiect alînvãþãrii, unul dintre cele mai mari neajunsuri în muncadesfãºuratã fiind urmãtorul: nu se prevede cum va folosielevul cunoºtinþele ºi deprinderile în viaþa de toate zilele,în analiza problemelor ºi gãsirea modalitãþilor deprosperare a comunitãþii. Pentru extinderea cadrului curricular,pentru transformarea achiziþiilor elevilor încompetenþe integratoare, profesorii au propus un ºir deactivitãþi:– implicarea elevilor ºi membrilor comunitãþii îndesfãºurarea de mese rotunde ºi conferinþe înºcoalã, primãrie, bibliotecã, casã de culturã, înpreajma monumentelor istorice etc.;– chestionarea membrilor comunitãþii pentruidentificarea problemelor ºi a modalitãþilor derezolvare prin angajarea lor nemijlocitã;– organizarea dezbaterilor publice a unor subiectecu caracter contradictoriu între elevi ºi reprezentanþiilocalitãþii;– iniþierea unor expoziþii în diverse edificii dinlocalitate (desene, eseuri, alte creaþii despretradiþiile ºi obiceiurile etniilor conlocuitoare etc.)În cadrul seminarului s-a pornit de la urmãtoarea idee:Cum implicãm elevul în procesul de formare a propriuluiEu ºi a responsabilitãþii pentru propriul destin? În acestscop, s-a delegat cîte un observator în fiecare grup delucru, care a analizat ºi apreciat activitatea conform unorcriterii prestabilite:– Cum a fost organizatã comunicarea colegilor încadrul echipelor?– Cum apreciaþi nivelul de colaborare în echipe?– Cine a demonstrat calitãþi de lider? În ce mod?– Ce valori ale unei societãþi democratice au fostpuse în discuþie?– Ce sugestii au propus cadrele didactice pentrueficientizarea procesului educaþional?La sfîrºitul seminariilor, profesorii au fost rugaþi sãelaboreze un eseu pe tema: Aportul meu în realizareaobiectivelor programului “Educaþie pentru toleranþã ºicetãþenie democraticã prin intermediul istoriei”.<strong>Pro</strong>fesorii au enumerat ce ar trebui întreprins în ºcoalã,însã puþini dintre ei au venit cu propuneri concrete privindimplicarea elevilor:– voi perfecþiona proiectele didactice de lungã duratã,axîndu-mã pe realizarea de obiective, ºi nudoar pe unitãþi de conþinut;– voi organiza mai puþine activitãþi, dar maicalitative, mobilizînd mai mulþi reprezentanþi aicomunitãþii;– voi modifica demersul didactic, centrîndu-l nudoar pe acumularea de cunoºtinþe, ci ºi pe educareaunor calitãþi;– voi fi mai insistent în valorificarea potenþialuluicomunitãþii ºi al elevilor;– voi extinde lucrul cu elevii ºi în cadrulactivitãþilor extracurriculare pentru a dezvolta<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.4(<strong>32</strong>) anul 2005EDUCAÞIA PENTRU TOLERANÞà ªI CETÃÞENIE DEMOCRATICà PRIN INTERMEDIUL ISTORIEI31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!