Nr. 32 - Pro Didactica

EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÕ sinceritate, armonie ºi pace • este bine sã-þi controlezi • înþelege ºi vei fi înþelesîntotdeauna emoþiile• unitate, disciplinã ºi echilibru • sã nu te crezi cel mai deºtept • ajutã ºi vei fi ajutat• egalitate ºi solidaritate, • este politicos sã ceri doar ceea • spune ce gîndeºti prieteneºteindiferent de reuºita ºcolarã ºi ce þi se poate danivel material• organizare ºi activism la ore • trebuie sã înveþi sã lupþi, sã înþelegi, • depãºeºte indiferenþa ºisã vorbeºti, sã asculþi ºi sã taci activeazã în colectivatunci cînd este cazul• rãbdare, dar nu indiferenþã • oricãrui om îi este dat sã greºeascã • nu respinge un ajutor• acceptarea ºi aprecierea tuturor • greºeala recunoscutã este pe • orice schimbare trebuie începutãjumãtate iertatãde la propria persoanã• libertatea exprimãrii • dojana nu-i dãuneazã niciodatã • situaþiile de conflict pot fiunui înþeleptrezolvate pe cale paºnicã• ascultarea ºi respectarea opiniei • cu timp ºi cu rãbdare dobîndeºtifiecãrui elevînþelepciune• stãpînirea emoþiilor negative • nu judeca faptele celorlalþi, fãrã sãcunoºti cauzele care le-au provocat• evitarea conflictelor• nu este bine sã jigneºti pe cinevaDe-a lungul istoriei umanitãþii personalitãþi din diverseþãri ºi domenii ºi-au exprimat pãrerea faþã de fenomenultoleranþei ºi intoleranþei. Facem trimitere la cîteva afirmaþii,pe care le putem propune elevilor sã le comenteze,exprimîndu-ºi acordul sau dezacordul:„Trebuie sã-i înduri pe cei asemeni nouã, cãci încopacul neroditor nimeni n-aruncã cu pietre.” (Saadi)„Primul semn al unei stãri înapoiate din punctul devedere al culturii este intoleranþa.” (P. P. Carp)„Oamenii bine crescuþi respectã personalitatea umanãºi de aceea sînt întotdeauna iertãtori, delicaþi, politicoºi,îngãduitori.” (A. P. Cehov)„Douã feluri de oameni sînt îngãduitori în vremurilenoastre – cei ce au murit ºi cei ce încã nu s-au nãscut.”(Nezami)„Este limpede cã orice ins care persecutã un om,fratele sãu, pentru cã nu este de pãrerea lui, este unmonstru.” (Voltaire)„Nimic nu ne costã sã-l mîngîiem pe cel întristat.Îndreaptã-l pe cel ce greºeºte! Sfãtuieºte-l pe cel ce seîndoieºte!” (Seneca)Locuim într-o þarã multietnicã, respectiv, într-unmediu impregnat de valori comune, dar ºi diferite, derivatedin cultura etniilor conlocuitoare: români, ucraineni, ruºi,gãgãuzi, bulgari, armeni, polonezi, þigani, evrei º. a.Convieþuirea paºnicã este posibilã numai dacã sîntemdeschiºi unul faþã de celãlalt, dispuºi sã ne cunoaºtem,sã ne respectãm ºi sã ne completãm prin ceea ce avemmai reprezentativ ºi util, potrivit ºi pentru ceilalþi care, deasemenea, sînt cetãþeni ai acestui stat. Diriginþii care auparticipat la trainingul „Psihopedagogia relaþiilorpersonale. Educaþie pentru toleranþã”, afirmã cã „trebuiesã acceptãm persoanele de alte etnii: o convieþuirepaºnicã este posibilã doar prin respect reciproc”;„deoarece avem o þarã comunã, trebuie sã formãm ounitate; numai astfel putem progresa”; „fiind cetãþeniai aceluiaºi stat, toþi trebuie sã ne supunem legilor”.Educarea ºi evaluarea toleranþei faþã de o persoanãde altã etnie pot fi realizate prin diverse forme de studiu.Una din ele este situaþia de problemã, aplicatã de profesoaraMaria Achiruº de la Liceul Teoretic din s. Garabetovca,raionul Basarabeasca, în cadrul seminarului teoretico-practicpentru profesori ºi pãrinþi „Toleranþa – caleaspre pace”. Problema propusã este urmãtoarea: „În clasanoastrã a venit un coleg nou, rom de etnie. Este îngrijit,modest, atent ºi activ la ore. Nimeni însã nu îl prea bagãîn seamã. La lecþia de matematicã, cînd a fost invitat latablã, a descoperit cã-i lipseºte foaia cu tema de acasã.“Cine mi-a luat-o ºi de ce?” – a întrebat el cu nedumerire.”Participanþii au fost împãrþiþi în trei grupe care audiscutat ºi au analizat incidentul. Prima grupã urma sãstabileascã cauzele conflictului etnic, cea de-a doua –consecinþele ºi cea de-a treia – soluþiile, pe care trebuiasã le argumenteze. Produsul obþinut a fost un clusteringcare elucideazã problema. (Vezi fig. 1)Toleranþa în familie poate fi abordatã atît prin prismarelaþiilor dintre cele douã genuri, cît ºi prin analiza relaþiilordintre pãrinþi ºi copii. Punerea în discuþie a subiectului dateste foarte importantã nu numai pentru copiii care auposibilitatea sã spunã lucrurilor pe nume, sã exteriorizezeniºte sentimente pozitive sau frustrãri, dar mai cu seamãpentru pãrinþii/bunicii acestora care, în unele cazuri, artrebui sã-ºi revizuiascã atitudinea, comportamentul,prioritãþile faþã de membrii „mai mici” ai familiei. Pentru aevalua relaþia copiilor cu adulþii din familie, elevii au fostrugaþi sã rãspundã sincer la întrebarea „Ce reprezintãpãrinþii pentru mine?”. Copiii din clasa a VII-a, GimnaziulSãrata Nouã, raionul Fãleºti, ghidaþi de profesorul AnatolCibotaru, au selectat cel mai ingenios rãspuns: „Pãrinþiimei au fost ºi sînt un model perfect al purtãrii decente. În26REFLECÞII ASUPRA DIMENSIUNII DE TOLERANÞÃ. APLICAÞII PRACTICE LA ORELE DE DIRIGENÞIE