EX CATHEDRAproblemã, cît ºi modalitãþi de cãutare a soluþiilor”[22, p. 235];În cele ce urmeazã, vom utiliza sintagma stil rezolutiv (SR).În cheia abordãrii stilului ca proces ºi în bazasintetizãrii interpretãrilor din literatura de specialitate,vom defini SR drept:• caracteristicã structuralã a sferei afectiv-motivaþionalecare mãrturiseºte despre preferinþele unormoduri de comportare rezolutivã;• caracteristicã structuralã a sferei cognitive care relevãparticularitãþile ei de organizare a procesului rezolutiv;• caracteristicã instrumentalã a activitãþii rezolutive:manierã (modalitate, mod) individual-specificã deobþinere a soluþiei.Altfel spus, SR se constituie ºi în baza manifestãrii SCgîn condiþiile cînd cogniþia se produce într-un cadru rezolutiv.De aici deducem polaritatea ºi neutralitatea valoricã a SR:– nu se poate vorbi despre un SR bun sau rãu, adecvatsau neadecvat: fiecare stil poate conduce persoanala obþinerea soluþiei, diferitã fiind doar calea parcursã;– persoanele aflate la un pol sau altul al SR sîntprivilegiate în situaþiile în care calitãþile individualcognitivedeterminã o adaptare eficientã.Putem presupune cã gestionarea judicioasã acondiþiilor în care se desfãºoarã procesul rezolutivpoate valorifica optimal orice SR (oricît de ineficient arpãrea acesta) ºi genera un impact pozitiv asupraobþinerii performanþelor.Rezolvarea de probleme este o componentã aactivitãþii de învãþare ce necesitã eforturi numite în modobiºnuit gîndire ºi poate fi privitã ca un proces prin careregulile însuºite sînt combinate cu scopul gãsirii uneisoluþii. Rezolvarea de probleme nu înseamnã doarutilizarea regulilor asimilate anterior, dar ºi un proces cegenereazã o nouã învãþare, însuºirea unor idei noi caremultiplicã aplicabilitatea regulilor învãþate.Rezolvarea de probleme este consideratã una dintreactivitãþile fundamentale ale gîndirii, alãturi de conceptualizare,înþelegere, decizie ºi creaþie. În cadrul procesuluirezolutiv gîndirea este folositã cu dublu scop: pentru a-ldeclanºa, organiza, optimiza etc.; pentru a justifica saumotiva prin explicaþii ºi argumente acþiunile dejadesfãºurate. Prin urmare, rezolvarea de probleme se includeîn structura gîndirii ºi reprezintã un criteriu dedezvãluire a nivelului de compunere a acestui proces laindivid [13, p. 298].Cognitiviºtii considerã cã rezolvarea de problemeconstituie ,,un proces de prelucrare a informaþiilor”[13, p. 298], adicã nu se reduce doar la „a asocia unrãspuns la un stimul oarecare, dar presupune ºi elaborareaanumitor ipoteze, stabilirea strategiilor de cãutare ºielaborarea informaþiilor” [13, p. 314]. „Spre deosebire decelelalte componente ale sistemului cognitiv (procesareainformaþiei vizuale, atenþia, memoria etc.) care formeazãsisteme funcþionale specifice, susþinute adesea destructuri anatomo-fiziologice relativ individualizate,mecanismele rezolvãrii problemelor au un caracterglobalist, cuprinzînd toate celelalte sisteme, principalafinalitate a sistemului cognitiv fiind cea de a rezolvaprobleme” [13, p. 283].Conchidem cã SR se constituie ca o rezultantã afuncþionãrii interactive a SÎ, SG, SCg. Influenþa stiluriloreste reciprocã, fiecare tip constituind o condiþie saupremisã pentru alt tip.Semnificaþiile pedagogice ale stilurilor abordateconverg în ideea cã fiecare stil presupune strategii,proceduri, ipoteze de acþiune diferite. Prin urmare, oriceproces educativ trebuie sã creeze oportunitãþi de învãþareºi sã ofere elevului tipul de sprijin cel mai potrivit, înfuncþie de stilul propriu de gîndire ºi acþiune.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Baban, A., Consiliere educaþionalã. Cluj, 2001.2. Cerghit, I., Curs de psihologie, Bucureºti, 1984.3. Cîrjan, F., Strategii euristice în didacticamatematicii, Piteºti, 1999.4. Cosmovici, A., Psihologie ºcolarã, Iaºi, 1999.5. Dicþionar de psihologie, Bucureºti, 1997.6. Druþã, M., Cunoaºterea elevului, Bucureºti, 2004.7. Iucu, R. B., Instruirea ºcolarã, Iaºi, 2001.8. Joiþa, E., Educaþie cognitivã. Iaºi, 2002.9. Kramar, M., Psihologia stilurilor de gîndire ºiacþiune umanã, Iaºi, 2002.10. Nicola, I., Tratat de pedagogie ºcolarã, E.D. P.,R.A., bucureºti, 1996.11. Turcu, F.; Turcu, A., Fundamente ale psihologieiºcolare, Bucureºti, 1999;12. Zlate, M., Psihologia la rãspîntia mileniilor,Editura Polirom, Iaºi, 2001.13. Zlate, M., Psihologia mecanismelor cognitive,Editura Polirom, Iaºi, 1999.14. Eme, E., Psychologie differantielle, 2001.15. Psychologie differentielle / P-I., Breal, Paris, 1999.16. Sternberg, R., Wisdom and its relation tointelligence, and creativity, 1990.17. Woolfolk, A.E., Educational psychology thecomplexity of the clasroom, 1995.18. Êóëþòêèí, Þ., Ýâðèñòè÷åñêèå ìåòîäû âñòðóêòóðå ðåøåíèè, Ìîñêâà, 1970.19. Ìàòåëüñêèé, Í. Â., Îñíîâû äèäàêòèêèìàòåìàòèêè, Mèíñê, 1977.20. Âîïðîñû ïñèõîëîãèè, N 6,1997.21. Ñåíüêî, Þ.Â., Ôîðìèðîâàíèå íàó÷íîãî ñòèëÿìûøëåíèÿ ó÷àùèõñÿ, Ìîñêâà, 1986.22. Õîëîäíàÿ, Ì., Êîãíèòèâíûå ñòèëè î ïðèðîäåèíòåëëåêòóàëüíîãî óìà, ÏÅÐÑÝ, Ìîñêâà, 2002.Ludmila URSU,Tatiana RUSULEAC,Universitatea Pedagogicã de Stat “I. Creangã”22LOCUL ªI ROLUL NOÞIUNII STIL REZOLUTIV ÎN SISTEMUL ACCEPÞIUNILOR PSIHOPEDAGOGICE MODERNEASUPRA CATEGORIEI STIL
EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃ*Reflecþii asupra dimensiuniide toleranþã. Aplicaþiipractice la orele dedirigenþieLoretta HANDRABURAUniversitatea Pedagogicã de Stat “I. Creangã”Ce înseamnã sã fii tolerant?O întrebare deloc simplã, deoarece, chiar cunoscîndcodul unui asemenea comportament, valorile pe care seaxeazã, situaþiile de viaþã sînt variate ºi nu existã reþetegeneral valabile. Este important sã cunoaºtem limiteletolerabilului, pentru a nu cãdea în cealaltã extremã (aiertãrii ºi rãbdãrii continue, a indulgenþei exagerate), sãdisociem între intoleranþã ºi a nu tolera ceva „negativ”,altfel spus, sã avem o atitudine promptã, sã ne implicãmactiv ºi sã nu rãmînem pasivi, indiferenþi.În opinia elevilor de la Liceul Teoretic român-englez„Mircea Eliade”, clasa a IX-a U (diriginte Raisa Uºurelu),a fi tolerant înseamnã:... a fi rãbdãtor, indulgent cu cei din jur, bun la suflet(Alina Gorobeþ);... a trata cu îngãduinþã, cu înþelegere o persoanã,o situaþie (Victoria ªveþ);... a fi înþelegãtor ºi a nu fi prea sever cu cei din jur,a suporta neplãcerile fãcute de alþii cu calm (AlinaDolghieru);... a fi înþelegãtor, îngãduitor, rãbdãtor (ElenaRoznovan);... a fi o persoanã care poate ierta, poate înþelege(Alexandru Tarlapan);... a fi respectuos, a fi afectuos faþã de o persoanã(ªtefan Sanduleanu);... a accepta oamenii aºa cum sînt ei ºi a înþelegeproblemele lor, adicã a fi rãbdãtor (Dumitru Ciobanu);... a avea rãbdare ºi a putea înþelege (Mihai Enciu);... a fi calm, înþelegãtor, îngãduitor, rãbdãtor, a terespecta pe tine ºi pe cei din jurul tãu (AlexandrinaMereuþã).Pentru profesorii de la Liceul Teoretic Particular dinAnenii Noi, antrenaþi într-un seminar organizat deSvetlana Michitiuc cu tema „Educaþia pentru toleranþãîn mediul ºcolar”, „toleranþa este o atitudine faþã de opersoanã sau o acþiune care cuprinde îngãduinþã,înþelegere, pricepere, înþelepciune, transmitereaemoþiilor pozitive”; „òîëåðàíòíîñòü – ýòî âêîìïëåêñå âîñïèòàííîñòü, òåðïèìîñòü, äîáðîæåëàòåëüíîñòü,âûäåðæêà, ëþáîâü ê ëþäÿì, óìåíèåñîñòðàäàòü.” Sugestive ca mesaj sînt reflecþiile ºiilustratele selectate de Anatol Cibotaru, profesor dematematicã la Gimnaziul din Sãrata Nouã, raionul Fãleºti,cursant la <strong>Pro</strong>gramul de formare pentru diriginþi„Psihopedagogia relaþiilor personale. Educaþie pentrutoleranþã”: „Toleranþa ºi intoleranþa au fost, sînt ºi vorfi la fel de departe una de alta ca ºi rãsãritul de apus...Numai atitudinea tolerantã a fiecãrui membru alsocietãþii este medicamentul pentru tratarea disperãriilãuntrice în care se zbat astãzi milioane de oameni. Doarea va „lua cu mîna” groaznica povarã ce le apasãinima, îi va scoate din starea mohorîtã de deprimare încare plutesc...”.Fireºte, fiind copil, conteazã foarte mult sã înveþi dela persoanele ºi modelele din preajmã cum sã te comporþicorect, onest. <strong>Pro</strong>fesorul ºi pãrintele sînt adulþii care necãlãuzesc în viaþã ºi cu care interacþionãm cel mai intensîn perioada ºcolarizãrii. Aºteptãrile faþã de ei au fostschiþate de aceiaºi elevi de la Liceul „M. Eliade” într-unportret care, desigur, poate fi completat:*Rubricã realizatã cu sprijinul Guvernului SUA23