TIRReglarea carabinelorReglarea carabinelorpentru tirul de vânătoare (I)MATEI TĂLPEANUBalistica tirului cu glonț a beneficiat de numeroasele încercări făcute de experții dinarmatele statelor apte să aloce bugete ample, sau de cei din firme civile care primeaucomenzi, spre a mări precizia proiectilelor ce vor „scoate din luptă” adversarul. Căsunt gloanțe militare sau de vânătoare, ele au Coeficient Balistic (BC), DensitateSecțională (SD) și sunt atrase de forța gravitațională a Terrei. Aceste caracteristicidetermină traiectoria, precizia și eficiența lor, împreună cu alți factori, ca: vitezainițială, calibrul, greutatea, forma aerodinamică a ogivei și vârfului ca și cea tronconicăa bazei, stabilitatea în zbor, altitudinea și unghiul de tir, condițiile atmosferice, țeava -material, lungime, grosime, tratare, vibrațiile și dilatarea acesteia, forma și pasulghinturilor, frâna de gură.Nu întâmplător, cea mai clarăcarte de la noi despre tirul armelorcu alice a fost scrisă degeneralul-locotenent (r) de artilerie C.Rosetti-Bălănescu, mare vânător (Balisticăși tir de vânătoare, A.G.V.P.S.din R.P.R. 1956, 1958), iar cea maicompetentă carte despre armele cuglonț este cea a colonelului (r) ing.Ion Șmatoc, specializat în optică și balistică- dar nu vânător - (Carabine șicartușe de vânătoare, Ed.Cynegis, București2002). Postum i-a mai apărutaceluiași autor și cartea Arme de vânătoarecu țevi lise și munițiile lor, Ed.Proxima, București 2008, iar generalulde brigadă (r) ing. Ion Irimie s-aîngrijit să continue „desăvârșirea lucrăriiconcepute de autor în decursulvieții sale”, așa cum scrie în „Argument”la pag. 4.De notat că în ultima sa carte autorula reluat pe scurt, în Cap.5 și 6,prezentarea armelor cu țevi ghintuiteși a aparatelor mecano-optice, iar înCap. 8.4., 8.5. și 9.2. a prezentat cartușelecu glonț pentru carabine. Dinpăcate, aceste 3 lucrări sunt deja epuizate,iar noii vânători le mai pot găsidoar întâmplător, în biblioteci sau laanticari.Am avut privilegiul de a-l cunoaștepe gen. C. Rosetti-Bălănescu, în anii‘60 ai secolului trecut, la Conferințelede Ocrotire a Naturii, unde a participatîmpreună cu vechiul său prietenIonel Pop, pe care îl vizita aproape zilnicdupă mutarea acestuia în capitală.Am asistat la sosirea sa într-una dinaceste vizite, plângându-se că a pierdutmult timp pe un drum scurt, anginapectorală de care sufereaobligându-l să facă dese opriri atuncicând junghiurile în inimă îl avertizausă nu se grăbească. Totuși a trăit 102ani, murind la două luni după ce și-avăzut retipărită, în anul 1994, sub titlulCYNEGIS prin păduri, cîmpii și ape,printre jivine și oameni, Ed. „SALUT2000”, vechea carte Expediții și peripeții,din 1943, dar și unele dintre minunatelepovestiri vânătorești,apărute inițial în Carpații lui IonelPop. Mi-a trimis-o prin poștă, căci numai putea ieși din casă, cu o prieteneascădedicație. Mi-am amintit decolaborarea la Nomenclatorul păsărilordin România (1972), apărut înOrotirea Naturii, 16, 1:127-145, printrecei 7 autori, puși în ordine alfabetică,fiind și noi. Generalul, deși celmai vârstnic, fusese cel mai activ îndiscuții, dar să nu uităm că publicaseexcepționala lucrare Păsările vânătorului,în 3 volume, ca și multe alte valoroasecontribuții ornitologice.Pe colonelul I. Șmatoc l-am cunoscutla redacția revistei de față și curândam stabilit relații de colaborare„reciproc avantajoase”, din care au rezultatși câteva lucrări publicate împreunăîn revista și almanahul V.P.R..Îi ofeream literatura nouă de care dispuneam(din Germania, S.U.A.,Franța și Bulgaria) și experiența devânător cu alice și brenneke, învățândîn schimb din vastele sale cunoștințeîn materie de balistică. Mi-a făcut cinsteade a-mi încredința manuscrisulprimei cărți, pe măsură ce îl scria cuo mână tot mai tremurândă, pentrueventuale observații. După ce soartal-a doborât, am socotit ca o datoriepioasă să-l sprijin pe generalul Ion Irimie,la rândul său grav bolnav, găsindniște ilustrații pentru cea de-a douacarte.În volumul privind carabinele, autorultratează reglarea lor în 15 pagini,la Cap.7.5. pag.283-297, iar învolumul al doilea în pag. 454-457.Pentru cei ce pot consulta aceste lucrări,ne rezumăm la afirmația cătoate sfaturile autorului sunt foartebune, cu o singură observație: lapag.284, 7.5.1. el arată că o greșealăde tehnică a tragerii la reglaj ar fi șinereținerea respirației. De fapt, experțistrăini în tirul cu glonț ale cărorlucrări le-am consultat, nu recomandăsă tragi focul reținând respirația nicidupă ce ai inspirat adânc, nici dupăce ai golit plămânii, ci să respiri de câtevaori până ce se liniștesc bătăileputernice ale inimii și să apeși încetpe trăgaci în timp ce expiri lent aerdin piept.Însă el oferă tot acolo alte reguligenerale foarte utile „pentru a nu comiteerori de ochire obișnuite: ochiredezaxată (cătare subțire, plină, lipitădreapta sau stânga)”. La Cap.7.2.4.1.,pag. 266, autorul prezintă grafic greșelilede ochire, reproduse aici în Fig.8 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
1 2341: a. „ochire corectă, cătarea este plasatăsimetric față de laturile crestăturiițelului, cu vârful cătării la nivelulumerilor acestuia și cu arma ținutănormal, neînclinată față de planulvertical de tragere”; b. „cătare subțire”,vârful cătării sub nivelul umerilorțelului, „glonțul va trece pe subvânat”; c. „cătare plină”, vârful cătăriidepășește nivelul umerilor țelului,„glonțul trece pe deasupra vânatului”;d. „cătare lipită dreapta, glonțul treceprin dreapta vânatului, iar dacă estelipită stânga, se va deplasa în stângalui”; e. „arma înclinată spre dreapta,glonțul va lovi vânatul în stânga jos”;f. „arma înclinată spre stânga, glonțulva lovi în dreapta jos”.La pag. 267 el exemplifică graficce se întâmplă când iluminarea naturalăva influența ochirea, deci preciziatragerii,reproduse aici, cu textul prescurtat,în Fig. 2: a. pe cer acoperit cunori sau în amurg, se trage în generalcu cătare plină, deci peste vânat; b. cusoarele sus, iluminare puternică verticală,când cătarea este lucioasă, trăgătorulo coboară (ia cătarea subțire)și abate în jos lovitura; c. dacă soarelebate din dreapta, vârful cătării va fiiluminat din dreapta, ochirea va tindesă fie lipită dreapta; d. dacă soarelebate din stânga, ochirea va fi lipităstânga. În poligon închis insuficientiluminat, apare de obicei cazul a (cătareplină).Pentru a se evita iluminarea insuficientăsau prea puternică a cătării,precum și pentru a permite o ochirerapidă la vânătorile cu gonaci, carabinelepot avea țelul fără crestătură șicu un triunghi viu colorat deasupra,iar cătarea de formă alungită, din materialsintetic, tot viu colorată, cumvedem în Fig. 3 (preluată din pag. 72a lucrării expertului Norbert KlupsJagdwaffenkunde, 137 pag., Franckh-Kosmos Verlags-GMBH & Co, KG,Stuttgart).Crestătura țelului și cătarea potavea diferite forme, după cum vedemîn Fig. 4: a. formă de V, cătare triunghiulară;b. formă dreptunghiulară laambele; c. formă de U larg, cătare cuvârf perlă; d. formă de U mai îngust,cătare dreptunghiulară (după ViktorZbrosskii, din lucrarea „Despre armade vânătoare de la «A» la «IA»”, 192pag., Sofia, 2004, Ed. Nasluka, Fig.5.3.1., de la pag. 114, în limba bulgară).I. Șmatoc separă justețea tiruluicarabinei de precizia tirului. Se întâmplăca unele carabine noi și bine curățatede ulei să nu bată just, adicăoricât de bine am ochi noi prin țel șicătare, să lovească fie prea lateraldreapta-stânga, fie prea sus ori preajos. Acest fapt ne spune că nu au fostcorect prereglate din fabrică, adicățelul și cătarea nu sunt bine aliniatepe axa orizontală (când bate lateral)ori pe cea verticală (când bate susjos).Dacă țelul sau cătarea, ori ambele,permit mutarea pe orizontală șipe verticală, obținerea justeții chiar decătre posesorul armei este simplă.Același autor bulgar V. Zbrosskii, citatmai sus, arată în lucrarea sa, la pag.115-116 că mutând numai cătareala stânga se obține mutarea punctuluimediu lovit la dreapta, și invers,mutând numai cătarea la dreaptase obține mutarea punctului mediulovit la stânga, înălțând numai cătarease obține coborârea punctuluimediu lovit, iar dacă este coborâtănumai cătarea, se înalță punctulmediu lovit. Dacă este mutat numaițelul la dreapta, se mută și punctulmediu lovit la dreapta, dacă estemutat numai țelul la stânga, semută și punctul mediu lovit lastânga, dacă se înalță țelul se ridicăși punctul mediu lovit - și invers - încazul coborârii țelului coboară șipunctul mediu lovit.Se vorbește mereu de punctulmediu, din cauză că se trag serii decâte 5 focuri, cu ocazia cărora se stabileștepunctul mediu al dispersiei. Cucâți cm trebuie mutați țelul sau cătarea,ori ambele, se stabilește printr-oformulă în care intră lungimea țevii -între țel și cătare, abaterea pe verticalăori pe orizontală, distanța la carese trage, I. Șmatoc oferă la pag. 294din primul volum un exemplu de asemeneacalcul de corectare a justețiibătăii armei la distanța de 150 m.În a doua parte a articolului vomprezenta reglarea carabinelor prevăzutecu aparate optice de ochire.APRILIE 2013 | 9