VPR04-aprilie_Layout 1 - AGVPS

TIRReglarea carabinelorReglarea carabinelorpentru tirul de vânătoare (I)MATEI TĂLPEANUBalistica tirului cu glonț a beneficiat de numeroasele încercări făcute de experții dinarmatele statelor apte să aloce bugete ample, sau de cei din firme civile care primeaucomenzi, spre a mări precizia proiectilelor ce vor „scoate din luptă” adversarul. Căsunt gloanțe militare sau de vânătoare, ele au Coeficient Balistic (BC), DensitateSecțională (SD) și sunt atrase de forța gravitațională a Terrei. Aceste caracteristicidetermină traiectoria, precizia și eficiența lor, împreună cu alți factori, ca: vitezainițială, calibrul, greutatea, forma aerodinamică a ogivei și vârfului ca și cea tronconicăa bazei, stabilitatea în zbor, altitudinea și unghiul de tir, condițiile atmosferice, țeava -material, lungime, grosime, tratare, vibrațiile și dilatarea acesteia, forma și pasulghinturilor, frâna de gură.Nu întâmplător, cea mai clarăcarte de la noi despre tirul armelorcu alice a fost scrisă degeneralul-locotenent (r) de artilerie C.Rosetti-Bălănescu, mare vânător (Balisticăși tir de vânătoare, A.G.V.P.S.din R.P.R. 1956, 1958), iar cea maicompetentă carte despre armele cuglonț este cea a colonelului (r) ing.Ion Șmatoc, specializat în optică și balistică- dar nu vânător - (Carabine șicartușe de vânătoare, Ed.Cynegis, București2002). Postum i-a mai apărutaceluiași autor și cartea Arme de vânătoarecu țevi lise și munițiile lor, Ed.Proxima, București 2008, iar generalulde brigadă (r) ing. Ion Irimie s-aîngrijit să continue „desăvârșirea lucrăriiconcepute de autor în decursulvieții sale”, așa cum scrie în „Argument”la pag. 4.De notat că în ultima sa carte autorula reluat pe scurt, în Cap.5 și 6,prezentarea armelor cu țevi ghintuiteși a aparatelor mecano-optice, iar înCap. 8.4., 8.5. și 9.2. a prezentat cartușelecu glonț pentru carabine. Dinpăcate, aceste 3 lucrări sunt deja epuizate,iar noii vânători le mai pot găsidoar întâmplător, în biblioteci sau laanticari.Am avut privilegiul de a-l cunoaștepe gen. C. Rosetti-Bălănescu, în anii‘60 ai secolului trecut, la Conferințelede Ocrotire a Naturii, unde a participatîmpreună cu vechiul său prietenIonel Pop, pe care îl vizita aproape zilnicdupă mutarea acestuia în capitală.Am asistat la sosirea sa într-una dinaceste vizite, plângându-se că a pierdutmult timp pe un drum scurt, anginapectorală de care sufereaobligându-l să facă dese opriri atuncicând junghiurile în inimă îl avertizausă nu se grăbească. Totuși a trăit 102ani, murind la două luni după ce și-avăzut retipărită, în anul 1994, sub titlulCYNEGIS prin păduri, cîmpii și ape,printre jivine și oameni, Ed. „SALUT2000”, vechea carte Expediții și peripeții,din 1943, dar și unele dintre minunatelepovestiri vânătorești,apărute inițial în Carpații lui IonelPop. Mi-a trimis-o prin poștă, căci numai putea ieși din casă, cu o prieteneascădedicație. Mi-am amintit decolaborarea la Nomenclatorul păsărilordin România (1972), apărut înOrotirea Naturii, 16, 1:127-145, printrecei 7 autori, puși în ordine alfabetică,fiind și noi. Generalul, deși celmai vârstnic, fusese cel mai activ îndiscuții, dar să nu uităm că publicaseexcepționala lucrare Păsările vânătorului,în 3 volume, ca și multe alte valoroasecontribuții ornitologice.Pe colonelul I. Șmatoc l-am cunoscutla redacția revistei de față și curândam stabilit relații de colaborare„reciproc avantajoase”, din care au rezultatși câteva lucrări publicate împreunăîn revista și almanahul V.P.R..Îi ofeream literatura nouă de care dispuneam(din Germania, S.U.A.,Franța și Bulgaria) și experiența devânător cu alice și brenneke, învățândîn schimb din vastele sale cunoștințeîn materie de balistică. Mi-a făcut cinsteade a-mi încredința manuscrisulprimei cărți, pe măsură ce îl scria cuo mână tot mai tremurândă, pentrueventuale observații. După ce soartal-a doborât, am socotit ca o datoriepioasă să-l sprijin pe generalul Ion Irimie,la rândul său grav bolnav, găsindniște ilustrații pentru cea de-a douacarte.În volumul privind carabinele, autorultratează reglarea lor în 15 pagini,la Cap.7.5. pag.283-297, iar învolumul al doilea în pag. 454-457.Pentru cei ce pot consulta aceste lucrări,ne rezumăm la afirmația cătoate sfaturile autorului sunt foartebune, cu o singură observație: lapag.284, 7.5.1. el arată că o greșealăde tehnică a tragerii la reglaj ar fi șinereținerea respirației. De fapt, experțistrăini în tirul cu glonț ale cărorlucrări le-am consultat, nu recomandăsă tragi focul reținând respirația nicidupă ce ai inspirat adânc, nici dupăce ai golit plămânii, ci să respiri de câtevaori până ce se liniștesc bătăileputernice ale inimii și să apeși încetpe trăgaci în timp ce expiri lent aerdin piept.Însă el oferă tot acolo alte reguligenerale foarte utile „pentru a nu comiteerori de ochire obișnuite: ochiredezaxată (cătare subțire, plină, lipitădreapta sau stânga)”. La Cap.7.2.4.1.,pag. 266, autorul prezintă grafic greșelilede ochire, reproduse aici în Fig.8 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN