VPR04-aprilie_Layout 1 - AGVPS

(ca să folosim termenul pe care studiulamintit se ferește să-l considerecauza inițială a scăderii populației deiepuri dintr-un teren oarecare) și carepoate avea un efect catastrofal asupraevoluției speciei (foarte fidele loculuide trai) în terenul respectiv.2 Referindu-se la efectul negatival factorului climatic – peste care setrece de asemenea ușor, probabil datorităcondițiilor din Franța – subliniemnoi ceea ce este valabil pentrucondițiile țării noastre și anume efectuldezastruos al stării vremii în timpulapariției primelor două generații de iepuri.Cu alte cuvinte, încălzirea globalăși frecvența preci pitațiilor subformă de ploi reci, începând din ceade-a doua jumătate a lunii ianuarie, înluna februarie și prima jumătate alunii martie, continuată uneori cu astfelde ploi și căderi temporare de zăpadăși în luna aprilie și chiar începutde mai – adică în perioada aparițieiprimei generații de iepuri și, de foartemulte ori și celei de-a doua, în caremari suprafețe din habitatul specieisunt acoperite cu apă băltind – ducefără îndoială, la distrugerea completăa primei generații și parțial a celei deadoua. Adică a unui efectiv potențial,pe care se contează și care este capabilsă contribuie efectiv la creșterea sporuluinatural anual, prin posibilitateade a da naștere unei alte generații înacelași an, datorită unei gestații scurteși precocității sexuale caracteristice iepurelui.3 În studiul la care ne-am referit,se apreciază că în intervalul ian. – oct.se produc „în medie, 5 fătări, excepțional6”, cu câte 2 pui la fiecare fătare șicu o rată de supraviețuire de 40 – 55%până în preziua deschiderii sezonului devânătoare”. Dacă am aplica aceastămetodologie de calcul la noi, ar reieșicifre de recoltă incredibil de mari, iarun efectiv oarecare, de 500 de iepurila 1 martie, teoretic s-ar tripla până înpreziua sezonului de vânătoare. Lanoi, cu moderație deocamdată, seaplică un spor natural recomandatprin instrucțiuni tehnice în vigoare, incomparabilmai mic, dar și acesta excesivde mare prin comparație cusporul mediu multianual înregistrat depopulațiile de iepuri la nivelul României.Din acest motiv, cota de recoltăse stabilește în prezent pe bază „de negociere”empirică între reprezentanțiiadministratorului și ai gestionarilorfondurilor cinegetice, cu mult sub nivelulreieșit din calculul efectuat potrivitinstrucțiunilor nereactualizate învigoare, dar oricum exagerat de regulăși riscant pentru stocul de reproducțierămas.ConcluziiLa toate cele prezentate concispână acum, putem afirma următoarele:1 Extinderea agriculturii intensive,cu toate aspectele ei negative înprivința evoluției efectivelor de vânat,nu poate fi subordonată unui sectorde importanță generală mai redusă,cum ar fi vânătoarea. Însă acest sectorpoate și trebuie să intervină, în primulrând pentru evaluarea corectă a impactuluiasupra unor specii de vânat,urmată – în măsura posibilităților legale– de limitarea acestuia, inclusivde măsuri de gestionare adaptate.2 În ce ne privește, subliniemimportanța esențială a corectitudiniinecesare în evaluarea de primăvară și,dacă gestionarul are voința, va efectuao a doua evaluare, înainte de deschidereasezonului, putând aveaastfel posibilitatea verificării sporuluinatural net din intervalul martie – octombrie.În plus, cu prilejul vânătorilordesfășurate într-un sezon, poate sădeceleze vârsta iepurilor prelevați,dacă nu prin procedeul prelevării șicântăririi cristalinului – procedeu maidificil de realizat, dar cu precizie dedouă-trei săptămâni – măcar prin palpareacartilagiului care apare ca unbob de grâu, pe fața externă a osuluicubitus de la membrele anterioare.Dar acest procedeu este valabil și concludentdoar până la vârsta de 6 – 8luni a subiectului, după care excrescențase resoarbe, iar exemplarul respectivpoate fi trecut cu ușurință încategoria adulților. Oricum însă, cunoaștereacât mai apropiată de realitatea sporului înregistrat în intervalulmartie – octombrie, poate fi ajutatămult și prin acest procedeu. Dupăcare, evaluarea din primăvara urmă-APRILIE 2013 | 17