VPR04-aprilie_Layout 1 - AGVPS

ANUL MMXII • NR. 4VÂNĂTORUL ȘIPESCARUL ROMÂNAPRILIEVremeacocoșilor de munte3Plasticepentru șalău32Despre scădereaefectivelor de iepuri14Carașiîn pas de vals36www.agvps.ro

Nr. 4 /APRILIE 2013ANUL MMXIII • Serie nouăDIN CUPRINS5 3512 36FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTA NAȚIONALĂ DEVÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIVREDACȚIADirector generalDr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șefIng. Alin-Codru ManuRedactorArh. Mugurel IonescuArt DirectorAurel NeaguLayout/DesignCREADifuzareIng. Mariana CristacheCONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir TalpeșRedacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63E-mail: revistavpr@yahoo.comwww.agvps.roISSN 1582 - 9650Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajeazădecât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricăruimaterial fără acordul redacției este interzisă.VÂNĂTOARE3 EDITORIALVremea cocoșilor de munte5 LA ZICocoșul de mesteacăn7 OPINIEIncompatibilitatea calității de membruîn asociațiile afiliate și neafiliate8 TIRReglarea carabinelor pentru tirulde vânătoare (I)10 CHINOLOGIEAntrenament și relaxare12 CHINOLOGIECâinele: o alegere, un dar…14 TEHNICDespre scăderea efectivelor de iepuri20 DIN TERENCândva… la cocoși de munte22 REPORTAJVoinici la vânătoare, restanțieri lacombatere24 AGENDABalul tradiției vânătorești25 MAPAMONDVânătoarea la curcani sălbatici26 Noutăți de prin magazinePESCUIT28 COMPETI}IIPescuit sportiv staționar29 OPINIEInvitație la dialog deschis30 PESCUIT LA CRAPO montură de succes32 PESCUIT LA R~PITORPlastice pentru șalău34 AGENDAProhibiția pescuitului în 201335 PESCUIT DE SEZONZilele lui Prier36 PESCUIT STA}IONARCarași în pas de vals38 FLY FISHINGMuște artificiale tradiționaleromânești (II)39 AGENDAPopulări cu pește la Bihor40 Noutăți de prin magazine41 CURIOZIT~}IRebusMembrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintăPreședinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu(Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara),ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu(Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani,Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea),Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (CarașSeverin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță(Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

EDITORIALaprilieEditorial 3Cocoșul de mesteacăn 5Reglarea carabinelor (I) 8Efectivele de iepuri 14Jurnal de vânător 20Combaterea dăunătorilor 22Noutăți 26VÅN~TOAREVremea cocoșilor de munteNECULAI ȘELARUA fost o vreme când, după15-20 aprilie, musai trebuiasă urcăm la cocoși de munte.Mai ales în zilele libere de1 și 2 mai. Doar arareori șifortuit pierdeam, în câte unan, rotitul. Recuperam însă înanii următori, cu câte două,trei ieșiri, dacă ni se iveaprilejul.În febra pregătirilor intram mai devreme.Ne pregăteam îmbrăcăminteși încălțăminte ușoare,căl duroase și impermeabile, rucsaci cuchibrituri, lanterne, cuțite, eventualpelerine subțiri de ploaie și altele asemenea.Când sosea ziua plecării, maiadăugam ceva hrană concentrată, osticluță, câteva cartușe, aparatul de fotografiatși… pușca. Uneori, mai legampe rucsaci câte un sac de dormit sau opereche de schiuri, după caz. Fărăbețe, fiindcă le improvizam acolo, sus.Fie că dormeam prin apropiere, fiecă ne apropiam cu mașina cât ne permiteaudrumurile forestiere, ne mairămânea suficientă cale de urcat, măsurabilăîn una, două sau chiar maimulte ore.Ajunși în bătaie, uzi de transpirație,resimțeam din plin disconfortul aeruluirece, mai ales atunci când socoteamgreșit timpul deplasării și ajungeamprea devreme. Primul clămpănit, careparcă nu mai venea, ne transloca însă,dintr-o dată, în cu totul altă stare. Disconfortuldispărea ca prin farmec, lăsândloc concentrării și satisfacțieiapropierii reușite, precum și participăriila pasionanta reprezentație a cocoșilorsihaștri. Mai întâi pe cloambă, iardupă ivirea zorilor, pe jos. Uneori pânăpe la ora 9:00 și chiar 10:00, în bătăilepotrivnice, din locurile liniștite.Fotografiile, de obicei nereușitedin cauza întunericului și super-sensibilitățiinative a speciei, constituiausingurele noastre trofee. Fiindcă, defoarte mulți ani, ne pusesem singuriopreliște la vânătoarea de cocoși demunte.Puștile le căram totuși de fiecaredată, în speranța unei ipotetice întâlniricu vulpea, jderul, râsul sau lupul,care, asemenea nouă, vizitau frecventlocurile de rotit. Poate și pentru siguranțanoastră subconștientă, dupăunele întâlniri surprinzătoare, în liniștedeplină și pe întuneric, cu urșii.Dar ca să fim sinceri și vă rugăm săne dați crezare, puștile s-au dovedit afi de regulă cele mai inutile obiecte cărate,cu greutate, pe munte. Însă cumne-am putea imagina o astfel de escapadăvânătorească fără ele?Vremea cocoșilor de munte pare săfi trecut însă, nu din cauza împuținăriiAPRILIE 2013 | 3

Vremea cocoșilorde muntecocoșilor, ci din cauza legislației europene,mai mult decât discutabilă încazul acestei specii în condițiile țăriinoastre. Ca de altfel și în cazul managementuluieficient al ursului și lupului.Directiva europeană „Păsări” interzicevânarea cocoșilor de munte în perioadareproducerii. Regula euro peanăa trebuit obligatoriu respectată și inclusăîn legislația națională în materie.Așadar, Legea vânătorii și a protecțieifondului cinegetic nu putea cuprindesezon de vânătoare de primăvară pentruspecie. Astfel, țara noastră ar fi fostchemată în fața Curții Europene deJustiție și sancționată pentru nerespectareadirectivei în discuție.Aceasta nu însemnă că ambelesexe nu ar fi putut fi vânate toamna,precum în țările nordice, de regulă cucâine pontator sau cu câine care lesemnalează prezența prin lătrat (șpițfinlandez, laică etc.)Problema noastră, a vânătorilordin România, rămâne însă tradiția șiterenul în care viețuiesc cocoșii demunte, care face aproape imposibilăgăsirea lor și vânarea în perioada detoamnă.Sperând în obținerea unor derogăripentru vânarea selectivă a cocoșilorde munte primăvara, motivat defaptul că, pentru vânătoarea detoamnă a ambelor sexe, nu există niciun fel de tradiție în țara noastră (dincauza reliefului accidentat care nupermite practic o astfel de vânătoare),s-a renunțat să se înscrie în lege unsezon (de toamnă) la această specie.De aceea, în anexa 1, cocoșul demunte apare ca specie admisă la vânătoare,dar fără perioadă stabilită înacest sens, pentru a nu închide completorice posibilitate de derogare învederea unei posibile vânări selectivede primăvara.Calea a rămas deci deschisă, iarderogarea se poate obține în interesulmonitorizării evoluției efectivelor și acunoașterii speciei. Fiindcă doar existențaposibilității de vânare a specieimai întreține viu interesul vânătorilorpentru ocrotirea ei. Altfel specia vacădea în indiferență, precum în cazulcocoșului de mesteacăn, și nimeni, înafara câtorva vânători protecționiști,nu se va mai interesa de soarta lor.Fiindcă din partea ornitologilor - păsărarinu ne putem aștepta decât lavorbe.Derogarea, la care sperăm, sepoate obține în România, așa dupăcum a mai fost obținută în alte țări europene,inclusiv pentru alte specii. Deexemplu, pentru monitorizarea evoluțieipopulațiilor în 200 – 250 de bătăicunoscute, răspândite pe întreg teritoriulțării, din care să se extragă anualcâte 1-2 cocoși, strict în scopul cercetăriiștiințifice și monitorizării evoluțieiefectivelor. În condițiile în care,trofeele se pot înapoia vânătorilor.Derogarea se poate obține în cadrulunei tematici serioase de cercetare,la propunerea autorității publicecentrale care răspunde de silvicultură,cu înștiințarea și probabil aprobareaforurilor europene.Fără un astfel de demers, nu ne rămânedecât șansa respectării voințeieuropene, de împușcare toamna a ambelorsexe, mult mai defavorabilă specieidin punctul nostru de vedere.4 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Cocoșulde mesteacănN. STORESCULA ZIAvând un areal extrem de restrâns în România, limitat laplaiurile înalte ale munților învecinați ai Maramureșului,Bistriței și Sucevei, cocoșul de mesteacăn se încăpățâneazăsă reziste, în ciuda încălzirii globale a climei, laextremitatea sudică de răspândire a speciei. Iar aceasta, încondițiile unei lipse aproape totale de atenție din parteaomului în general și a biologilor – păsărariîn special.Doar un grup restrâns de vânătoriîi mai observă sistematic,intrigați de exploatarea abuzivăa perdelelor de protecție forestierăde la limita altitudinală a pădurii. Șidoar unul dintre ei, sau poate și alți necunoscuți,a avut inițiativa concesionăriipășunilor din cele mai favorabilelocuri tradiționale de rotit, pentru aiasigura local liniștea, atât de necesarăîn perioadele de reproducere, nidificareși creștere a puilor. Tot el și foartepuțini vânători mai fac câte ceva pentruajutorarea speciei amenințate șipentru combaterea dăunătorilor săinaturali, încercând, totodată, să țină înordine și sub control câinii de la stâneledin preajmă. În rest, doar mamanatură îi apără.În apropierea unui asemenea locde rotit, poate a celui mai frecventatdintre toate, ne-am întâlnit, cu mulțiani în urmă, un grup de vânători iubitoride natură nealterată, pentru a discutadespre… cocoșul de mesteacăn,situația lui și viitorul speciei în România.Dezbaterile au fost pregătite minuțiosși întreținute antrenant de regretatuldr. Alexandru Filipașcu, căruia îireaducem în actualitate cuvântul de introducereîn „Monografia cocoșului demesteacăn”.„Trebuie să te lași surprins de fioriidimineților aspre de mai, sus de tot, încoamele pătate cu zăpadă ale Rodnelor,APRILIE 2013 | 5

Cocoșul de mesteacănîn Călimanii sălbatici sau în neguroșiimunți maramureșeni; trebuie să încremeneștidureros sub tufele mohorâte dejneapăn, numărând – una câte una –stelele cum dispar, făcând loc năvaleiacelor dimineți; trebuie să nu miști, abiasă respiri în tăcerea masivă și neclintităa muntelui până ce primul șuier al cocoșuluio sparge pe neașteptate, izbucninddin cine știe care ghem inform deîntuneric; trebuie, apoi, ca în luminaTrebuie toate acestea pentru a înțelege de ce cocoșulde-mesteacănnu este numai o raritate avifaunistică,o podoabă în zestrea muntelui și nu numai o prețioasămoștenire din vremuri cuaternare (încăpățânată săreziste omului aici, în străvechile-i sălașuri), ci, din toatepunctele de vedere și pe drept cuvânt, de ce aceastăpasăre este un inegalabil «Monument al naturii»carpatine!încă crudă să-l știi vedea pe acela careacum gungurește melodios, fără oprire,lucind evantai de zăpadă strălucitoaresub lira neagră a cozii răsfirate, înviorândmuntele cu săriturile sale, cu înfoierilesale și cu glasul său de cavalernăbădăios; trebuie, în sfârșit, să aștepțiizbitura moale a primelor raze de soare,tot mai aprinse, mai sigure; întâi pestebrândușele încă strânse vinețiu în amorțealanopții și imediat apoi învăluind penelecavalerului nostru, scânteindu-i albastruplatoșa întunecată (aidoma culoriităurilor alpine), împurpurându-i șimai aprins rozetele sângerării ridicatestreașină peste ochi, spre creștet în sus,întrecându-l; și încă mai trebuie să ieiparte minunându-te la înfruntarea cocoșilorînnebuniți de primăvară și la turnirulsălbatic desfășurat în arenajnepenișelor sau pe pajiștile cu iarbă măruntă;trebuie să vezi, să sorbi în auz șisă simți prin toți porii pătrunzându-teaceastă dezlănțuire de viață, de culoareși de zgomot…Trebuie toate acestea pentru a înțelegede ce cocoșul-de-mesteacăn nu estenumai o raritate avifaunistică, o podoabăîn zestrea muntelui și nu numaio prețioasă moștenire din vremuri cuaternare(încăpățânată să reziste omuluiaici, în străvechile-i sălașuri), ci, dintoate punctele de vedere și pe drept cuvânt,de ce această pasăre este un inegalabil«Monument al naturii» carpatine!”Ce am mai avea de adăugat la trăireaacestui fost mare vânător, care areușit să exprime atât de fidel sentimenteleși dragostea noastră asemenea,pentru muntele sălbatic și fauna,altă dată, de interes vânătoresc. Dragosteîn numele căreia suntem în măsurăsă facem totuși ceva pragmatic, pecheltuiala proprie, în interesul conservării,pe termen lung, a câte ceva dinceea ce am moștenit și am pierdut dinvina exclusivă a altor înaintași și concetățeninevânători. Chiar și fără speranțarevenirii speciilor strict protejateîn categoria speciilor de real interes cinegetic.Din pur altruism vână to resc.6 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

OPINIEIncompatibilitatea calitățiide membru în asociațiileafiliate și neafiliateȘ. N.Instanțele competente de Judecată au validat de curând, încă odată, deși nu ar fi fostnevoie, legalitatea prevederilor art. 5 alin. (7) din statutele asociațiilor afiliate, referitoarela incompatibilitatea calității de membru într-o asociație afiliată și una neafiliată,și ale art. 6 alin. (4) lit. g) și i), referitoare la excluderea membrilor asociațiilor afiliatecare se înscriu sau fac parte din asociații neafiliate ori care aduc daune de orice felacestora și AGVPS. Totodată, instanțele au reliefat faptul că prevederile art. 19 lit. m)din Statutul AGVPS instituie o obligație legală pentru asociațiile afiliate „să nu înscrie șisă ia măsuri de excludere din asociație a membrilor excluși din alte organizații afiliate laAGVPS, a celor înscriși în alte organizații neafiliate sau a celor care, prin faptele lor sauprin activitatea desfășurată, aduc prejudicii intereselor AGVPS și celorlalte organizațiiafiliate”.Așadar, instanțele competentede judecată au reconfirmatîntr-un proces punctual, ceeace alte instanțe competente de judecatăaprobaseră cu ocazia controlului judecătorescefectuat asupra legalității prevederilorstatutare, întreprins laînscrierea AGVPS și a asociațiilor afiliateîn registrele asociațiilor și fundațiilor,ținute de judecătoriile sautribunalele cărora s-au adresat.Chiar dacă hotărârea judecătoreascăla care facem referire produceefecte doar între părțile din proces, niciterțele persoane nu pot ignora aceastăhotărâre, care le este opozabilă fiindcăceea ce instanța a statuat irevocabil seimpune sub forma prezumției legale.Considerentele instanțelor de judecată,avute în vedere la pronunțareahotărârii, pot fi lecturate pe site-ulwww.agvps.ro – secțiunea informațiicurente – Intervenții în interesul asociațiilorafiliate.În contextul acestei clarificări privindlegalitatea prevederilor statutarecontestate - în necunoștință de cauză,prea frecvent și de prea multe conduceride asociații afiliate - se impune oreanalizare a situației membrilor asociațiilorafiliate, aflați în această posturăde incompatibilitate, pentrures pectarea întocmai a prevederilor statutare,precum și luarea în considerarea interesului general al tuturor asociațiilorafiliate și a membrilor acestora.O poziție legală, statutară și consecventăadoptată de toate conducerileasociațiilor afiliate în acest sens, în fondde respectare a Statutului AGVPS pecare l-au votat, nu ar avea decât efectulbenefic al reinstaurării ordinii în desfășurareaactivităților vânătorești..Dreptul de servitute la vånatFauna cinegetică este, potrivit legii, resursă naturală regenerabilă șibun public. Ea este atribuită în gestionare durabilă, deci pentru ocrotire,îngrijire și exploatare limitată, de către administratorul statului, în responsabilitateaasociațiilor vânătorești. Iar asociațiile vânătorești își realizeazăobligațiile legale și contractuale, prin interpușii vânători ai acestora.În contextul prezentat, statul garantează prin lege un drept de servituteal vânătorilor la vânat, pe orice categorie de teren s-ar găsi temporaracesta, aflată în proprietatea oricui. Legea la care ne referim este Legea vânătoriiși a protecției vânatului nr. 407/2006, care prevede sancționareacontravențională a proprietarilor ce se opun practicării vânătorii autorizate(pe terenul proprietatea lor) sau infracțională, în cazul celor ce se opun prinviolență în acest sens.Prevederile Legii vânătorii și a protecției vânatului - mai exact ale dispozițiilorart. 4 alin (2), art. 8 alin (1) pct. A lit. c) și ale art. 15 alin (2) – aufost contestate, sub aspectul îngrădirii și limitării dreptului proprietarilor,la nivelul Curții Constituționale a României, de către două persoane fizice,proprietare a unor suprafețe întinse de fond forestier.Curtea Constituțională a României a decis însă, în mod definitiv și irevocabil,prin decizia nr. 1055/16.09.2010, că prevederile criticate ale legiisunt constituționale.Așadar, prevederile nejustificat criticate ale legii trebuie, de toți proprietaride teren, în orice condiții, întocmai respectate. Altfel, sunt pasibilide a fi amendați contravențional ori sancționați penal, după caz.Este bine de reținut această decizie a Curții Constituționale, în interesulapărării eficiente a intereselor vânătorilor, care nu pot fi împiedicați săpractice vânătoarea pe terenurile aparținând proprietarilor privați. –Ș. N.APRILIE 2013 | 7

TIRReglarea carabinelorReglarea carabinelorpentru tirul de vânătoare (I)MATEI TĂLPEANUBalistica tirului cu glonț a beneficiat de numeroasele încercări făcute de experții dinarmatele statelor apte să aloce bugete ample, sau de cei din firme civile care primeaucomenzi, spre a mări precizia proiectilelor ce vor „scoate din luptă” adversarul. Căsunt gloanțe militare sau de vânătoare, ele au Coeficient Balistic (BC), DensitateSecțională (SD) și sunt atrase de forța gravitațională a Terrei. Aceste caracteristicidetermină traiectoria, precizia și eficiența lor, împreună cu alți factori, ca: vitezainițială, calibrul, greutatea, forma aerodinamică a ogivei și vârfului ca și cea tronconicăa bazei, stabilitatea în zbor, altitudinea și unghiul de tir, condițiile atmosferice, țeava -material, lungime, grosime, tratare, vibrațiile și dilatarea acesteia, forma și pasulghinturilor, frâna de gură.Nu întâmplător, cea mai clarăcarte de la noi despre tirul armelorcu alice a fost scrisă degeneralul-locotenent (r) de artilerie C.Rosetti-Bălănescu, mare vânător (Balisticăși tir de vânătoare, A.G.V.P.S.din R.P.R. 1956, 1958), iar cea maicompetentă carte despre armele cuglonț este cea a colonelului (r) ing.Ion Șmatoc, specializat în optică și balistică- dar nu vânător - (Carabine șicartușe de vânătoare, Ed.Cynegis, București2002). Postum i-a mai apărutaceluiași autor și cartea Arme de vânătoarecu țevi lise și munițiile lor, Ed.Proxima, București 2008, iar generalulde brigadă (r) ing. Ion Irimie s-aîngrijit să continue „desăvârșirea lucrăriiconcepute de autor în decursulvieții sale”, așa cum scrie în „Argument”la pag. 4.De notat că în ultima sa carte autorula reluat pe scurt, în Cap.5 și 6,prezentarea armelor cu țevi ghintuiteși a aparatelor mecano-optice, iar înCap. 8.4., 8.5. și 9.2. a prezentat cartușelecu glonț pentru carabine. Dinpăcate, aceste 3 lucrări sunt deja epuizate,iar noii vânători le mai pot găsidoar întâmplător, în biblioteci sau laanticari.Am avut privilegiul de a-l cunoaștepe gen. C. Rosetti-Bălănescu, în anii‘60 ai secolului trecut, la Conferințelede Ocrotire a Naturii, unde a participatîmpreună cu vechiul său prietenIonel Pop, pe care îl vizita aproape zilnicdupă mutarea acestuia în capitală.Am asistat la sosirea sa într-una dinaceste vizite, plângându-se că a pierdutmult timp pe un drum scurt, anginapectorală de care sufereaobligându-l să facă dese opriri atuncicând junghiurile în inimă îl avertizausă nu se grăbească. Totuși a trăit 102ani, murind la două luni după ce și-avăzut retipărită, în anul 1994, sub titlulCYNEGIS prin păduri, cîmpii și ape,printre jivine și oameni, Ed. „SALUT2000”, vechea carte Expediții și peripeții,din 1943, dar și unele dintre minunatelepovestiri vânătorești,apărute inițial în Carpații lui IonelPop. Mi-a trimis-o prin poștă, căci numai putea ieși din casă, cu o prieteneascădedicație. Mi-am amintit decolaborarea la Nomenclatorul păsărilordin România (1972), apărut înOrotirea Naturii, 16, 1:127-145, printrecei 7 autori, puși în ordine alfabetică,fiind și noi. Generalul, deși celmai vârstnic, fusese cel mai activ îndiscuții, dar să nu uităm că publicaseexcepționala lucrare Păsările vânătorului,în 3 volume, ca și multe alte valoroasecontribuții ornitologice.Pe colonelul I. Șmatoc l-am cunoscutla redacția revistei de față și curândam stabilit relații de colaborare„reciproc avantajoase”, din care au rezultatși câteva lucrări publicate împreunăîn revista și almanahul V.P.R..Îi ofeream literatura nouă de care dispuneam(din Germania, S.U.A.,Franța și Bulgaria) și experiența devânător cu alice și brenneke, învățândîn schimb din vastele sale cunoștințeîn materie de balistică. Mi-a făcut cinsteade a-mi încredința manuscrisulprimei cărți, pe măsură ce îl scria cuo mână tot mai tremurândă, pentrueventuale observații. După ce soartal-a doborât, am socotit ca o datoriepioasă să-l sprijin pe generalul Ion Irimie,la rândul său grav bolnav, găsindniște ilustrații pentru cea de-a douacarte.În volumul privind carabinele, autorultratează reglarea lor în 15 pagini,la Cap.7.5. pag.283-297, iar învolumul al doilea în pag. 454-457.Pentru cei ce pot consulta aceste lucrări,ne rezumăm la afirmația cătoate sfaturile autorului sunt foartebune, cu o singură observație: lapag.284, 7.5.1. el arată că o greșealăde tehnică a tragerii la reglaj ar fi șinereținerea respirației. De fapt, experțistrăini în tirul cu glonț ale cărorlucrări le-am consultat, nu recomandăsă tragi focul reținând respirația nicidupă ce ai inspirat adânc, nici dupăce ai golit plămânii, ci să respiri de câtevaori până ce se liniștesc bătăileputernice ale inimii și să apeși încetpe trăgaci în timp ce expiri lent aerdin piept.Însă el oferă tot acolo alte reguligenerale foarte utile „pentru a nu comiteerori de ochire obișnuite: ochiredezaxată (cătare subțire, plină, lipitădreapta sau stânga)”. La Cap.7.2.4.1.,pag. 266, autorul prezintă grafic greșelilede ochire, reproduse aici în Fig.8 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

1 2341: a. „ochire corectă, cătarea este plasatăsimetric față de laturile crestăturiițelului, cu vârful cătării la nivelulumerilor acestuia și cu arma ținutănormal, neînclinată față de planulvertical de tragere”; b. „cătare subțire”,vârful cătării sub nivelul umerilorțelului, „glonțul va trece pe subvânat”; c. „cătare plină”, vârful cătăriidepășește nivelul umerilor țelului,„glonțul trece pe deasupra vânatului”;d. „cătare lipită dreapta, glonțul treceprin dreapta vânatului, iar dacă estelipită stânga, se va deplasa în stângalui”; e. „arma înclinată spre dreapta,glonțul va lovi vânatul în stânga jos”;f. „arma înclinată spre stânga, glonțulva lovi în dreapta jos”.La pag. 267 el exemplifică graficce se întâmplă când iluminarea naturalăva influența ochirea, deci preciziatragerii,reproduse aici, cu textul prescurtat,în Fig. 2: a. pe cer acoperit cunori sau în amurg, se trage în generalcu cătare plină, deci peste vânat; b. cusoarele sus, iluminare puternică verticală,când cătarea este lucioasă, trăgătorulo coboară (ia cătarea subțire)și abate în jos lovitura; c. dacă soarelebate din dreapta, vârful cătării va fiiluminat din dreapta, ochirea va tindesă fie lipită dreapta; d. dacă soarelebate din stânga, ochirea va fi lipităstânga. În poligon închis insuficientiluminat, apare de obicei cazul a (cătareplină).Pentru a se evita iluminarea insuficientăsau prea puternică a cătării,precum și pentru a permite o ochirerapidă la vânătorile cu gonaci, carabinelepot avea țelul fără crestătură șicu un triunghi viu colorat deasupra,iar cătarea de formă alungită, din materialsintetic, tot viu colorată, cumvedem în Fig. 3 (preluată din pag. 72a lucrării expertului Norbert KlupsJagdwaffenkunde, 137 pag., Franckh-Kosmos Verlags-GMBH & Co, KG,Stuttgart).Crestătura țelului și cătarea potavea diferite forme, după cum vedemîn Fig. 4: a. formă de V, cătare triunghiulară;b. formă dreptunghiulară laambele; c. formă de U larg, cătare cuvârf perlă; d. formă de U mai îngust,cătare dreptunghiulară (după ViktorZbrosskii, din lucrarea „Despre armade vânătoare de la «A» la «IA»”, 192pag., Sofia, 2004, Ed. Nasluka, Fig.5.3.1., de la pag. 114, în limba bulgară).I. Șmatoc separă justețea tiruluicarabinei de precizia tirului. Se întâmplăca unele carabine noi și bine curățatede ulei să nu bată just, adicăoricât de bine am ochi noi prin țel șicătare, să lovească fie prea lateraldreapta-stânga, fie prea sus ori preajos. Acest fapt ne spune că nu au fostcorect prereglate din fabrică, adicățelul și cătarea nu sunt bine aliniatepe axa orizontală (când bate lateral)ori pe cea verticală (când bate susjos).Dacă țelul sau cătarea, ori ambele,permit mutarea pe orizontală șipe verticală, obținerea justeții chiar decătre posesorul armei este simplă.Același autor bulgar V. Zbrosskii, citatmai sus, arată în lucrarea sa, la pag.115-116 că mutând numai cătareala stânga se obține mutarea punctuluimediu lovit la dreapta, și invers,mutând numai cătarea la dreaptase obține mutarea punctului mediulovit la stânga, înălțând numai cătarease obține coborârea punctuluimediu lovit, iar dacă este coborâtănumai cătarea, se înalță punctulmediu lovit. Dacă este mutat numaițelul la dreapta, se mută și punctulmediu lovit la dreapta, dacă estemutat numai țelul la stânga, semută și punctul mediu lovit lastânga, dacă se înalță țelul se ridicăși punctul mediu lovit - și invers - încazul coborârii țelului coboară șipunctul mediu lovit.Se vorbește mereu de punctulmediu, din cauză că se trag serii decâte 5 focuri, cu ocazia cărora se stabileștepunctul mediu al dispersiei. Cucâți cm trebuie mutați țelul sau cătarea,ori ambele, se stabilește printr-oformulă în care intră lungimea țevii -între țel și cătare, abaterea pe verticalăori pe orizontală, distanța la carese trage, I. Șmatoc oferă la pag. 294din primul volum un exemplu de asemeneacalcul de corectare a justețiibătăii armei la distanța de 150 m.În a doua parte a articolului vomprezenta reglarea carabinelor prevăzutecu aparate optice de ochire.APRILIE 2013 | 9

CHINOLOGIE„De repaus”Antrenament și relaxareALECSANDRU CODRINTimpul primăverii aduceodată cu el zile cu vrememai caldă și așează din nouverdele tânăr pe pajiști șiprin grădini. Natura revinela viață și cu toții nebucurăm de noul anotimpși de faptul că am scăpat deiarna cu multe cojoace…Am pus arma de vânătoare laloc sigur, sezonul s-a încheiatde ceva timp, iar până la varămai sunt câteva luni bune. Prietenulnostru patruped, companion nelipsit înpartidele de vânătoare, se bucură și elde vremea calduță și de prospețimeanaturii dar… lipsește ceva!Lipsesc zilele când doar la auzulzgomotului cizmelor și la vederea rucsacului,știa că urmează o ieșire peteren și era gata pregătit pentru a neînsoți. Acum își petrece timpul pringrădină sau prin curte, sau, caz completnefericit, legat lână cușca ce nu-ioferă nimic nou. S-a cam lenevit, a pusși ceva cărniță pe la șolduri și parcă niciașa mare chef nu mai are. Zilele trecuna câte una și nimic nu pare să seivească în perspectivă…NU! Acesta este un scenariu ce nutrebuie să se întâmple, chiar dacă pânăla deschiderea sezonului de vânătoaremai sunt zile multe de trecut. Scuze,pentru a scăpa de răspunderea pe careo avem față de el, se pot găsi ușor, timpuleste prea scurt, suntem prea ocupațicu serviciul, suntem obosiți, șiașa… putem ajunge la vremea verii.Menținerea formei fizice a câineluide vânătoare, exercițiile și antrenamentulnu trebuie să lipsescă în nici un cazpe toată această perioadă, să o numim„de repaus”, când nu ieșim la vânătoare.Dacă stăm totuși să ne gândim,ocaziile se ivesc cât se poate de firesc.O ieșire în weekend, fie că mergem larude, la țară sau ieșim pur și simplu pemalul unei ape – unii dintre noi sunt șipescari, toate pot fi folosite pentru amenține forma fizică a parteneruluinostru patruped. Trebuie lăsat liber săalerge și antrenat la tot felul de jocurice implică și aportul, jocuri care pânăla urmă fac deliciul tuturor celor prezențiși le prind bine chiar și lor. Iar socializareaface bine tuturor. Dacătimpul este foarte restrictiv, faceți câteo ieșire în parc, măcar de două ori pesăptămână, în locurile special amenajate,unde poate zburda în voie, urmatede mersul în lesă, la pas. Toate acesteasunt ocazii cu care menținem condițiafizică și comenzile de obediență la zi.Regimul alimentar din această perioadătrebuie și el adaptat la nivelul șiintensitatea efortului mai redus pe carecâinele îl face. O dietă prea bogată, fărăun consum energetic corespunzător datoratefortului fizic, duce încet, darsigur, la îngrășare, iar de aici mai suntdoar câțiva pași până la a deveni leneșși lipsit de inițiativă. Dacă nu avem învedere echilibrarea dietei acum, vomavea mult mai mult de lucru atuncicând va trebui să îl pregătim pentrudeschiderea sezonului de vânătoare șipentru revenirea la normalul vieții pentrucare a fost de fapt pregătit. Echilibrulși chibzuința sunt comenzileacestui sezon de tranziție. Condiția fizică,alimentația echilibrată și nu în ultimulrând socializarea, sunt aspectecărora trebuie să le acordăm toatăatenția pentru a avea continuitate și ane păstra favoritul noastru patruped înformă pentru acum și pentru vremeavânătorii ce va să vină!10 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

CHINOLOGIEAlegerea câineluiCâinele: o alegere, un dar…MARIA SĂVULESCUCum să alegem ce câine să ne luăm, atunci când decidem că este momentul să o facem?De multe ori, etapa inițială este trecută în grabă, câinele fiind cel ce ne alege pe noi: undialog întâmplător legat cu o doamnă despre cățelușa sa ce tocmai a fătat, o rugămintea unui apropiat de a avea grijă măcar pentru scurt timp de micul cățel, o întâlnire pealeile parcului cu un cățelandru fără stăpân… În alte cazuri, alegerea este făcută dupăîndelungi căutări, întrebări și analize.De multe ori un documentar, opoveste, un reportaj pot conturaîn câteva minute dorințaprivitorului. În oricare dintre acestecazuri, nu ne mai rămâne decât să îlprimim cu brațele deschise în familiepe micuțul pui, oferindu-i un mediuadecvat nevoilor lui.Oricum ar ajunge în viața noastră,câinele nu poate decât să ne luminezezilele, să le dea un plus de culoare șide bucurie – acestea doar dacă dorințade a-l avea este mai mult decâtun moft. Alegerea trebuie făcută cuchibzuință, ținând cont de nevoile miculuipatruped, conștientizând schimbărilece trebuie să le facem în viațași programul nostru zilnic. Dorim uncâine de companie sau unul dedicatpentru pază și protecție, pentru vânătoare?Suntem dispuși să alocăm dintimpul nostru pentru plimbările, dresajulși îngrijirea lui? Putem să-l iubimîntr-atât încât micile lui stângăcii și12 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

prostioare din primele luni de viață -precum rosul pantofilor, „udatul” covoarelor,lătratul și scâncetele - să nefacă să ne dorim să nu-l fi luat? Viațacelor ce au răspuns „da” la aceste întrebăris-a schimbat într-un mod surprinzătorprin faptul că cei norocoșinu au fost numai cățeii, ci și oamenii,pentru primirile entuziaste la întoarcereade la serviciu, pentru plimbărileîn parc, pentru râsul pe săturate, pentrualinarea sufletească și grija ce neoarată, pentru bucuriile pe care leaduc copiilor noștri, pentru binele șifrumosul ce știu să-l dezvăluie în noi.Vă mărturisesc sincer că poate anumitemomente ale copilăriei mele s-aumai șters, s-au mai estompat în timp,dar imaginile cu Pegy - frumosulboxer ce alerga pisicile prin curte și searunca în salturi de aproape doi metripeste gard, cu Jacky - ciobănescul germancare mă trăgea cu sania și cucare mă tăvăleam prin zăpada afânată,sunt parcă mai colorate și maivii pe zi ce trece.Când alegeți o rasă, gândiți-vă nudoar la ce este la modă sau la ce câiniau alții, ci de ce aveți nevoie, ce vă dorițiși ce sunteți dispuși să oferiți larândul vostru. În ceea ce privește alegereaunui câine de vânătoare, ea esteuna din acțiunile definitorii ale unuivânător.Doriți un câine care să vă ajute larăscolirea vizuinelor, la căutarea peurmă de sânge, la stârnirea și aportareavânatului cu pene? Doriți un câinepontator, scotocitor sau aportor? Suntețiun pasionat al vânătorii la „pană”sau la vânat mare? Vă place să stați înstand sau vă bucurați de mersul în bătaie?Preferați să vă bucurați de serilede pasaj la gâște sau la rațe? Așteptațicu nerăbdare perioada pasajului laprepelițe? Oricare ar fi răspunsul, varianteexistă și este extraordinar cândalegerea este cea corectă.Un sfat, dacă îmi îngăduiți, încercațisă vă dresați singuri câinele sau,dacă timpul nu vă permite, mergețimăcar de câteva ori împreună cu el ladresaj. Dresorul poate învăța câineleo sumedenie de lucruri, dar nu poateînchega echipa câine-vânător. Petrecețicât mai mult timp cu partenerulde vânătoare, îmbunătățiți pe cât putețicalitatea tirului și nu neglijațihrana și sănătatea lui.Un alt amănunt îl constituie alegereataliei, atât din punctul de vedereal spațiului pe care îl avem de oferit,cât și din punct de vedere al moduluide acoperire al terenului de vânătoare:un câine scotocitor de taliemedie accesează mai ușor tufărișurile,un câine de talie mai înaltă poateaporta mai ușor iepurii. Pentru mulți,un factor important în alegerea câineluiîl constituie lungimea părului –dintr-un păr scurt se pot îndepărtamai ușor ciulinii, scaieții și mohorul.Din punctul meu de vedere, acesta nuar trebui să constituie un impedimentîn alegerea unei anumite rase. În definitiv,franjurii și părul lung se poatetunde. De ce acest amănunt să ne răpeascăbucuria de a lucra cu un câinedeosebit?…Pentru cei ce nu sunt vânători și îșidoresc un câine de vânătoare, le spun:câinii de vânătoare sunt unii dintrecei mai sentimentali, veseli și activicâini. Își iubesc stăpânul și, atâta timpcât primesc atenția de care au nevoie,totul este perfect. Sunt cei mai grozaviparteneri de joacă pentru copii –și unii și alții iubesc mișcarea și sinceritatea!Nu intenționez să promovezîn acest articol o anumită rasă, alegereaeste a fiecăruia, pot doar să văspun că alegerea potrivită va veni lafiecare dintre noi, totul este să ovedem, să o auzim și să acționăm înconsecință. Eu am ales… de fapt credcă invers…Timpul petrecut alături de câinelenostru de când ne-a privit pentruprima oară în ochi, cuibărindu-se cuteamă în brațele noastre căutând protecție,până când ne privește pentruultima oară, cu ultimele licăriri deviață cerând alinare și confirmarea căeste iubit, este darul neprețuit ce ni-loferă – depinde de noi dacă știm să-lprețuim și să ne bucurăm de el. Alegețicu sufletul și bucurați-vă de alegereafăcută!APRILIE 2013 | 13

TEHNICEfectivele de iepuriDespre scădereaefectivelorde iepuriDr. Ing. MITICĂ GEORGESCU, Dr. GEORGE C. GEORGESCUSub auspiciile ONCFS (Oficiul Național pentru Vânătoareși Natura Sălbatică din Franța), o echipă de cercetători(R. Peron și J. S. Guitton), cu sprijinul Universităților dinLyon, Reims Champagne-Ardenne și Quebec, a întreprinsun studiu vizând iepurele din Europa, (Lepus europaeus,Pallas, 1778), prezentând câteva concluzii interesante cuprivire la cauzele reducerii uneori, alteori a fluctuațiilor,efectivelor speciei.Considerând tematica în cauzădeosebit de importantă și pentruconcluziile la care au ajunsși pe aspecte care vizează situația dinRomânia, vom reda câteva din acestea,pe care ne îngăduim să le comentăm.Cităm, în continuare, dintr-otraducere – sperăm – corectă:„CAUZELE MICȘORĂRII EFECTIVE-LOR… Datorită faptului că scădereaefectivelor de iepuri constatată pe un largspațiu geografic, coincidea în timp cu intensificareagenerală a agriculturii în Europa,însoțită de o puternică mecanizare,de folosirea pesticidelor, de o simplificarea agrosistemelor, de dispariția haturilorcu tufișuri din câmpul cultivat, de o scăderea diversității peisajere în general,toți acești factori au fost adesea „puși înfață” pentru a încerca explicarea reduceriiefectivelor. Studiile întreprinse au indicatmai curând o foarte slabăsensibilitate a iepurelui față de diversitateapeisageră, câmpul cultivat cu grâufiind mediul său ideal. Comparat cu altespecii de vânat, iepurele manifestă –între altele – o relativă rezistență față decea mai mare parte a pesticidelor. De altfel,cea mai mare densitate de iepuri afost observată în zonele ocupate de culturiintensive, iar cea mai slabă în zonelecu agricultura în regres sau care se limiteazăla simple fânețe ori pășuni. Au fostinvocate și multe alte cauze pentru explicareareducerii de efective, ca unii factoriclimatici, recrudescența unor maladii,intensificarea circulației rutiere, scădereaprocentului de supraviețuire juvenilăprin creșterea prădării, prin acțiuneaunor utilaje agricole și prin vânarea înexces. Mulți din acești factori acționeazăfoarte sigur în sensul reducerii efectivelor,dar în măsuri diferite, astfel că înstadiul actual al cunoștințelor, estefoarte dificil de precizat impactul lor asupramecanismului de funcționare a dinamiciipopulațiilor de iepuri. În plus, oparte a fluctuațiilor de efective, rămânefoarte dificil de explicat prin factoriimenționați mai înainte. Este vorba deunele cazuri – destul de frecvente – încare aceste fluctuații nu sunt deloc aleatorii,ci dimpotrivă, structurate totodatăîn timp și spațiu, adică părând uneori căau un caracter ciclic. Se invocă atuncimecanisme care fac să interacționeze factoriexterni (ecologici), cu factori interniai populației de iepuri, încă neclarificațiintegral și ierarhizați”.„IMPACTUL EVOLUȚIEI MEDIULUIȘI SPAȚIULUI… Chiar dacă iepureleapare ca puțin sensibil față de diversitateamediului, plasticitatea sa ecologicăpoate totuși să-și găsească limite în cazuriextreme de agricultură modernă:adică, mari suprafețe agricole cultivateuniform, cum ar fi blocuri de 200-300hectare cu porumb, plantă consumată deiepure doar o scurtă perioadă de timp,neavând graminee, poate avea un efectnefast asupra iepurelui. De asemenea,pășunile pe mari întinderi, cositul repe-14 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

tat și rapid al unor plante (lucerna,rai grasul-lolium) care se execută în timpulîn care sunt cele mai numeroase fătări,reprezintă o cauză adițională demortalitate juvenilă. Cele mai amenințatepopulații de iepuri sunt în zonele deregres agricol, în care are loc o puternicăreducere a suprafețelor cerealiere în favoareapășunilor. Un alt factor negativeste fragmentarea unor populații de iepuri,datorate unei compartimentări azonelor agricole favorabile, acestea fiindîntretăiate de zone ostile speciei, ca extinderileperirurale și periurbane. Chiarși un oarecare grad de urbanizare difuzăare efect negativ, inclusiv cu suprafețeocupate de clădiri întretăiate de unele suprafețede câmp, deoarece variațiile acestorfactori intervin prea frecvent pentruca specia să se mai poată dezvolta într-ostructură socială normală și să-și îndeplineascăansamblul ciclului său biologic,regulat și corect. Astfel, fragmentarea populațieide iepuri în câteva «nuclee» demografice,poate slăbi considerabil oastfel de populație, până la o amenințareserioasă”.„VÂNĂTOAREA EXCESIVĂ… Adeseaeste incriminată o rea gestiune a prelevărilorprin vânătoare, ca și cauză a scăderilorde efective. Dar acestea sunt, fărăîndoială, destul de rar cauza inițială aregresiei unui efectiv de iepuri”.„…La cauzele acestor scăderi, se maiadaugă și mortalitatea iepurilor adulți,răniți în timpul desfășurării acțiunilor devânătoare, prin tir hazardat și imprecis”.Materialul analizat mai emite câtevaconcluzii, din care vom reda pescurt următoarele:„…cu influență negativă asupra creșteriiefectivelor, se citează și nereușita derulăriiepocilor de împerechere…”„…În evoluția unor populații,există variații spațio-temporale ale diferițilorparametri demografici, variațiifoarte marcate și uneori lente, alteorifoarte rapide, oricum părând că au uncaracter ciclic.”„…În unele cazuri, aceste variații seproduc sincronizat pe suprafețe mari,dar se observă decalaje în timp între locurifoarte apropiate, care pot prezenta,pentru câțiva ani, tendințedemografice diferite…”„…Pe de o parte, abundența iepurilorrămâne în general foarte eterogenă,chiar în sânul unei regiuni, dar pe dealta, prognozarea evoluției efectivelorpe un anumit teren de vânătoare, rămâneîntotdeauna un fapt imprevizibil,ceea ce complică sarcina gestionarului…”.Câteva comentariiLa cele expuse mai înainte, ne îngăduimsă adăugăm în continuare comentariilenoastre, bazate pe oexperiență dobândită într-o îndelungatăpreocupare și activitate în sectorulcinegetic din România.Suprafețele cultivate cu gramineesunt într-adevăr importante pentru iepure,atât în sezonul hibernal, cândasigură furajul verde necesar pentruhrană, cât și în sezonul estival începânddin primăvară, când asigură șiadăpostul, de asemenea necesar.Dar… după recoltarea gramineelor înlunile iunie-iulie, suprafața respectivă– mai ales dacă este imediat parcursăcu arătură – rămâne timp de 3-4 luniAPRILIE 2013 | 15

Despre scădereaefectivelor de iepurilipsită de orice vegetație, așadar de oimportanță redusă ca sursă de hrană,care poate oferi cel mult condiții deadăpost prin brazdele de pământ,dacă se execută imediat arăturile. Înopinia noastră, situația ideală pentruiepure este asigurată de o mozaicitatea culturilor agricole, în locul monoculturilorpe mari suprafețe.De altfel și studiul analizat recunoașteacest lucru – referindu-se doarla marile suprafețe cultivate cu porumb– fără a sublinia efectul după recoltareapăioaselor, considerând îngeneral că iepurele este prea puținsensibil la modificarea peisajului agricol.De asemenea, acest tip de agriculturăfolosește pe scară largă pesticidele,însă echipa de cercetători„îndulcește” afirmația, susținând –cam neconvingător – că iepurele areo rezistență mai mare față de „majoritateapesticidelor” prin comparație,desigur, cu alte specii de vânat.Această prezentare a unor factori specificiagriculturii intensive, cu efectecategoric nocive, este făcută cu un felde diplomație – nepotrivită cercetăriiștiințifice – și, ca să folosim o expresieplastică, se aseamănă cu punerea „batisteipe țambal”.Așa că, echipa contestă cam prudentefectele, nefaste pentru iepure,ale unor aspecte ale agriculturii intensive,subliniind că, de fapt, asigură„cele mai mari efective pentru aceastăspecie… se regăsesc în terenurile încare se practică agricultura intensivă”.Cu tot respectul pentru inițiativaabordării unui astfel de subiect și înegală măsură pentru echipa de cercetareși prestigioasele instituții științificeimplicate, avem senzația vagă că,în concluzii, s-au strecurat și câtevaambiguități. Adică, după ce se trec înrevistă factorii negativi pentru iepure,care însoțesc agricultura intensivă, seface afirmația că acest tip de agriculturăasigură „cele mai mari densități”ale populației din această specie.Pentru ca mai apoi, în același context,să se revină cu afirmația că„mulți din acei factori” acționează însensul reducerii efectivelor. O astfelde „diplomație” în exprimare – așacum a fost formulată – față de agriculturaintensivă, pare mai degrabă cănu dorește să deranjeze prin precizareapunctuală a efectelor negative afiecăruia dintre acei „factori”. Așacum ne-am fi așteptat la un astfel destudiu.Se trece foarte ușor și peste efectul„vânătorii excesive”, pe care autoriistudiului îl consideră ca nefiind, decâtîn cazuri extrem de rare, cauza principalăa scăderii efectivului de iepuridintr-un teren oarecare.Observații practiceÎn realitate, lucrurile pot fi totalopuse, din următoarele motive:1 Se știe că la evaluarea de primăvarăa iepurelui, prin piețe deprobă, raportarea la întreaga suprafațăproductivă a fondului de vânătoareși deci calculul efectivului total,trebuie să aibă la bază o medie ponderată,care să ia în acest calcul numărulde iepuri evaluați pe fiecarecategorie a suprafețelor de probă (suprafețecu arături din toamnă neînsămânțate,culturi de cerealeînsă mânțate în toamna precedentă,culturi de leguminoase perene, islazuriși pășuni, livezi și vii, suprafețede pădure, etc.).Aceste categorii de terenuri voravea în mod sigur rezultate mult diferiteîntre ele la evaluarea de primăvară.Or, dacă nu se face o amplasarecorectă (proporțională) – cu dimensiunilerecomandate – a acestor piețe deprobă, iar raportarea se va face – fiedin neștiință, fie din interes – folosindnumai cifrele „convenabile”, în modsigur se va obține un rezultat supraevaluatși implicit un „plan de recoltă”,de asemenea, majorat, a cărui aplicareduce în mod la fel de sigur la afectarea„stocului de reproducere”. Iar procedeulse va repeta și în anul următor(când gestionarul refuză să prezinteun efectiv mai mic decât anul precedentși, în concluzie, să obțină un„plan de recoltă” redus, ori deloc), iaracest lucru nu înseamnă altceva decâtun exemplu de „vânătoare excesivă”16 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

(ca să folosim termenul pe care studiulamintit se ferește să-l considerecauza inițială a scăderii populației deiepuri dintr-un teren oarecare) și carepoate avea un efect catastrofal asupraevoluției speciei (foarte fidele loculuide trai) în terenul respectiv.2 Referindu-se la efectul negatival factorului climatic – peste care setrece de asemenea ușor, probabil datorităcondițiilor din Franța – subliniemnoi ceea ce este valabil pentrucondițiile țării noastre și anume efectuldezastruos al stării vremii în timpulapariției primelor două generații de iepuri.Cu alte cuvinte, încălzirea globalăși frecvența preci pitațiilor subformă de ploi reci, începând din ceade-a doua jumătate a lunii ianuarie, înluna februarie și prima jumătate alunii martie, continuată uneori cu astfelde ploi și căderi temporare de zăpadăși în luna aprilie și chiar începutde mai – adică în perioada aparițieiprimei generații de iepuri și, de foartemulte ori și celei de-a doua, în caremari suprafețe din habitatul specieisunt acoperite cu apă băltind – ducefără îndoială, la distrugerea completăa primei generații și parțial a celei deadoua. Adică a unui efectiv potențial,pe care se contează și care este capabilsă contribuie efectiv la creșterea sporuluinatural anual, prin posibilitateade a da naștere unei alte generații înacelași an, datorită unei gestații scurteși precocității sexuale caracteristice iepurelui.3 În studiul la care ne-am referit,se apreciază că în intervalul ian. – oct.se produc „în medie, 5 fătări, excepțional6”, cu câte 2 pui la fiecare fătare șicu o rată de supraviețuire de 40 – 55%până în preziua deschiderii sezonului devânătoare”. Dacă am aplica aceastămetodologie de calcul la noi, ar reieșicifre de recoltă incredibil de mari, iarun efectiv oarecare, de 500 de iepurila 1 martie, teoretic s-ar tripla până înpreziua sezonului de vânătoare. Lanoi, cu moderație deocamdată, seaplică un spor natural recomandatprin instrucțiuni tehnice în vigoare, incomparabilmai mic, dar și acesta excesivde mare prin comparație cusporul mediu multianual înregistrat depopulațiile de iepuri la nivelul României.Din acest motiv, cota de recoltăse stabilește în prezent pe bază „de negociere”empirică între reprezentanțiiadministratorului și ai gestionarilorfondurilor cinegetice, cu mult sub nivelulreieșit din calculul efectuat potrivitinstrucțiunilor nereactualizate învigoare, dar oricum exagerat de regulăși riscant pentru stocul de reproducțierămas.ConcluziiLa toate cele prezentate concispână acum, putem afirma următoarele:1 Extinderea agriculturii intensive,cu toate aspectele ei negative înprivința evoluției efectivelor de vânat,nu poate fi subordonată unui sectorde importanță generală mai redusă,cum ar fi vânătoarea. Însă acest sectorpoate și trebuie să intervină, în primulrând pentru evaluarea corectă a impactuluiasupra unor specii de vânat,urmată – în măsura posibilităților legale– de limitarea acestuia, inclusivde măsuri de gestionare adaptate.2 În ce ne privește, subliniemimportanța esențială a corectitudiniinecesare în evaluarea de primăvară și,dacă gestionarul are voința, va efectuao a doua evaluare, înainte de deschidereasezonului, putând aveaastfel posibilitatea verificării sporuluinatural net din intervalul martie – octombrie.În plus, cu prilejul vânătorilordesfășurate într-un sezon, poate sădeceleze vârsta iepurilor prelevați,dacă nu prin procedeul prelevării șicântăririi cristalinului – procedeu maidificil de realizat, dar cu precizie dedouă-trei săptămâni – măcar prin palpareacartilagiului care apare ca unbob de grâu, pe fața externă a osuluicubitus de la membrele anterioare.Dar acest procedeu este valabil și concludentdoar până la vârsta de 6 – 8luni a subiectului, după care excrescențase resoarbe, iar exemplarul respectivpoate fi trecut cu ușurință încategoria adulților. Oricum însă, cunoaștereacât mai apropiată de realitatea sporului înregistrat în intervalulmartie – octombrie, poate fi ajutatămult și prin acest procedeu. Dupăcare, evaluarea din primăvara urmă-APRILIE 2013 | 17

Despre scădereaefectivelor de iepuritoare poate și trebuie pusă în raportcu cea din primăvara precedentă, cusporul înregistrat până în octombrieprecedent și cu prelevările din timpulsezonului de vânătoare.3 Sintagma vânătorească „anibuni de iepure și ani răi” este valabilăîn situația în care factorii negativi ausau nu caracter permanent ori o anumităciclicitate în apariție. Din categoriacelor care nu pot fi influențați deom – în speță de către gestionar – stareavremii în perioada apariției primeiși celei de-a doua generații, este cel maiimportant factor. Ceilalți, într-o măsurămai mare sau mai mică, pot fi corectați.Materialul, redat din studiul la carene-am referit, nu a constituit pentrunoi obiectul unei analize critice exhaustive,ci doar prilejul de a constatace anume se potrivește condițiilor dințara noastră. Dar, putem fi mai categoriciîn afirmația despre efectul negativasupra efectivului de iepuri dintr-unteren oarecare: monoculturile agricolepe mari suprafețe (cu motivele explicate)și dispariția adă posturilor naturaledin câmpul cultivat (reprezentatede vegetația arbustivă și ierboasă de pehaturi), utilizarea anumitor pesticide(care vor trebui depistate și înlocuite),eliminarea totală a „presiunii asupravânatului” (cauzate de evaluarea defectuoasă)și fragmentarea și alterareabiotopului iepurelui prin extindereaașezărilor omenești de orice fel.Cauze principale ale sc`deriiefectivelor de iepuri – studiu AGVPS 2012Mult mai complet este materialul redactat de Comisia Științifică a AGVPSla începutul anului 2012, sub coordonarea d-lui Dr. Ing. Neculai Șelaru, materialcare a fost remis conducerii Ministerului Mediului și Pădurilor, în caresunt prezentate, fără ezitare și fără echivoc, principalele cauze ale scăderilorînregistrate în efectivele de iepuri. Motivarea întocmirii unui astfel de materialeste precizată prin importanța vânătorească a iepurelui, datorită căreia socotimcă reamintirea acestor cauze, menționate în scrisoarea AGVPS cătreM.M.P., nu este inutilă și va fi în permanentă actualitate. De aceea le vommenționa din nou și noi:1. Chimizarea agriculturii, cu prezentarea categoriilor de substanțetoxice folosite și cu exemplificarea efectelor acestora.2. Mecanizarea agriculturii, cu exemplificarea efectelor acesteia.3. Arderea miriștilor, imediat după recoltarea păioaselor.4. Parazitarea vânatului, cu sublinierea apariției virozelor mai alesla prima generație n.n.5. Înmulțirea dăunătorilor vânatului, printre care contingentele deșorecari de iarnă, care mai zăbovesc în România după trecereaiernii, exact în perioada apariției primei generații de pui, n.n.6. Braconajul, în special cu ogari, lațuri și noaptea la far.7. Supraevaluarea efectivelor de iepuri, (pentru obținerea unor„cote de recoltă” mai mari cu efect sigur distructiv asupraefectivelor locale ale speciei.ÎncheiereÎn final, ne permitem să reliefămcele două moduri diferite de abordarea uneia din cele mai de actualitateprobleme ale sectorului vânătoresc,cel redactat de echipa de cercetătorifran cezi, amintit și comentat la începutulprezentului material, cu exprimăriechivoce și cel redactat de cătreAGVPS, fără jumătăți de măsură șicare, chiar dacă nu a folosit rezonanțaunor instituții științifice, este întocmitde o echipă de profesioniști în domeniu,pe baza constatărilor din teren șifără rețineri în a preciza punctual cauzelereducerii efectivelor de iepuri.Credem că înlăturarea unora dinacestea poate fi determinată de intervențiila nivel de autoritate publicăcentrală, iar a altora – și în orice cazsupravegherea măsurilor luate – depindede participarea largă a gestionarilorfondurilor cinegetice prininter mediul vânătorilor români. În folosullor general, al faunei sălbatice șia mediului acesteia de viață.18 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

DIN TERENJurnal de vânătorCândva… la cocoși de munteMACCu doar câțiva ani în urmă, la finele lui Prier, urcam la cocoși de munte. Era vremearotitului, un timp special, când păsările misterioase ieșeau de prin ungherele pădurilorde molid pentru un ritual repetat cu sfințenie, an de an. Era poate printre puțineleocazii, dacă nu chiar unica, de a le asculta cântecul, de a le vedea și, cu puțină șansă,de a le surpinde pe filmul magnetic de data aceasta, al camerelor de luat vederidigitale. La vremea aceea, era permisă și vânătoarea la cocoși de munte, dar acest faptavea să se întrerupă curând…Dar să revenim la amintirile pecare, cu siguranță, cei ce auurcat măcar o dată la cocoșide munte, nu le vor uita. Porneam decu noapte, asigurându-ne timpul necesarpentru a ajunge în locurile derotit, înainte de ivirea zorilor. Trebuiasă fim așezați deja la punctele de observareși liniștea muntelui șă fie atotstăpânitoare,când prima geană delumină avea să profileze vîrfurilemoli zilor maiestuoși pe fundalul cerului.Apoi, ca la un semn, locurile prindeauviață. Primele porneau găinile.Încercam să le deslușim printre crengilearborilor, dar de cele mai multeori trebuia să ne mulțumim doar cuascultarea glasului lor.20 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Spectacolul la care luai parte îți furagândurile și te lăsai prins în jocul matinalce se derula în fața ochilor. Timpultrecea fără a-i simți pașii. Ziua seridica peste fire, iar, locurile prindeaucontur în lumina tot mai clară. Și, deodată,așa cum începuse, totul se terminaca la un semn. Un ultim foșnetde aripi trăgea cortina peste scena podităcu cetini, iar actorii dispăreau înneantul pădurii de molid de unde veniseră,lăsând liniștea să ia în stăpânire,din nou, locurile. Cu greu tedesprindeai din mrejele spectacoluluila care doar cu câteva minute maiînainte luasei parte, iar farmecul cânteculuiascultat continua parcă să pluteascăprintre ramurile molizilor. Seîncheiase o zi de rotit la cocoși demunte….Evantaie de primăvarăAm scris la vremea aceea despre„evantaiele de primăvară”, încercândo paralelă metaforică între vânătoareala cocoșii de munte de la noi și vânătoareala curcani sălbatici de pe continetulnord american. Porneam de la„evataiele” cozilor celor dpuă pasări,pentru a găsi apoi similitudini în ceeace înseamnă vânătoarea la cele douăspecii. Pe undeva, efortul și îndemânareade care trebuie să dai dovadăpot fi comparate, în ambele cazuriînsă, pasiunea este cea care, în fiecarean la sfârșit de Prier, ne îndreaptăpașii și pornim în căutarea cavalerilorce-și înfoaie cu mândrie evataiele cozilorla vreme de primăvară.Dar, dacă peste ocean vânătoareala curcani sălbatici devine tot mai popularăși câștigă tot mai mulți adepțicu fiecare an, fiind încurajată și promovatăde autorități pentru că este defapt o activitate recreativă complexă,ce se desfășoară civilizat, de parteacealaltă, la noi, vânătoarea la cocoșide munte a fost oprită. De ce oare, șipentru a câta oară, la alții se poate iarla noi nu...?!Fâlfâit din aripiApoi, discret, la fel ca întreg ritualulla care asistam, puteam desluși cocoșii….Dacă locul rămânea netulburat,păsările prindeau curaj. Câte un fâlfâitde aripi marca, în sfârșit, locul undestătuse o găină, sau de unde cocoșuldăduse glas de primăvară.Erau și locuri de rotit unde păsărilecoborau pe covorul de cetină și,cei mai norocoși, îi puteau admira întoată splendoarea și minunăția făpturii,cu cozile în evantai și aripile înfoiate,îndreptându-și cântul cătreînnalturi, într-un ritual demn de catedralamaiestuoasă a muntelui, alecărei coloane, molizii neclintiți, sprijineauparcă bolta cerului pe vîfuri.CE VÂNĂMÎN APRILIEMamifere: vulpe; până la15.04. – bizam.APRILIE 2013 | 21

REPORTAJCombaterea dăunătorilorVoinici la vânătoare,restanțieri la combatereCONSTANTIN RĂDANCombaterea dăunătorilor vânatului este o activitate care privește pe fiecare vânător, încadrul grupei din care face parte, atât în măsura cât și la nivelul de înțelegere alefiecăruia. Se poate face cu arma sau utilizând capcane, de la caz la caz, atât ladăunătorii cu pene cât și la răpitoarele cu păr. Desigur că Statutul AGVPS din Româniaconsfințește în mod echilibrat drepturi și obligații, recompense și sancțiuni pentrumembrii acesteia. Din punct de vedere etic însă, unele atitudini pot fi discutabile!Deși mulți dintre noi, vânătorii,am marcat plăcuta vârstă de65 de ani, constat că deseori,la diversele vânători de sezon organizate,vin cu interes participanți de maitoate vârstele, de la cele mai tinere șipână la cele venerabile, plini de energieși voință sufletească. Printr-un paradox,am observat cum bruscenergia, vigoarea și bucuria momentuluiplăcut al ieșirilor în minunatuldecor al naturii, scad atunci când estevorba de participarea la acțiunile decombatere a răpitoarelor.Între etică și facilitateUndeva, cândva, se produce o greșeală!Să fie din lipsă de respect pentrunoi inșine? Să aibă o altăconotație? Oricum, apare un firescsemn de întrebare! Important ar fiînsă dacă acest fapt ne-ar da de gândit,și mai ales dacă vom reuși să revenimla nivelul de normalitate lacare ar trebui să ne aflăm.Am convingerea, că așa cum fiecarea participat activ în sezonul de vânătoareși a depus un efort fizic mai complex,dar cu… folos vânătoresc, tot așapoate avea satisfacții, mai ales în beneficiulsănătății personale, participând lacombaterea răpitoarelor cu păr și pene:vulpi, jderi, șacali, câini vagabonzi, coțofene,ciori grive, etc. În planul eticiiam sub scrie ideii de păstrare și sporirea bogăției faunistice a fondurilor pecare le vrem a fi prospere, pentru fiecareasociație cu tradiție din țară.Reguli cunoscute,combatere eficientă!Combaterea răpitorelor cu armaeste cel mai des folosită, capcanelefiind utilizate numai de personalulspecializat, anume instruit. În cazulrăpitoarelor cu pene, sunt de regulăfolosite câteva metode ce dau rezultatefoarte bune.Metoda „la apropiat” poate oferireușite depline. Această metodă cere otemeinică cunoaștere a locurilor preferatede dăunători, a orelor de dimineațăși seară, când circulația acestora estemai intensă. Ochiul ager al acestorapoate adesea câștiga în fața vânătoruluineatent sau necontrolat în mișcări. Deaceea epolarea armei, ochirea și executareafocului, în limitele distanței eficace(20-25 m), trebuie să fie deosebitde bine sin cro nizate. Nu lipsită de importanțăeste și alegerea chibzuită amuniției, de preferință alice de 2 mm.Metoda „la pândă” necesită iscusință,timp de așteptare și este, de cenu, un plăcut prilej de recreere în natură.Nimic nu este mai atractiv și deconectantdecât să folosești o siluetă/atrapă de bufniță mare, prin intermediulcăreia să atragi atenția răpitoarelor. În plasa utilului șiretlic cad foartebine coțofana și cioara grivă. Siluetade bufniță se va instala lângă un arbore,astfel încât să fie bine vizibilă,pentru a putea fi observată de răpi-22 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

toare, care vor ataca pasărea, mai alesdacă îi imprimăm și anumite mișcări,de la distanță, cu ajutorul unei sfori.Este nevoie și de un plus de atențiepentru a nu fi combătute răpitoareleocrotite, cum sunt șoimul călător, șoimuldunărean, gaia roșie și brună.Combaterea răpitoarelor cu păr seexecută cu arma și cu capcane, prinmetode diverse: la goană, la pândă,la chemătoare, la dibuit, la vizuină.Am să încerc să trezesc și aici curiozitateavânătorului, alegând combatereacu arma „la goană”. Proceduraeste asemănătoare vânătorilor colectiveorganizate cu grupa, adică: instructajulobligatoriu, reamintireatehnicilor utilizate pentru răpitoare,reguli precise pentru gonași și pentruvânătorii așezați în standuri, pe liniade așteptare. Ca un plus de atenționarese insistă pe interdicția de a setrage cu arma în lungul liniei ocupatede vânători, cât și după apropiereagonașilor sub distanța de siguranțăfață de linia standurilor, după care vânătoriivor trage numai în spatele liniei,fără a se întoarce cu armaepolată, ci executând o întoarcere cuarma poziționată în plan vertical. Deasemenea nu se va trage fără identificareaprecisă a țintei, evitând tirulatunci când vizibilitatea este scăzută.Vulpile în cătarea puștiiÎn cazul vulpilor, atât vânătoareacu gonași cât și cea cu câini hărțuitoripot da rezultate bune dacă se cunoscbine trecătorile obișnuite ale roșcatelorși există o bună orientare în teren pentruașezarea corectă a vânătorilor. Deregulă, vulpile sar cu mult înainte deapropierea gonașilor, de aceea începereagoanei trebuie poziționată la celpuțin 900-1.000 de metri, iar între vânătorisă nu existe un spațiu mai marede 50 de metri. Distanța de tragere nutrebuie să depășească 30 - 35 de metri,pentru evitarea ratării focului.Putem folosi și câini bine dresați,cu însoțitori, pentru o partidă de combaterela vulpi, cu un număr redus devânători, ce trebuie plasați în locurilecunoscute de trecere a vulpilor. Ca șiîn cazul gonașilor, însoțitorii cu câinipornesc de la distanță mare, pentru aacoperi o suprafață suficientă de teren.O atenție deosebită trebuie acordatăpentru a ține câinii pe urmele vulpilorși a evita, pe cât posibil, începerea urmăririialtui vânat, cum ar fi spreexemplu iepurii sau căprioarele.După cum am văzut, vânătoareapentru combaterea prădătorilor este oactivitate complexă și necesită cunoștințece se învață în timp, din teorie,dar mai ales din practică, adeseaaflând lucruri importante de la vânătoricu experiență, adevărați pasionațiocrotitori și iubtori ai naturii.Și, nu uitați, de fiecare dată cândplănuiți o ieșire în teren pentru combaterela răpitoare, completați toateformalitățile pentru autorizare cerutede lege. Timpul petrecut în mijloculnaturii vă va răsplăti cu siguranțătoate eforturile!Iepure cu sos roșu și ciuperciGastronomie vânătoreascăNANA NINALa venirea primăverii, când sezonul de vânătoare a rămasundeva în urmă, un preparat din carne de vânat va fi cusiguranță binevenit. Un iepure gătit cu sos roșu și gălbioripoate fi un prilej pentru a depăna amintiri din iarnatrecută și de bucurie alături de prieteni invitați la masă.Ingrediente necesare: 4 pulpe deiepure, o ceapă tăiată mărunt, doi cățeide usturoi, o cană de sos de carne, unpahar și jumătate de vin roșu, trei roșiităiate cubulețe, 4 linguri de ulei, rozmarin,cimbru, sare, piper negru boabe.O caserolă de ciuperci după preferință.Preparare: Puneți uleiul într-ocratiță la încălzit. Asezonați pulpele deiepure cu mirodenii și așezați-le încratița cu uleiul deja încins, până serumenesc bine. Scoateți pulpele dincratiță și lăsați-le deoparte în timp cepreparați sosul roșu. În aceeași cratiță,peste ulei, adăugați ceapa și usturoiulși căliți-le bine. Adăugați vinul și lăsațitotul să scadă până la 2/3, după careadăugați roșiile tăiate, sosul de carnecu rozmarin și cimbru după gust, șiamestecați bine să nu se prindă, pânăce dă în fiert. Puneți pulpele înapoi încratiță peste sos, acoperiți cu folie dealuminiu și dați totul la cuptor pânăcând se frăgezește carnea. Sosul poatefi scăzut ulterior până la consistențadorită.Serviți pulpele cu sosul roșu și garnisițicu ciupercile ușor călite. Unpahar de vin roșu, demisec/sec, Shirazsau Pinot Noir, va adăuga un plus desavoare bucatelor. Poftă bună!APRILIE 2013 | 23

AGENDADin activitatea vânătorilorBalul tradițieivânătoreștiVânătoarea la români estepercepută de fiecare dintrenoi ca pe o străvechemoștenire, îmbogățită peparcurs cu tradiții ale cărorvalori nu sunt mai prejosdecât obiceiurile altor nații.Bogăția cinegetică, custrăluciri între cultură șinatură, aduce românuluipasionat de vânătoare aceabinevenită odihnă activă șidestindere, departe deoboseala și stresul specificmarilor orașe.An de an, există un moment notabilpentru vânători, ce coincidecu vremea trecerii spreanotimpul tânăr al anului, când naturase trezește la viață. Este momentulmarcat de deja binecunoscutul bal alvânătorilor, îndrăgit obicei al spirituluide colectivitate al acelora pentru carezeița Diana, figura mitologică protectoarea vânătorii, rămâne veșnic simbolde înaltă cinstire.În calitate de membru vânător șiinvitat al Clubului Râmnicu Sărat alAJVPS Buzău, am participat cu familiala balul vânătorilor, eveniment inițiatde dl. ing. Silviu Barbu, înconjurat curesponsabilitate de marea familie a vânătorilorrâmniceni, din rândul căreianu au lipsit dl. Vicepreședinte MarianMățău, vânătorii Nicolae Tronaru, AlexandruCristea și mulți alții.La ceas de petrecereAmbientul, cu specific vânătoresc,ne-a întâmpinat într-un local cu stil,semn al gustului și rafinamentului organizatorilor,fapt care ne obligă săconcluzionăm pozitiv față de strădaniadepusă de gazde, vânători care, acum,împreună cu familiile și prietenii lor, șiaudat întâlnire pentru a zecea oară labalul vânătorilor devenit deja tradițiepe aceste locuri.Programul bogat, presărat cu obiceiurivânătorești cum este cel al „botezului”vânătorului la primul lui vânat, voiabună întreținută de apreciatele cântecevânătorești și hai ducești, preparatele cuspecific vâ nă toresc, jocul popular autentic,dansul modern, tombola cu premiiincitante, au întreținut deasemeneaatmosfera demnă de un adevărat bal alvânătorilor. Amintirile și glumele vânătorești,precum și frumoasa ținută degală a multora dintre vânătorii participanți,au făcut deliciul unei întâniri devenităde acum tradiție, moș tenire avânătorilor pentru vânători, în respectpentru vânat și pentru protectoarea vânătorii,zeița Diana.–Constantin RădanUrmați-le exemplul!Dacă vrei, poți! Nu este o parafrazare a acestui enunț binecunoscut, ci maidegrabă un răspuns pe care l-ar da tot omul gospodar, atunci când dorește sărealizeze un lucru bun.Așa se face că, o mână de vânători componenți ai grupei nr. 14, fondul de vânătoareMișca, din cadrul AJVPS Bihor, Filiala Marghita , au sporit numărul observatoarelor,meșterind astfel de construcții în locurile stabilite de conducereaFilialei.Și cum lemnul nu a constituit o problemă, la inițiativa secretarului filialei, dl.Lucian Hanga, au subscris Vince Lehel - organizator, Gheorghe Strete - paznic devânătoare, precum și vânătorii Valeriu Oros, Andrei Horgos, Duca Szabolcs, FerikeSzabo. Cu puțin efort și timp dedicat cu răbdare, strădania a adus rezultatul așteptat,iar satisfacția a fost pe măsură. Imaginile o confirmă.Totul este să vrei!–Constantin RĂDAN24 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

MAPAMONDVânătoarea lacurcani sălbaticiALIN-CODRU MANUÎnceputul primăverii este destul de puțin darnic chiarși cu vânătorii de pe continetul nord-american. Dardacă la noi așteptarea se va prelungi până în luna mai,când primim dezlegarea la căprior, asta pentru căsezonul de primăvară la cocoși de munte nu mai există,confrații noștri de peste ocean primesc deschiderea lacurcani sălbatici în aprilie, odată cu primele semneale primăverii canadiene.Găsim curcanul sălbatic în regiunilejoase și colinare, în caretrebuie să înfruntăm adeseadesimea vegetației care pornește, și roiurilede insecte nemiloase, dornice de„seve” proaspete, după ce au înfruntatasprimea iernii trecute.Pentru vânătoarea la curcani sălbatici,echipamentul camuflaj nu trebuiesă lipsească din dotare, iar răbdarea șipersistența sunt atuuri esențiale. Localizareacurcanilor, alegerea standului șifolosirea chemătorilor, alături de așezareaatrapelor, cere îndemănare practică,și nu în ultimul rând, o experiențăcare nu se capătă cu ușurință. Pregătireavânătorii se face din timp și cereefort și dedicație. Cele două, trei, săptămâniînaintea deschiderii sezonuluisunt ocupate cu căutarea locurilor preferatede înoptat, a celor de hrănire șia traseelor pe care păsările le urmeazăîn timpul zilei. Efortul vânătorilor estesubstanțial și de cele mai multe ori pasiuneaeste aceea care ține dorințatrează și îndeamnă la drum atunci cândresursele fizice par a fi epuizate, asta șipentru că locurile preferate de păsări sepot schimba în fiecare an, în funcție demodificarea condițiilor de teren, aici incluzândși culturile agricole și repartizareaacestora, dar și de mersul vremiila timpul respectiv.Vânătoarea începe în zori, când păsărilecoboară din arborii unde au înnoptat,iar curcanii urmează cârdul decurci, mai harnice, așezate deja la ciugulitulhranei. Pânda se face de regulăla locurile de hrănire, iar chemătorileși atrapele sunt de mare ajutor. Se vâneazănumai curcanii și se recomandărecoltarea celor maturi și vârstnici, recunoscuțidupă smocul de fire de pepiept, „barba”, cum este numită de vânători,care reprezintă și trofeul multrâvnit. Pentru a vâna curcani sălbaticitrebuie sa urmezi un curs și să treci unexamen scris. În provincia Ontario dinCanada, curcanii sălbatici au fost reintrodușila finele anilor ’90, iar populareaa fost un succes. Inițial vânătoareaera permisă doar dimineața, de la răsăritulsoarelui până la prânz. Creștereaefectivelor a permis însă extindereaorelor de vânătoare până la apus.Pentru vânătoare se folosește munițiededicată, alice de 3 - 3,25 mm, șișocuri speciale, ce permit grupajefoarte strânse, deoarece tirul se efectueazăîn zona capului păsării și nuspre corp. Vânătoarea cu arcul la curcanisălbatici este foarte populară, iarindustria de profil a pus la dispozițiapasionaților o mulțime de accesorii,care de care mai sofisticate. Tot efortuleste dedicat pasiunii pentru vânătoare,pentru relaxare și pentru practicareadecentă a sportului preferat, în siguranțăși în condiții decente.APRILIE 2013 | 25

noutățide prin magazineARROW INTERNATIONALBocanciJahti Jakt CamoARROW INTERNATIONALCostumul Brocard PercusionCostumul Brocard Percusion este impermeabil, respirabil și rezistent, areo croială suplă și, cel mai important, este silențios. Poate fi achiziționat întrei culori camo patentate, Realtree APG HD, Realtree Max4 și RealtreeHardwoods Blaze. Materialul Skintane Optimum fabricat 100% dinpoliester, cu membrană interioară laminată impermeabilă, oferăcostumului Brocard calități de excepție, atât de necesare în timpul uneipartide de vânătoare.Jacheta are umerii întăriți, pense pentru confort, cusături etanșe, douăbuzunare interioare cu fermoar, rezistente la apă, buzunare exterioarepentru încălzirea mâinilor și două buzunare mari aplicate, cu clapă șicartușiere integrate. Gluga este integrată în guler.Pantalonii au bandă anti-alunecare la talie, iar dublura este confecționatădin 65% poliester și 35% bumbac, pentru un confort sporit. Cele șaptebuzunare sunt poziționate ergonomic pentru a păstra o varietate deaccesorii necesare pe teren.ARROW INTERNATIONALTrusa de curățat Megalinepentru carabinăUn accesoriu important pentrucurățarea interiorului țevilorcarbinelor. Vergeaua este compusădin trei segmente cu șurub și filetmetalic ce conferă o rezistențăsporită. Filetul terminal permiteatașarea de perii și/sau pămătufuripentru curățare, disponibile îndiferite calibre. Toate componentele trusei sunt ambalate într-o cutie dealuminiu ce oferă protecție și siguranță pentru păstrare și transport.Bocanci concepuți pentru a rezista încondiții specifice activitățiloroutdoor. Suprafețele exterioare sunttratate 100% waterproof, iar peinterior fețele și căptușeala suntdublate cu membrană Air-Tex pentrurespirabilitate. Tratamentul desuprafață a fost ales pentru a rezistasubstanțelor acide așa cum seîntâlnesc în medii mlăștinoase saucu turbă. Fiecare pereche de bocanciJahti Jakt Camo vine cu un flaconspray 100 ml pentru întreținereafețelor.ARROW INTERNATIONALCuțit HelleFolkeknivenFolkekniven este un cuțit pentruutilizare curentă. Lama esteconfecționată din oțel inoxidabil(Sandvik 12C27), triplu stratificat,forjat nu laminat, și este extrem deascuțită. Mânerul este confecționatdin lemn de mesteacăn buclat, deesență tare, are un designergonomic, iar procesul laborios deșlefuire, lustruire și ungere, scot înrelief frumusețea naturală a acestormateriale. Teaca este realizată dinpiele special tăbăcită și tratatăpentru a avea o durabilitatecrescută. Întregul design, alături deforma specială a tecii, în stilnorvegian, conferă unicitate fiecăruicuțit în parte.26 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

aprilieLa ordinea zilei 28Pescuit la crap 30Pescuit la răpitor 32Pescuit de sezon 35Pescuit staționar 36Fly Fishing 38PESCUITFOTOGRAFIE: ALIN CODRU MANUCE PESCUIMAPRILIEApele s-au dezghețat în totalitate,deși frigul a revenit la sfârșitul lui martie.Peștii, atât cei pașnici cât și cei răpitori,se pregătesc pentru reproducere. Se hrănescintens în zonele cu stuf din apropiereamalurilor, unde apa s-a încălzit și estemai limpede.Știuca a depășit, teoretic, perioada dereproducere și, după un timp de refacere,va începe să atace, în apropierea malurilor,mărunțișul care se încălzește la soare.Prohibiția generală pentru pescuit vadura 60 de zile, în perioada 8 aprilie -6 iunie inclusiv. În numărul următor vomreveni cu informații suplimentare.Pescuitul în apele de munte este, încontinuare, interzis.APRILIE 2013 | 27

COMPETI}IIPescuit sportiv staționarINSTRUCȚIUNIMUGUREL IONESCULa ordinea zileiÎn cadrul reuniunii anuale a Comisiei de PescuitSportiv și Competiții a A.G.V.P.S. s-au discutat șiadoptat amendamentele având ca scop actualizarea șicompletarea regulamentelor competiționale prininstrucțiuni specifice anului 2013.Ne vom referi la discipina PescuitSportiv Staționar, undecompletările și modificările auavut la bază intrevenții scrise, transmisesecretariatului comisiei, din parteareprezentanților mai multorasociații de pescari sportivi cu tradițieși palmares în campionatele naționaleoficiale, la diferite categorii.Pentru categoriile CADEȚI - U14,TINERET - U18, SPERANȚE - U23, SE-NIOARE, ECHIPE/ CLUBURI/ ASOCIA-ȚII, accesul în fazele finale naționale seface pe bază de înscriere, în termen, laasociația organizatoare. La aceste categorii,fazele preliminare au fost desființateîn ultimii ani, pentru eliminareaunor cheltuieli suplimentare care ar fimicșorat numărul participanților.Pentru categoria SENIORI, sistemulde calificare a fost simplificat prin eliminareaa două faze intermediare.S-a urmărit accesul mai permisiv înfazele superioare ale campionatuluipentru un număr cât mai mare de concurenți.De asemenea, s-a avut în vedereși diminuarea cheltuielilor deorganizare pentru asociațiile organizatoare,rezultată din această formulă.S-a avut în vedere și diminuarea costuriloraferente participării în competițiiprin eliminarea unei manșe în finala„B” SENIORI și micșorarea cantitățilorde larve și „fouillis” admise în concurs.Vă prezentăm, în continuare, principalele completări șiactualizări adoptate de comisie pentru disciplina PescuitSportiv Staționar.CATEGORIA CADEȚI – U14 – FETE +BĂIEȚIFinalele categoriei vor cuprinde douămanșe de câte 3 ore, pescuit liber.CATEGORIILE TINERET – U18 – FETE+ BĂIEȚI, SPERANȚE – U23 – FETE +BĂIEȚI, SENIOAREFinalele categoriilor vor cuprinde 3manșe de câte 4 ore, dintre care douăpescuit tematic și una pescuit liber. Lacategoriile menționate mai sus, concurențiivor participa direct în faza finală,pe bază de înscriere, la asociațiaorganizatoare cu minimum 3 săptămâniînainte de data desfășurării.CATEGORIA SENIORIPentru această categorie, campionatulva fi structurat astfel:Etapele județene – cluburi/asociații.Vor cuprinde două manșe de câte 4ore, dintre care una de pescuit tematicși cealaltă pescuit liber. Se califică înFinala „B” primi 4 clasați în fiecarejudeț, exceptând divizionarii „A” și „B”.FINALA „B”Va cuprinde două manșe de câte 4 ore,dintre care una de pescuit tematic șicealaltă de pescuit liber. Participă 15divizionari „B” din anul precedent(2012) + primii 4 clasați pe județ înetapa anterioară. Sectorizarea se vaface în funcție de numărul concurenților.Se califică în finala „A” primii 24clasați în această etapă.FINALA „A” (NAȚIONALĂ)Va cuprinde 3 manșe de câte 4 ore,dintre care două pescuit tematic și unapescuit liber, care se vor desfășura pe3 sectoare (13 concurenți/sector). Participă39 concurenți, primii 15 clasați înDivizia „A” din anul precedent (2012) +primii 24 clasați în finala „B” 2013.După întocmirea clasamentului, primii15 concurenți rămân în divizia „A” pentruanul 2014, iar următorii 24 retrogradeazăîn divizia „B”.CATEGORIILE ECHIPE/ ASOCIAȚII/CLUBURI ȘI VETERANIFinalele categoriilor vor cuprindedouă manșe de câte 4 ore, una pescuittematic și cealaltă pescuit liber.28 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Invitație la dialog deschisN. ȘELARU, V. TALPEȘScrisoare deschisă OPINIEConducerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) a inițiat, prinintermediul filialelor sale regionale, un dialog „deschis” cu asociațiile de pescarisportivi, pentru a afla dacă acestea sunt de „acord cu prevederile legale în vigoare,privind modul de acordare a autorizațiilor de pescuit (recreativ/sportiv)”,„cu modalitatea actuală de eliberare a permiselor de pescuit (recreativ/sportiv)”și „cu modelul actual al permisului de pescuit (recreativ/sportiv)”.Răspunsurile asociațiilor de pescarisportivi, care nu ar fi trebuitsă fie necunoscutespe cia liștilor ANPA, nu sunt la fel descurte, precum întrebările. Fiindcă trebuiesă fie inteligibile și explicite, încontextul unor reglementări confuze șiparțial contestate în domeniu.Astfel, asociațiile de pescari sportivi,afiliate dar și neafiliate la AGVPS,consideră că:1 Nu pot să nu fie de acord cuprevederile art. 136 alin. (4) din ConstituțiaRomâniei, ale Legii nr. 213/1998 și ale OUG nr. 23/2008 aprobatăprin Legea nr. 317/2009, cu privire laposibilitatea exploatării unui bun public(resursa acvatică vie). Nu pot fiînsă de acord cu prevederile OrdinuluiMADR nr. 15/2011 și ale DecizieiANPA nr. 116/2011, care vin în contradicțieflagrantă cu unele dintre prevederileConstituției și ale legilormenționate mai sus.Fără a se face complici în vreun fella încălcarea legii, au fost obligate săaccepte impunerea, din partea ANPA,a aplicării reglementărilor subsidiarelegii, care vin în contradicție cu însășilegea. Aceasta nu înseamnă că pot fi deacord și nu înfierează nerespectarealegii de către cei ce ar trebui să o respecteprimii și să impună respectareaei, în cazul concret al exploatării resurseiacvatice vii prin pescuitrecreativ/sportiv.2 Nu pot fi de acord nici cu eliberareapermiselor de pescuit recreativ/sportiv de către inspectorii ANPA, individualfiecărui solicitant în parte,fiindcă sunt deturnați, pe bani publici,de la activitățile lor de bază (și transformațiîn distribuitori-vânzători depermise), în condițiile în care:• dreptul acestora de a elibera permisede pescuit recreativ/sportiv a fostobținut forțat de ANPA, prin alipireamascată a unei prevederi în acest sens,la o reglementare referitoare la cutotul altceva și anume la adoptareaunor măsuri destinate dezvoltării economico-socialea zonei Delta Dunării(OUG nr. 127/28.12.2010); aceasta încondițiile în care acest drept, de a distribui-vindepermise de pescuit fiecăruisolicitant în parte, nu este prevăzut înRegulamentul de organizare și funcționareANPA, aprobat prin HG nr. 545/2000, actualizată;• majoritatea inspectorilor ANPAs-au dovedit subiectivi și interesați săîmpartă direct permisele de pescuit recreativ/sportiv,în special anumite categoriide permise (gratuite), dinmotive ușor de înțeles, inclusiv de conducereaANPA;• unii inspectori ai filialelor ANPAși chiar personalul din centrala ANPAau dovedit ostilitate în relațiile cuunele asociații de pescari sportivi afiliatela AGVPS, punându-le ostentativși tardiv la dispoziție permisele în discuție,mult mai târziu decât pentruasociațiile (de apartament) concurente;• unii inspectori ai filialelor ANPAau adoptat fățiș o atitudine ostilă asociațiilorafiliate la AGVPS, permițândușisă le blameze și să sfătuiască pescariisportivi să nu mai cotizeze la acestea;• inspectorii filialelor ANPA dinmai multe regiuni s-au făcut că nu observămodul nelegal de vânzare a permiselorde pescuit recreativ/sportiv „latarabă” de către multe dintre asociațiileneafiliate la AGVPS;• majoritatea filialelor ANPA nu aufăcut și nu fac nimic pentru paza resursei,fiind ocupate cu vânzarea permiselorde pescuit recreativ/sportiv șisusținând, contrar prevederilor legii,că nu au nici o obligație legală în acestsens;3 Nu pot fi de acord nici cu modelulactual al permiselor de pescuitrecreativ/sportiv, din moment ce nucorespunde întocmai modelului aprobatprin reglementările în vigoare. Nupot fi de acord nici cu menținerea adouă modele de permise de pescuit recreativ/sportiv(unul pentru țară șialtul pentru RB Delta Dunării) deoarecelegea se referă la un singur model,iar două permise diferite pentru douăhabitate piscicole naturale, reprezintăde fapt o dublă taxare pentru exercitareaaceluiași drept, în condițiile în careambii administratori ai resursei acvaticevii sunt coordonați de același minister.În deplin acord cu considerenteleprecizate mai sus, au fost formulaterăspunsuri convergente, din parteamarii majorități a asociațiilor afiliate.Nu ne rămâne decât să urmărimreacția conducerii ANPA la răspunsurileprimite și voința acesteia de aintra, în ciuda intereselor politice careo influențează, în deplină legalitate.Spre binele resursei acvatice vii, a pescarilorși a bugetului public!APRILIE 2013 | 29

TEHNIC~Pescuit la crapO montură de succesMIRCEA GHERANLacul Rugănești este situat lângă Odorheiul Secuiescși s-a format artificial acum 30 de ani. Lacul oferăpescarilor posibilități de camping, cu corturi sau curulote, și este populat cu mai multe specii de pești,atât pașnici - crap, caras, cât și răpitori - somn, știucăși șalău. Exemplarele de crap pot avea greutățicuprinse între 1 și 18 kg. Dat fiind potențialul bălții,pe această acumulare piscicolă va avea loc concursul„Cupa MG Special Carp”, în perioada 16-19 mai. Ampescuit pe acest lac anul trecut și voi prezentaobservațiile și abordarea partidei de pescuit deatunci.peștilor mai mari. Boilies-urile pe carele-am folosit au fost boiliesuri cuaroma de Squid&Octopus și Capșună,ele dovedindu-se a fi, încă odată, indispensabileunui pescuit selectiv, cunoscândfaptul că sunt preferatelecrapilor pe marea majoritate a lacurilordin țară.Am schimbat și momeala de cârlig,folosind boilies-uri tari de 18 mmînvelite cu puțină pastă solubilă cuaceleași ingrediente ca și boiliesurilecu care am nădit. La începutul partideide pescuit, am folosit la douamonturi snowman îmbrăcat în pastă,iar la celelalte două, câte o bilă solubilă.După prima zi, interesul peștilorînclina mai mult către boilies-ul fărăpop-up (snowman). Urmărind apetitulpeștilor ce creștea ușor, ușor, am decissă pescuiesc și izolat, fiind clar că, laun moment dat, trebuiau să apară șipeștii căutați.Odată familiarizat cu locul pe carepescuiam, am extins zona ambelor paturide nadă, reușind astfel să păcălesccâțiva pești trecuți ușor de 6-7 kg, pecare i-am adus în final la mal. Prezentărilecele mai dese le-am avut la douălansete care au fost amplasate în afaraambelor paturi de nadă. La ele amfolo sit o noutate în ceea ce priveștemontura in-line, și anume sistemulHit&Run conceput de cei de la PB Products,sistem care m-a încântat dinprimul moment în care l-am văzut șipe care vi-l prezint în continuare.Componentele de care aveți nevoiesunt următoarele:• Tub antitangle de 30 lb. care, laprima atingere, mi-a lăsat impresia căeste un leadcore. Datorită acestuilucru, mi-a fost clar că prezentarea vafi excelentă pe substrat (foto A).• Există un kit pentru sistemul Hit& Run ce conține 2 plumbi speciali,două conuri siliconice și sistemul specialde auto-înțepare care, în lateral,ABNecunoscând lacul am începutcu două lansete într-o zonădespre care auzisem că estefoarte productivă în acea perioadă șicu două în față, la distanțe diferite.Am făcut două paturi de nadă, ambeleexclusiv din bolies-uri, așa dupăcum aflasem de la pescarii obișnuițilocului care spuneau că peștelui îi estefamiliar acest tip de nadă.Imediat după nădire, și-au făcutapariția peștii mici, care au început săse hrănească frenetic din solubileleajunse în apă. Văzând acest lucru, amschimbat tactica, dorind să prindexemplare mai mari. În consecință,nu am mai nădit cu boilies-uri solubile,ci cu bolies-uri tari, paturile denadă inițiale transformându-se, peparcurs, în paturi de nadă dedicate30 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

are un orificiu care este, de fapt, secretulacestei monturi (foto B).Pașii care trebuie urmați pentru arealiza această montură sunt următorii:1 Tubul antitangle este fabricatcu două bucle; una dintre acestea seintroduce pe sistemul de auto-înțepare(secretul monturii), iar celălaltcapăt al antitangle-ului se introduceprin orificul sistemului de auto-înțepare;2 Se introduce croșeta prin sistemulde auto-înțepare, se adaugă unvârtej nr. 8 pe antitangle, după care setrage prin interiorul acestui sistem;3 Se adaugă plumbul care are otăietura special concepută pentru a seelibera ușor în caz de agățătură și, totodată,facilitează schimbarea rapidăa greutății plumbului;4 Se introduce sistemul de autoînțepare,la fel ca la plumbul in-line,iar în momentul acesta montura estegata.1234Ca avantaje față de alte monturi,sunt usurința de a schimba plumbul,sistemul ce favorizează culisareaplumbului, cât și faptul că se poate folosiîn orice perioadă a anului. Totodată,realizarea sa se face foarterapid.Un dezavantaj ar fi pierderea cuușurință a plumbului în cazul în care,în zona pe care se pescuiește, se aflăagățătură. În același timp însă, nu trebuieuitat faptul că această pierderefacilitează, pe de altă parte, scoatereapeștilor din aceste locuri cu agățătură.De succesul acestei tactici m-am bucuratanul trecut și la concursul TransilvaniaBoilies Cup, unde am obținutprimul loc, folosind aceeași tactică șiaceeași nadă prezentate anterior.Montura și-a dovedit eficiența nunumai în partidele mele de pescuit, ciși în cele susținute de Alin „Ștef”, unbun prieten și colaborator, împreunăcu care am decis să folosim aceastătactică pe cât mai multe bălți. Fir întins!PUBLICITATE

TEHNIC~Pescuit la răpitorPlastice pentru șalăuCU SAU FĂRĂ „COADĂ DE PEȘTE”ANDREI ZABETCum știuca a devenit un fel de rara avis în apele din jurulBucureștilor, șalăul și bibanul sunt, de ceva vreme,singura alternativă a pescarilor de răpitor cu năluciartificiale. Iar prima alegere în pescuitul șalăului, unpește adaptat substratului, o reprezintă nălucile latente,cu o consistență moale a corpului, construite din diverseplastice moi – cauciuc siliconic sau, mai nou, dinelastomeri.Spre deosebire de nălucile dereacție, cele latente creează oamprentă vibratorie redusă înapă, deci au o prezență mai discretă,atât prin stimuli, cât și prin profil, șipresupun, în marea majoritate a cazurilor,o prezentare specifică în zona deatac a răpitorilor. Și pentru că șalăiivânează cu predilecție în imediataproximitate a substratului, este absolutfiresc ca și nălucile latente să fieprezentate acolo unde vâneazăaceștia.PrezentarePrezentările sunt cel mai adesea„țopăite”, cu ridicări și coborâri succesiveale nălucii pe substrat, expresiacheie fiind, în cazul de față, contactulcu substratul. De asemenea, există șialte moduri și variațiuni de a prezentanăluca, iar una dintre cele mai productive,atât pentru începători, cât șiîn condiții de activitate scăzută a șalăului,este recuperarea nălucii în contactaproape permanent cu substratulși structurile acestuia, adică târâreaplasticului. În alte cazuri, când șalăiivânează între ape, evident că existăclase de năluci mult mai eficiente, daracestea se încadrează mai ales în ca-32 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

AVANTAJELE N~LUCILOR LATENTENălucile latente, cu coada în formă de paletă, funcționează mai bine încondiții de hrănire activă a șalăilor, dispuși să răspundă unor stimuli vibratoriimai puternici. Plasticele de orice formă, dar cu coada-paletă, daurezultate în asemenea momente.Însă când șalăii sunt slab activi, în perioadele înainte de îngheț, dupădezgheț sau în timpul fronturilor atmosferice reci, nălucile cu „coadă depește” nu mai produc capturi la fel de numeroase. Atunci, este timpul perfectpentru a pescui, cu toată încrederea, cu nălucile latente cu coadadreaptă, care par a nu face prea multe valuri în apă, adică fără o evoluțieturbulentă.tegoria celor de reacție…. Dacă nuaveți așa ceva în trusă, chiar și o nălucădin plastic moale poate fi prezentatăîntre ape, printr-o recuperarecontinuă din mulinetă.Însă subiectul articolului de față îlconstituie două familii extinse deplastice care fac parte din aceeași categoriea nălucilor latente sau dinplastic moale: cele cu „coadă depește”, în formă de paletă, care emitvibrații pe toată durata recuperăriiacestora, și cele fără coadă, care evolueazămai discret în mediul acvatic.MonturiCând este bine să le folosim peunele, și când pe celelalte? Când vorbimdespre vârful de eficiență al plasticelorcu vibrații și când știm cănălucile fără coadă cu paletă, care parsă nu aibă cine știe ce acțiune în apă,produc capturi mai bine decât cele vibratile?Înprimul rând, ambele familiide plastice moi suportă aceleași tipuride montaje, de la jiguri la carlige offsetlestate ori nu, de tipul Texas-rigsau Carolina la dropshot și până lamontura Wacky, mai puțin întâlnită lanoi, dar frecvent folosită în pescuitulbass-ului. Cel mai important factor înmontarea unui plastic moale pe un jigsau un cârlig offset îl reprezintă corelareadintre dimensiunea nălucii,greutatea jigului, adâncimea apei și,mai ales, gradul de activitate a șalăului.Când șalăul se hrănește apatic, nuzburdă zglobiu după năluci care-i țopăieîn viteza a cincea prin fața ochilorși a liniei laterale, ci preferăprezentări mai discrete, pe substrat,cu o evoluție lentă.Un jig prea greu ajută la menținereanălucii pe substrat, dar poate firespins mai repede de către un prădător„mârâit”. Regula de bază ar fi săîncercați să optimizați prezentarea cucel mai ușor lestaj posibil, care să văpermită contactul constant cu substratulși, evident, cu năluca.Există și momente de agresivitate,în care șalăii atacă nălucile care cadca meteoriții pe substrat, fie din cauzanorului de mâl sau de particule ridicatde pe substrat, fie din cauza undelorde șoc suplimentare produse de impactuljigului cu substratul, însă acesteasunt cazurile fericite, când tipulnălucii contează mai puțin.Plastice pentru șalăuExistă și mici diferențe între prezentareacelor două tipuri de năluci,însă asta nu înseamnă că modurile derecuperare nu se pot aplica și viceversa.Plasticele cu coada-paletă degenul Ecogear BTS se pretează uneiprezentări în ritm mediu spre alert, întimp ce nălucile cu coada fusiformă,de tipul Ishad-ului de la Jackall, suntmai potrivite unei evoluții mediilente,cu pauze multiple, fie că vorbimdespre manierea verticală sau desprecea rectilinie.Este important să le acordați șanseegale ambelor familii de plastice și săle folosiți cu încredere atunci cândcondițiile impun alegerea unora saualtora. Pentru că, în opinia mea, încredereaeste cea mai prinzătoare nălucă!APRILIE 2013 | 33

AGENDACe pescuimProhibiția pescuitului în 2013N. STORESCUA fost instituită, ca în fiecare an, prin ordin al autoritățiipublice centrale care răspunde de pescuit. Mai exactspus, prin Ordinul nr. 400 al Ministrului Mediului șiSchimbărilor Climatice, publicat în Monitorul OficialPartea I, nr. 145, din 19.03.2013. Prin ordin s-a stabilitprohibiția generală pentru pescuitul comercial șirecreativ/sportiv al viețuitoarelor acvatice din habitatelepiscicole naturale, pe o perioadă de 60 de zile, între08.04 și 06.06.2013. Excepție se face pentru râul Prut șiacumularea Stânca Costești de pe acesta, printr-oprohibiție care durează 90 de zile, între 08.04 și 06.07,precum și pentru celelalte ape de frontieră, în carepescuitul este interzis doar 45 de zile, între 08.04 și22.05.2013.De la perioadele de prohibițieconcis prezentate, mai fac excepțieComplexul RazelmSinoe și lacurile litorale, în care pescuituleste interzis 90 de zile, între01.04. și 29.06.2013.În afara prohibiției pe zone de pescuit,a mai fost instituită o prohibițiepe specii, prin interzicerea:• pescuitului știucii, de la dataapariției ordinului (19.03) până în25.03.2013 (6 zile !…);• pescuitului păstrăvilor, din15.09 până în 31.12.2013;• pescuitului guvizilor, din01.05. până în 30.05.2013.De remarcat, din nou, neatențiaspecialiștilor care au întocmit reglementarea.Știuca a fost lăsată de izbeliște,neexistând nici o extensie a ordinuluipentru 2014, iar păstrăvii vor putea fipescuiți fără restricție de la 01.01.2014până la apariția noului ordin de prohibiție!Adică până prin luna martie, dinexperiența noastră anterioară.Ordinul de prohibiție mai stabileștezone de refacere biologică/zone de protecțiepentru speciile acvatice vii, în careeste interzis pescuitul oricăror viețuitoareacvatice, prezența rațelor și gâștelordomestice și lucrările în albii saulimitrof acestora, precum și speciile interzisetotal la pescuit (lostrița, mihalțul,caracuda, coregonul, lipanul etc.).Prevederile ordinului nu se aplicăunităților de acvacultură, cu excepțiacelor din Delta Dunării, unde pescuituleste condiționat de deținerea licențeide acvacultură și de avizul ARBDD.Ordinul actual, mai clar decât precedentele,păcătuiește totuși prin lăsareaunor portițe pentru braconajul piscicol,în scop științific sau de cercetare, în zonelede protecție/refacere biologică (art.4, alin. 1, lit. a) și la alte specii de pești,sub permisiunea pescuitului știucii cumomeli artificiale și eliberarea capturilorîn perioada de prohibiție naturală generală(art. 5, alin. 1, lit. 2).Pentru cunoaștere în amănunt șirespectare întocmai, Ordinul ar trebuilecturat și însușit de orice pescar. Pescarilorsportivi corecți, care nu auaceastă disponibilitate, le reamintim regulacare-i scutește de orice surpriză,rezumată la obliga ia de a se interesa,în prealabil, de regimul oricărei ape încare au intenția să pescuiască. În rest,doar „fir întins”!34 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Pescuit de sezonR~PITORIZilele lui PrierMACLa început de aprilie, răpitorii dau semne tot maievidente că își revin după perioada rece a iernii. Odată cuîncălzirea apelor, gradele Celsius cu plus redau încet,încet energia peștilor care încep să-și reia obiceiurilezilnice, specifice anotimpului primăverii.Cum „mărunțișul” este primul ceprinde viață, profitând de locurilemai puțin adânci, unde apase încălzește mai repede, și răpitoriipornesc în căutarea bancurilor cu sclipiride arginți. Chiar dacă atacurile nuau vigoarea zilelor din anotimpul cald,putem avea parte de partide plăcute lapescuit pe malul apei, căutând bibanii,șalăul sau știuca.Așa cum spuneam, răpitorii nu șiaurecăpătat pe deplin energia, faptpentru care trebuie să ne adaptăm tactica,dar și tehnica, atunci cînd pornimîn căutarea lor. Vom folosi un echipamentmai ușor, lansete pentru lanseuricu greutăți reduse, fire mai subțiri, șinăluci de dimensiuni și greutăți reduse.Finețea este cuvântul de ordine,așa încât lansetele vor fi din clasa light,pentru 3-9 grame, oscilantele sau voblerelenu vor depăși 4-5 cm și 4-5grame, iar nălucile din silicon, nu mailungi de 5-6 cm, vor fi montate pe capetede jig nu mai grele de 4-6 grame.Dintre culorile nălucilor nu trebuie sălipsească albul de fond și roșul/carminpentru marcarea punctului de atac. Firelemonofilament vor rămâne undevasub 0,20 mm diametru, iar dacă zonaare agățătură putem apela cu încrederela un fir textil, al cărui diametrunu va depăși 0,14 mm, pentru a permitecontrolul fin al nălucilor mici.Cât privește modul de manevrarea nălucilor, „festina lente” – grăbeșteteîncet, este tehnica recomandatăpentru această perioadă din an. Tot„filmul” se va derula în slow motion –cu încetinitorul cum se mai spune, așaîncât să acordăm timp suficient peștilorsă detecteze momeala și să reacționezela prezența ei. După lansarerecuperăm lent, cu pauze prelungite,iar „dinții de fierăstrău”, folosiți în recuperareajigurilor siliconice, vor aveao amplitudine scăzută, evitând smuciturilesau orice alt fel de mișcarebruscă a nălucilor. Mare parte dintrerăpitori se poziționează în apropiereasubstratului sau în vegetația ce oferăadăpost, și rar se ridică sau ies să patrulezesau să urmărească prada înmasa apei. Va trebui deci să poziționămși noi nălucile în aceaste zone șisă insistăm cu răbdare, dar și cu„blândețe”, pe locurile cu potențial ridicatde adăpost pentru pești.Iar dacă stăm să ne gândim că amieșit de fapt la aer curat și ne reamintimcă este bine să ne bucurăm delocul și natura ce revine la viață înacest anotimp tânăr, putem contura ozi minunată pe malul apei. Capturilevor fi un bonus, iar dacă le vom avea,le putem elibera pur și simplu pentrucă, nu-i așa, este primăvară și totultrăiește în jurul nostru… Fir întins!APRILIE 2013 | 35

TEHNIC~Pescuit staționarCarași în pas de valsMUGUREL IONESCUAprilie este, fără îndoială, luna în care peștii au uncomportament atipic, chiar ciudat. Dacă acesta sedatorează vremii schimbătoare sau apropierii perioadeide reproducere, are prea puțină importanță pentrupescar. El trebuie să găsescă soluția pentru a-i face,totuși, să „muște”.Este momentul să părăsim uzanțele șisă ne folosim imaginația!Pește care s-a hrănit și în timpuliernii, dar cu mai puțină intensitate,carasul este unul dintreprimii pești care încep să circule odatăcu încălzirea apei și să răspundă la onădire adecvată, nerefuzând o momealăprezentată corect.Specie importată, carasul a devenit,în scurt timp, cea mai authtonă dintrespecii. Prin prolificitatea sa extraordinară,modul diversificat de hrănire, rezistențadeosebită la variații detemperatură și oxigenare a apei, carasula înlăturat, aproape în totalitate,speciile autohtone concurente. Caracudași linul au devenit amintiri, carasuldevenind cea mai căutată „pradă” apescarilor de agrement sau de competiție.Vomîncerca să-l convingem să devinăun partener de întrecere încondițiile vitrege ale unei vremi capricioase.Sfârșitul lui martie și începutul luiaprilie aduc o vreme schimbătoare, zilelefrumoase alternând cu nopți friguroase,provocând schimbări și încomportamentul peștilor. Câteva zilefrumoase le pot deschide pofta de mâncare,iar dacă timpul frumos dureazădoua săptămâni, încep să se adunepentru reproducere. Dar, dacă intervineo răcire bruscă a vremii, la fel debrusc își vor întrerupe și ei activitatea.Va trebui să suportăm aceste alternanțepână aproape de sfârșitul lunii iunie,când vremea va deveni stabilă și depunereaicrelor se va termina.În așteptare, vom parcurge aceastăperioadă „tulbure”, în timpul căreia vatrebui să dăm dovadă de imaginație șisă folosim metode pe care nu le întâlnim„în manual”. Va trebui să pescuimdelicat și suplu, precum ritmul unorpași de vals. Un-doi-trei….Primul pasVom căuta zonele puțin adânci alebălților. Străbătute de primele raze maicalde ale soarelui, apa este mai caldă șipeștii mai activi. Acestea se regăsesc, decele mai multe ori, în apropierea malurilor.Totuși,datorită vremii capricioase,36 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

se întâmplă frecvent ca peștii, desprecare cunoaștem din ecologia speciei cătăiesc și se hrănesc pe fundul apei, sănu se hrănească în zona specifică, undetemperatura este mai scăzută. Ei urcăîntre ape, unde s-a produs deja o încălzireconsiderabilă. Ce avem de făcut?Nimic altceva, decât un pescuit „pe cădere”!Pasul al doileaUșor de zis, într-o apă care nu depășește1 m adâncime, este relativ limpedeși mai trebuie să atenueze șizgomotul produs la așezarea și scufundarealiniei de pescuit.Pentru început vom încerca să folosimo linie cu o plută foarte fină, uncârlig subțire și plumbii masați la bazaplutei, pentru o coborâre cât mai lentăși naturală a momelii în masa apei.Atacurile se vor produce „pe cădere”,fiind destul de greu de sesizat în timputil pentru înțepare.Pentru a încetini și mai mult coborâreamomelii, viermușii vor fi înțepațiîn cârlig de mijloc, după ce vom aplicaun truc, mărindu-le flotabilitatea prinsufundarea într-o cutie cu apă, timp de15 minute.Nădirea de întreținere se va face cuaceiași viermuși cu flotabilitatea îmbunătățităși cu nadă supraumectată, caresă rămână cât mai mult timp suspendatăîntre ape și care va conține particulecare „să lifteze” spre suprafață.Al treilea pasUltima soluție, extremă, pentru încetinireacăderii momelii ș menținereaacesteia în zona de hrănire a peștilor,este gresarea liniei cu unguente speciale,folosite de muscari pentru firesau muște.Plumbul terminal, de contact cusubstratul, cunoscut sub numele touche,care are ca scop semnalizarea imediatăa interesului peștelui față demomeala noastră, devine inutil în aceststil de pescuit. Momeala, odată ajunsăpe substrat, va rămâne neatinsă. Ca înorice activitate, și la pescuit trebuie săștii, câteodată, să te abați de la cărareacunoscută, mai ales într-un aprilie capricios.Saramură din caras „gratinat”Gastronomie pescăreascăMAMA PAȘACarnea carasului esterecunoscută pentru calitățilesale gustative deosebite, iarabundența sa în apelenaturale îl face să fie prezentpe toate mesele. Pretându-sela mai toate metodele depreparare cunoscute, îșipăstrează totuși prioritateaîn anumite delicateseculinare, cum ar fi aceea pecare v-o propunem.Ingrediente: 4-5 carași de peste250 g, 5-6 roșii cherry, 2 ardei grașiverzi și 2 roșii, 2 ardei iuți, 10 căței deusturoi, 150 ml ulei de măsline, pătrunjelverde, sare, piper boabe. Pentruaceastă rețetă este recomandată folosireaunui grătar dublu special, ca celdin imagine.Preparare: Peștii se curăță de solzi,se eviscerează și se crestează transversal,pentru fracționarea osiculelor.Vomașeza peștii pe grătar alternând pozițiaacestora, cap-coadă, pentru folosireaspațiului. După prealabila pregătire ajarului, când cărbunii sau lemnele auajuns la incandescență, vom așeza grătarulpe foc, întorcându-l pe o parte șipe cealaltă, până la rumenirea și coacereapeștelui.După ce peștele este suficient decopt, îl lăsăm să se răcească „în grătar”pentru a putea fi desprins de pe acesta.Vom pune din nou grătarul închis pe jarși vom coace ardeii și roșiile.Într-o oală mare sau într-un ceaun,punem la fiert apă, jumătate din capacitateavasului, împreună cu trei lingurimari de sare și trei lingurițe de piperboabe. Când apa fierbe, adăugăm uleiul,usturoiul tocat, ardeii copți tăiațifâșii și roșiile coapte, lăsându-le câtevaclocote.Introducem peștii și ardeii iuțităiați felii, punem capacul și lăsăm săclocotească 3 minute. Adăugăm pătrunjelultocat și luăm vasul de pe foc.Servire: Se servește rece, în farfuriiadânci sau în boluri, peștele pe care seașează legume și peste care se toarnăcâteva linguri din zeama obținută.Merge și o mămăliguță caldă și, dacăeste servită pe post de aperitiv, o țuicăbătrână sau un rachiu de vin o va ajuta„să alunece” mai ușor. Poftă bună!APRILIE 2013 | 37

FLY FISHINGMuște artificialeMuște artificialetradiționale românești (II)TITUS PINTEAÎn numărul precedent am descris câteva dintre mușteleartificiale tradiționale românești folosite în pescuitulpăstrăvului și al lipanului. Voi continua prezentarea cualte câteva modele folosite pe apele noastre și care s-audovedit prinzătoare de-a lungul timpului.MUSCA DE ARIN - este omuscă de vară și toamnă,corpul din mătase cafeniede sub care lăsăm o codiță din 2-4 firede barbule de cocoș roșu, iar peste corpfacem o cercuire de mătase galbenă șio perucă din potârniche închisă pentrua obține o musca excelentă.MUSCA DE PARVA - am convingereacă pescarii năsăudeni, fără să știe,au creat prima muscă CDC, cu multînainte de apariția europeană a acestuimodel. Corpul este din mătase neagrăiar peruca, așezată în spatele muștei pelungimea carligului, este din hackle gridela cioară grivă. Este o muscă uscată,minunată pe șuvoaiele iuți.VIESPEA DE VASER - corpul mușteieste din mătase galbenă, în practicapescarilor locali, corpul viespii este formatfără cercuiri, ci din segmente distinctede galben și negru, deci selucrează cu două ațe de montaj, iar perucadin hackle roșietic.FURNICA ROȘIE - are un abdomenpronunțat din mătase roșie și toracemai mic din mătase neagră, peruca dinhackle ciocolatiu.CARABETELE - este imitația larveide carabete ce trăiește în colonii și constituiehrana de bază a păstrăvului, estestrict model românesc, nu se regăseștenici în catalogul DAM din 1936, corpuleste din lână scămoșată ce absoarbemultă apă, pentru lestare se foloseștesârma de cupru cercuită exterior, hackledin cocoș ciocolatiu.TĂUNUL - este o muscă corpolentă,corp din mătase gri-verzuie, perucădin hackle de cocoș roșietic.MUSCA DE CARABETE - este binecunoscută, imită o efemeră ce se ridicăde pe pietre după ce și-a uscat aripile.În Bihor se mai numește și „capră”,„corp” bej-arămiu din mătase, cu unsmoc de codițe de cocoș roșu, perucamuștei din cocoș gălbui, iar peste corpulmuștei o cercuire de 3-4 spire demătase galbenă și două aripioare maronii.Exista însă, tot în tradiția pescarilorde păstrăvi și lipani, muște locale dintrecare voi aminti câteva modele excelente,fără de care succesul pe anumiteape este nul. Un distins și experimentatmuscar cu decenii de practică, dl. CodreaPetre din Sighetul Marmației, înțelegândnecesitatea apariției unui miccatalog al muștelor noastre artificiale,mi-a transmis câteva modele pe care șieu le utilizez de ani pe râul Mara, oriSăpânța. Astfel, pe Vaser, o muscă vișiniecu cercuire aurie și hackle ciocolatiu,alături de una cu corpul din mătasearămie și hackle de cocoș, tot ciocolatiu,dau un tandem uzual.Pe Săpânța, sunt reprezentative omuscă cu corpul gri tronconic și perucaciocolatie alături de o muscă monocoloră,cafenie, cu hackle cafeniu, ambeleformând un tandem de succes. Pe râulMara apar două muște mai nuanțate încolorit. Astfel, o muscă bicoloră cu abdomenroșu și torace negru, cu hackleciocolatiu și o viespe de Mara, cu corpgălbui dar cu o cercuire deasă, de mătasefină, neagră, cu peruca roșcată,formează un tandem de succes.Am colectat și descris aceste modeledin respectul față de munca pescaruluianonim, ce a creat în ani otradiție care trebuie transmisă celor începătorisau cu mai multă experiență,cu toții însă pasionați de pescuitul cumusca artificială.38 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Populări cu pește la BihorPe 21 martie, în prima zi a primăveriiastronomice, ca înfiece an de altfel, AJVPSBIHOR, militând pentru asigurareaunor condiții optime și cât mai civilizatede practicare a pescuitului sportivstaționar, a demarat acțiunea depopulare cu pești nobili din speciilecrap românesc, amur și oglindă în lacurileLeș și Fegernic, urmând ca șilacul Diosig să fie populat, atunci cânddrumul va fi accesibil pentru camionulîncărcat cu hidrobioanele cu pește.În primele două acțiuni au fost deversate,în condiții optime, câte 1.200kg pește, iar în perioadele următoareacestea se vor completa cu caras. Deversareaa fost efectuată în prezențași cu ajutorul entuziast al multor pescarisportivi, care au pus mîna la căratulcoșurilor cu pești sănătoși, ces-au răspândit rapid în apele lacului,bucuroși parcă pentru că au scăpatdin hidrobioane. Pierderile au fost nesemnificative,iar acum urmează periodade restricție până în 5 aprilie,după care, cei care și-au plătit cotizațiade pescuit pe lacurile de acvacultură,să-și încerce norocul încapturarea peștilor capitali. Acțiuneas-a desfășurat în prezența directoruluiAJVPS Bihor, dl. ing. Sorin Bronț, adlui. Mihai Soltinski, președinteleClubului Pescarilor Oradea și a semnataruluiacestor rânduri.–Titus PinteaPescuit staționarAGENDACarnetul pentru capturiCred că este o noutate pentrufoarte mulți pasionați carepractică pescuitul staționar,și s-ar putea să fim primaasociație din țară care aintrodus această măsurăadministrativă pe lacurile deacvacultură pe care leadministrăm.Scopul este o mai bună gestionare alacurilor, urmărirea respectării regulamentuluispecific pe aceste lacuri și posibilitateade a sancționa abaterile de laregulamentul specific și de la prevederilelegale.Iată cum procedăm: la achitarea cotizațieipentru lacurile Leș, Fegernic, Diosigși Bolcaș, fiecare pescar a primit uncarnețel pentru capturi pe care este obligatsă-l complecteze în cursul partidei,cu peștii nobili, știucă, șalău, crap, amur,prinși în timpul partidei, la dimensiunilelegale. Cantitatea de pește admisă de regulamentulnostru specific este de 5 kgpește la partidă, dar dacă s-a prins uncrap de 4 kg, restul va fi compus dincaras și albitură. Necompletarea carnetuluiduce la suspendarea dreptului de apescui și necesită achitarea, din nou, acotizații anuale. Carnetul pentru capturine va ajuta ca, după predarea obligatoriea acestuia la casierie, cu ocazia cotizăriipe anul următor, să avem o imaginecât mai bună asupra cantității de peșteextrase din lacuri, pe specii, și să neorientăm asupra celei necesare pentrurepopulat. Menționez că, în mare partedin țările vecine, pescarii au obligațiacompletării carnetului pentru capturi, indiferentcă pescuiesc la spinning sau lafix, pe râuri ori lacuri. Nerespectareaacestei măsuri poate fi amendată cusume usturătoare, mergând până la 250de euro. Poate că și alte asociații din Româniane vor urma exemplul, și cu toțiivom putea milita pentru un pescuit sportivcorect, pentru protejarea patrimoniuluiacvatic național. –Titus PinteaAPRILIE 2013 | 39

noutăți de prin magazineABREVISBoiliesuri NoriENERGOFISHSită EnergoTeam pentruprepararea nadeiSita este concepută pentru cernerea nadei de bază sau a amestecurilorde nadă. Cernerea permite obținerea unei structuri uniforme a nadei,granulele acesteia căpătând, în urma trecerii prin ochiurile sitei, dimensiuniegale.Sita are o ramă circulară din metal, cu diametrul de 32 cm, iar suprafațade cernere este confecționată din plasă metalică cu ochiuri de 2,5X2,5 mm.Sita este acoperită cu un strat de vopsea rezistentă ce permite spălareafoarte bună după folosire. Rama circulară este prevăzută cu „urechi” cepermit fixarea pe găleți pentru amestecarea nadei. Pentru a asigura opoziționare corectă a sitei pe găleată, verificați ca diametrul exterior al siteisă se potrivească cu diametrul deschiderii găleții pentru nadă.Momitor feeder ecologic fără plumbBlack SpiderMomitorul este confecționat dintr-o plăcuță metalicăecologică – nu conține plumb, și o plasămetalică cu ochiuri, curbată și prinsă în șasepuncte de plăcuța de bază fapt care îi conferă orezistență sporită. Faptul că nu conține plumbdetermină și prețul mai scăzut al momitoruluiecologic față de cele trediționale cu plumb. Se poate monta direct pe firsau cu accesorii -- pentru a preveni răsucirea și încurcarea firului monturii.Disponibil în trei variante de greutate – 20, 30 și 40 g.Marukyu alucrat foartemult pentru adezvolta ogamă de nadebune atât dinpunct de vedere nutrițional pentrupești cât și pentru a-i determina să sehranească. Rezultatul este o gamăcompletă de nade la care peștii au răspunsimediat și, datorită ingredientelorsale perfect selecționate, pot fi folositecu încredere în partidele de pescuit.Aminoacizii speciali din compozițiepermit folosirea acestor boiliesuri pentruo gamă largă de pești, chiar dacăunele sunt recomandate cu precăderepentru anumite specii. Boiliesurile suntdisponibile la dimensiuni de 10 mm, 15mm și 20 mm.ABREVISMinnowZ 3” (7,6 cm)MinnowZurilesunt shaduriclasice,extrem de rezistente, cu dimensiuneperfect adaptată pentru răpitorii de lanoi din țara, unde și-au dovedit dejaeficiența. Toate nălucile soft Z-MANsunt fabricate din ElaZtech, un materialremarcabil, moale, flexibil și aproapede zece ori mai rezistent decât plasticelemoi tradiționale. Materialul nueste toxic, se poate întinde de trei orifață de lungimea inițială și are o flotabilitateexcelentă, fapt ce permite prezentareanălucilor în moduri inedite,greu de realizat cu nălucile soft tradiționale.ENERGOFISHGăleată Sensas Generation IIpentru prepararea nadei - 17 litriGăleată pentru prepararea-amestecarea nadei cu capacitatea de 17 litri. Găleatapoate fi folosită atât pentru prepararea nadei de bază cât și a ingredientelor necesarepentru fabricarea boiliesurilor. Diametrul mare al deschiderii găleții permite o umectareși amestecare uniformă a conținutului, elemnte de importanță majoră pentru obținereaunei consistențe corespunzătoare a nadei ce se pregătește. Găleata este confecționatădin material plastic rezistent și are o buză răsfrîntă supradimensionată, care permite obună așezare a sitelor de cernere. Găleata este echipată cu un mâner rezistent conceputergonomic, pentru manipularea ei în siguranță.40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Știați că…RebusCURIOZIT~}I…ȘALĂUL taie cu dinții mult mai rarmonofilamentul decât știuca. Cum seexplică acest fapt? Simplu, în secțiunetransversală, dinții șalăului sunt circulari,forma completă a dintelui fiindapropiată de con. Dinții știucii, în secțiunetransversală, au profil de lamăcu tăiș foarte ascuțit. Ca formă,aceștia arată mai degrabă ca o lamăde cuțit cu tăiș pe ambele părți. Deaceea monofilamentul este tăiat cât aiclipi, iar pentru a evita acest neajunsavem nevoie de strune la monturile cucare pescuim la știucă.…INTENSITATEA luminii influențeazăactivitatea șalăului. Scăderea intensitățiiluminii intensifică acti vitateaacestuia, favorizând declanșarea atacurilor.Acest fapt poate explica de ceșalăii mușcă mai bine înaintea furtunii,când cerul se acoperă brusc denori și pe înserat, când soarele coboarăspre apus.…ÎN CONDIȚII de luminozitate scăzută,șalăul vede mai bine decât majoritateacelorlalți pești. Ochii săi au unstrat de celule cu pigment reflectorizantcare intensifică lumina recepționatădin mediul înconjurător. Acelașifel de membrană face ca ochii pisicii săstrălucească în farurile mașinii!…CULOAREA portocalie este perceputăcel mai bine de șalău. Cercetările au demonstratcă, după portocaliu, urmeazăculoarea galbenă și galben-verzui -chartreuse. De aceea cutiile pescarilorpricepuți în ale șalăului sunt pline cunăluci în aceste culori și în variante coloristiceapropiate acestora.Probe devânătoare!ION MIHAIU ORIZONTAL: 1) Trecuți prin multeexperiențe la vânătoare. 2) Puneuniversul sub lupă (fig. 3) Stup gol!– Conținutul pastei! – Vânător necunoscut.4) Probă de vânătoare –Prețios la vedere. 5) Poveste vânătorească.6) Picioruș microscopic –Felină în mișcări 7) Nu prea îi vine acrede – 12 luni – Blană de lup! 8)Atins în treacăt. 9) Piesă de război –Oprite din ardere. 10) E în modrepetat – A stârni.VERTICAL: 1) Un fel de a da din gură.2) O asprime rafinată. 3) Tot fărăcerc! – Lună liricã. 4) Privită cudușmănie – Fuge la centru! 5)Ronțăit – Plan mediu! – Răsărit. 6) Îivânează pe creduli. 7) Primele înzori! – Fixat cu privirea. 8) Marinarulsuprem (nu Băsescu!) – Sunt devină! 9) Tineri doar pe jumătate! –Reziduu lemnos. 10) Servește labotul calului – Totalitatea membrilorunei adunări constituite.Dicționar: TIN.Rezolvarea în numărul viitor.APRILIE 2013 | 41

mica publicitateVÂNZ~RIVând carabină, cal. 243Win. StevensSavage, model 200, cu lunetă Bauer cupunct roșu 2,5-10x50. Monturăoriginală. Tel: 0752-069.191Vând carabină calibrul .22 Hornet,marca Cugir. Preț: 1.500 lei.Tel: 0766-449.471Vând armă de vânătoare cal. 12, IJ 58,sau la schimb pentru o armă devânătoare cal. 20. Tel: 0721-741.589Vând carabină semiautomată MerkelSR1, 300WM, lunetă HJB cu nitrogen1,25-4,5X26E, punct roșu, prindererapidă. 2.300 Euro. Tel: 0744-697.200Vând armă de vânătoare de fabricațiebelgiană cu țevi damaschinate, cu miciîncrustații de aur, peste 100 de ani vechime.Buzău. Tel: 0726-760.405CUMP~R~RICumpăr reviste și cărți vechi de vânătoare,în special Revista Carpații și Revistavânătorilor (înainte de 1950).Ofer prețuri avantajoase. Contact:Alexandru Bârsan. Tel: 0727-228.121Cumpăr armă de vânătoare cal. 20.Tel: 0721-741.589CUPON ANUNȚpentru Mica PublicitateMICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882MAI 2013Calendarul solunar este calculat conform orarului de vară!ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEIFAVORABILE PESCUITULUIFAZA LUNII SOARERĂSARE APUNE1 M 3.27 9.10 15.47 21.292 J 4.09 9.51 16.39 22.45 U. P. 6.05 20.213 V 4.56 10.39 17.19 -4 S 0.19 5.46 12.05 18.155 D 1.08 6.41 12.59 19.086 L 1.57 7.37 13.41 20.057 M 2.56 8.35 14.30 20.518 M 3.54 9.31 15.22 21.379 J 4.49 10.34 16.17 22.3510 V 5.37 11.43 17.14 23.33 L. N. 5.54 20.3111 S 6.25 12.33 18.11 -12 D 0.38 6.21 13.03 18.4913 L 1.23 7.05 13.49 19.3214 M 2.11 7.54 14.35 20.1815 M 2.59 8.42 15.29 21.1116 J 3.51 9.35 16.27 22.0417 V 4.47 10.31 17.19 22.5218 S 5.35 11.29 18.21 23.41 P. P. 5.45 20.4019 D 6.29 12.27 19.09 -20 L 1.11 7.56 13.42 19.2421 M 2.13 8.51 14.41 20.2122 M 3.09 9.49 15.36 21.1723 J 4.02 10.44 16.27 21.5424 V 5.01 11.40 17.18 22.3925 S 5.57 12.38 17.59 23.35 L. P. 5.39 20.4726 D 6.49 13.34 18.47 -27 L 1.05 6.47 13.24 19.0128 M 1.49 7.43 14.19 19.4529 M 2.47 8.38 15.16 20.2330 J 3.45 9.37 16.11 21.0331 V 4.42 10.31 17.08 21.56 U. P. 5.35 20.52Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPRpe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................PRENUME .......................................................................................Adresa la care doresc să primesc revista este:Strada .................................................................... Număr .............Bloc .......... Scara .......... Apartament ......Localitate ................................................... Județ/Sector ...............Telefon ....................................... Data ...........................................Semnătura ............................................Am achitat suma de .......................................................... în data de........................................... cu ........................................................Ordin de plată, Nr. .....................................................................Mandat poștal, Nr .......................................................................Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis laRaiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.42 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN