CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

cocoşul împuşcat, vârsta se apreciază cu oarecare aproximaţie după forma ciocului, după formaracordării ciocului la cap, după şanţul de pe cioc, după mărimea „bărbii", după claritatea peteloralbe de pe coadă (care se estompează cu vârsta), şi, cel mai sigur, în funcţie de lungimea şi formaterminală a penelor din coadă (planşa 43).Urme: Sunt vizibil lăsate în timpul mersului pe zăpadă moale sau prin târârea vârfuluiaripilor înfoiate, în timpul rotitului. Excrementele sunt şi ele semne indubitabile ale prezenţeiacestei păsări în teren. Altfel doar întâmplător i se poate constata prezenţa.Habitat: Preferă pădurile de răşinoase pure, situate spre limita de jos a golului alpin, dar esteîntâlnit şi la limita superioară a pădurilor de amestec din tot lanţul Carpaţilor.Hrana: Iarna, consumă aproape exclusiv muguri şi cetină de răşinoase, primăvara detimpuriu lujeri şi frunze tinere de afin, iar mai târziu diverse ierburi şi faună nevertebrată odată cuapariţia acesteia. Această faună nevertebrată din pădure, mai ales în zonele cu turbării, completeazăhrana vegetală a cocoşului-de-munte, oferind în zonele neumblate de om toate condiţiile deexistenţă necesare speciei. Această faună nevertebrată joacă un rol esenţial şi în hrana puilor.Toamna şi la început de iarnă, consumă cu plăcere şi fructe de pădure.În stomacul glandular al cocoşilor şi al găinilor-de-munte sunt găsite pietricele înghiţitepentru a ajuta digestia (măcinarea şi mărunţirea hranei), cunoscute sub denumirea de „gastroliţi”.Numărul acestora este mare, literatura de specialitate citind, ca excepţie cazul unui cocoş la care aufost găsite cca. 800 de gastroliţi, toţi de culoare albă.Obiceiuri: Este pasăre de zi, sedentară, fidelă locului de trai.Duşmani: Are numeroşi duşmani naturali din rândul mamiferelor şi al păsărilor răpitoare, dela jder până la râs şi lup, şi de la acvilele mici până la cea de stâncă. Nici buha nu este inofensivăpentru pui. Cel mai mult este afectată specia de tulburarea liniştii, prin exploatări forestiere şi prinpăşunat abuziv, mai ales în locurile de cuibărit. Câinii de la stâne, care nu lasă nici o palmă de locnecercetată în preajma stânelor şi a locurilor de păşunat, aduc şi ei mari prejudicii efectivelor decocoş de munte din cauza concordanţei perioadei de urcat al oilor la munte cu perioada de clocit aouălor şi de eclozare a puilor.Reproducere: Este o pasăre tipic poligamă. Încă de la începutul lunii aprilie, în locurile derotit sunt deja strânşi cocoşii-de-munte. În „bătăile” situate la altitudine mai mică se găsesc laaceastă dată şi găinile, care de regulă se grupează la cca. o săptămână după cocoşi. Declanşarearotitului, menit să stimuleze împerecheatul, începe în asemenea locuri înainte de 5-10 aprilie. Încele situate la altitudini mai ridicate, rotitul începe doar în jur de 15 aprilie. Aici au loc, de altfel, şiultimele jocuri nupţiale, în jur de 10-15 mai. Rotitul se consideră la apogeu în data de 23 aprilie, daracest lucru nu este valabil pentru toate locurile de rotit din ţară.Rotitul are loc în zori pe „cloambă", apoi după ce începe să se lumineze, pe sol. Dureazăpână pe la ora 7,30-8,00, iar în locurile liniştite şi la apogeu, chiar până la ora 10,00. Împerechereaare loc întotdeauna pe sol.Femela depune ulterior 6-10 ouă într-un cuib rudimentar amenajat pe pământ, de obicei întrerădăcinile ridicate ale vreunui arbore, în tufişuri, în buruieni etc. După 27 de zile, la sfârşitul luniimai, are loc ecloziunea. Puii, nidifugi, sunt coloraţi în galben cu pete negre pe cap şi pe gât şi cudungi brune pe spate. Ei pot să zboare foarte repede, după doar 10 zile. Supravieţuirea puilordepinde, în principal, de mersul vremii, de condiţiile de hrănire şi de multitudinea prădătorilornaturali.Puii se hrănesc în primele zile cu ouă de furnici şi cu larve de insecte.În caz de distrugere a ouălor, găina depune o a doua pontă. De reţinut este însă faptul căfoarte multe găini sunt surprinse de duşmani pe cuib, deoarece nu-l părăsesc în caz de pericol, decâtîn ultimul moment.În literatura de specialitate se menţionează şi existenţa unui rotit fals în perioada de toamnă,confirmat în nenumărate ocazii, când cocoşii doar „cântă", fără a avea loc împerechea.74