Sociabilitate: Trăieşte solitar. După naştere, doar femela rămâne peste ½ an cu puii ei.Reproducere: Nu are o epocă de împerechere foarte bine determinată. Perioada principală oconstituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela fată şi a doua oară, probabil în cazurilecând îşi pierde prima progenitură. Durata gestaţiei este de 9 săptămâni (60-63 de zile), după carefemela naşte 2-4 pui, care rămân orbi doar 9-10 zile. Puii sunt alăptaţi 8 săptămâni, rămânând cumama lor până la o nouă împerechere, adică 8-10 luni. Devin maturi sexual la 2-3 ani.Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturnă şi aurorală. Când îi lipseşte hrana, sedeplasează mult, depărtându-se de apă, putând trece la munte peste cumpăna apelor, dintr-un bazinhidrografic în altul.Puii pot fi uşor dresaţi de om.Vânare: Din cauza diminuării efectivelor de vidră în Europa, aceasta a fost strict protejatăprin convenţii internaţionale. Efectivele ei s-au refăcut în ultima vreme, îndeosebi în România undeau crescut surprinzător ca urmare a scăderii poluării şi creşterii populaţiilor de peşte din râurileinterioare. În aceste condiţii, autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului poateautoriza vânarea ei în cote rezonabile, mai ales acolo unde efectivele sunt mari şi unde vidraproduce prejudicii în bazinele piscicole în care se practică acvacultura. Perioada optimă de vânareeste considerată a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate că blana vidrei este valoroasă tot timpulanului. Se împuşcă la pândă, cu arma lisă şi cartuşe de 3,5 - 4,0 mm. Trofee neconvenţionale suntconsiderate blănurile, craniile şi osul penian.Blana vidrei este considerată una dintre cele mai valoroase blănuri de vânat.2.2.12. Nurca (Lutreola lutreola L)Denumiri: Nurcă, noriţă, vison european, vidră mică, dihor de apă.Descriere: Seamănă cu o vidră în miniatură (0,5 - 0,8 kg). Spre deosebire de aceasta, arecoada mai mică în raport cu corpul şi uniform de groasă. Membrana interdigitală este doar schiţată.Prezintă o culoare generală brună şi buza de sus pătată cu alb, sub nas, ca de altfel şi buza de jos înzona limitrofă gurii (planşa 34).Longevitate: Trăieşte 8-10 ani.Sunete: Emite un fluierat subţire. În caz de pericol ţipă puternic.Simţuri: Auzul şi vederea sunt bune, dar mirosul mediocru.Urme: Sunt asemănătoare cu cele de vidră, dar sunt mai reduse ca dimensiuni. Nu se potconfunda cu cele de hermelină, deoarece sunt mai mari decât acestea.Habitat: Coincide cu habitatul vidrei. Efectivele cele mai numeroase se găsesc în Lunca şiîn Delta Dunării. Trăieşte însă şi de-a lungul celorlalte ape curgătoare şi stătătoare din zonele demunte, de deal şi de şes în care se găseşte peşte. Îşi amenajează culcuşul în vizuini săpate în malulapelor, dar şi în scorburi, ori sub rădăcini.Hrana: Se hrăneşte cu peşti, raci, broaşte, rozătoare mici, bizami, ouă, pui de păsări de baltăetc.Duşmani: Vidra şi duşmanii vidrei, plus păsările prădătoare de noapte şi de zi.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând perioada în care mama îşi creşte progenitura.Reproducere: Împerecherea are loc în aprilie-mai. Sarcina durează 63 de zile, după carefemela fată 3-7 pui orbi, care devin independenţi la 3 luni şi ating maturitatea sexuală la 9 luni.Vânare: Se vânează în aceleaşi condiţii ca şi vidra, blana constituind trofeu neconvenţional.Notă: În libertate, este întâlnită şi nurca americană (Lutreola vizon), scăpată dincrescătorii. Culorile acesteia variază mult, de la alb la negru. Frecvent au fost întâlnite însălbăticie nurcile de culoare standard, dar şi nurci negre şi albe.2.3. Păsări protejate, la care vânătoarea este permisă în România64
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser L.)Alte denumiri: Gâscă mare, gânsac mare, gâscan mare, boboc de gâscă mare.Descriere: Este cea mai mare dintre gâştele întâlnite la noi în ţară, cântărind, de regulă, între3 şi 4 kg. Culoarea generală este brună-cenuşie, iar penele de contur sunt tivite cu alb, ceea ce oface să pară brăzdată transversal de dungi albe. Capul, gâtul şi pieptul sunt cenuşii, iar subcaudalelealbe. Ciocul şi pleoapele sunt de culoare roză-portocalie, cu unghia ciocului albă, iar picioarele suntroz-roşietice (planşa 35). Doar puii, mai închişi la culoare, au picioarele galbene. Pupila ochiuluieste brună. În zbor se observă, pe partea anterioară a aripilor, câte o pată argintie, care nu se vede laalte gâşte.Năpârlirea are loc în iunie-iulie, gâsca-de-vară fiind incapabilă de zbor până când îi crescnoile remige. În august, penajul este complet refăcut şi pot zbura atât exemplarele adulte, cât şi puii.Între masculi şi femele nu sunt deosebiri evidente.Are văzul şi auzul extrem de fine, fiind în general foarte prudentă.Sunetele emise sunt asemănătoare cu cele ale descendentei sale domestice.Habitat: Este specie de pasaj şi oaspete de vară care soseşte în România în luna februarie,venind din nordul Africii unde iernează. Pleacă de la noi, în luna noiembrie, după căderea primilorfulgi care acoperă hrana de pe câmp, dar sunt şi exemplare, puţine la număr, care iernează în ţaranoastră. În timpul pasajului, stolurile de gâşte zboară în formă de „V” neregulat. Aceste stoluri suntconduse, în general, de un gâscan bătrân.O mare parte dintre gâştele mari cuibăresc la noi în Delta Dunării, dar şi în alte câteva lacuriîntinse cu stuf din sudul ţării. Cele mai multe dintre acestea cuibăresc însă mai la nord de ţaranoastră.Preferă pentru cuibărit, bălţile întinse şi liniştite, cu stuf şi papură, unde găsesc atât condiţiipropice de adăpost, cât şi de hrană. Doar spre sfârşitul verii, după năpârlire, stolurile de gâşte sedeplasează ziua la câmp, pentru a se hrăni cu cerealeHrana: Este preponderent vegetală şi constă în plante acvatice, ierburi fragede, semănături,trifoi, rapiţă, leguminoase, seminţe de cereale, fiind doar completată cu insecte, icre de peşte etc.Duşmani: Câinele enot şi vidra pot devasta cuibarele şi ataca puii de gâscă. Aceştia suntameninţaţi permanent şi din aer, de ulii de trestie şi de vulturii codalbi. Printre duşmani se numărăînsă şi cioara grivă, nurca, vulpea, câinele şi mai ales oamenii care adună ouăle din cuibare pentru ale consuma.Obiceiuri: Înnoptează şi se odihneşte la amiază, în mod obişnuit, pe baltă. De dimineaţă, dela orele 7 la 13 şi după amiază de la 15 la 17 zboară la câmp pentru a se hrăni. Traseele sunt îngeneral constante. În locurile neliniştite, înainte de venirea cârdului sosesc câteva exemplare izolate(cercetaşi), care prospectează zona şi transmit semnalul cuvenit stolului ce vine din urmă. Pe câmp,cârdul este întotdeauna păzit de gâşte care stau, cu rândul, de veghe.Reproducere: Gâsca mare este pasăre monogamă. Perechile se formează toamna, apoi semenţin toată viaţa, aşa încât la sosirea în România acestea sunt deja formate. Doar în situaţiadispariţiei unuia dintre soţi cuplul se reface. Cuibul îl construieşte numai femela, în stuf, pe plaursau în alte locuri uscate, liniştite şi ferite de duşmani. Partea inferioară a cuibului este formată dinmaterial fibros, acesta fiind căptuşit deasupra cu material mărunţit şi cu puf fin din penajul femelei.Ouatul începe în a doua jumătate a lunii martie şi se continuă în aprilie. Gâsca mare depune 5 - 8ouă, chiar până la 14, pe care le cloceşte 28-29 de zile. În perioada clocitului, gânsacul stă aproapede cuib şi, la nevoie, apără gâsca şi cuibul de duşmani. Gâsca părăseşte zilnic cuibul pentru a sehrăni, perioadă în care acoperă ouăle din cuib cu puf. Bobocii sunt nidifugi şi părăsesc cuibul la 1-2zile de la eclozare. Sunt capabili de zbor după 3 luni şi maturi sexual după 2 ani.65
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14: Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16: Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18: (capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20: distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22: împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24: Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26: Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28: CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30: Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32: peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34: durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36: puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38: Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40: Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42: Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44: Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46: Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48: Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50: (Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52: construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54: deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58: Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60: Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62: capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70: Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72: Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74: Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76: Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78: din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116:
Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118:
masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120:
Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122:
De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124:
Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126:
Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128:
prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130:
obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132:
Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136:
puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138:
mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140:
Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142:
oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144:
arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146:
jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148:
fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150:
acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152:
Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154:
Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156:
ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158:
ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160:
Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164:
Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis