CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Hrana: Este un animal prin excelenţă carnivor. Hrana principală o constituie şoarecii şipăsările. Atacă însă şi iepurii, bizamii, hamsterii, şobolanii, lapinii şi iezii de căprioară. Expuseatacului acesteia sunt, în primul rând, păsările care cuibăresc pe sol, printre care fazanul şipotârnichea, dar şi găina cocoşului-de-munte. Prin modul de hrănire poate produce pagube atât înefectivele de fazan şi de iepure, cât şi în gospodăriile izolate sau limitrofe localităţilor, atunci cândse nărăveşte la păsări de curte.Duşmani: Râsul pare să fie principalul ei duşman natural. În categoria duşmanilor intră însăşi lupul, şacalul, câinele şi chiar vulpea în cazul exemplarelor tinere.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând femela în perioada creşterii progeniturii.Reproducere: Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, când motanii se pot apropiade localităţi sau de gospodăriile izolate în căutarea pisicilor domestice cu care se împerecheazăfrecvent. Mieunatul lor se aude de la distanţe mari, dar numai în această perioadă. După 66-67 dezile pisica fată, în vizuină sau în scorbură, 3-4 pui cu păr, dar orbi în primele 14-17 zile, care rămânlângă mama lor aproximativ 10 luni. Atinge maturitatea sexuală la 22 de luni. Motanul părăseştefemela imediat după împerechere.Vânare: Fiind pe cale de dispariţie în Europa, dar bine reprezentată în România, se vâneazăca excepţie, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţiamediului. La vânarea pisicii sălbatice se foloses, de obicei, arma lisă şi alice de 3,0 - 3,5 mm.2.2.11. Vidra (Lutra lutra L.)Denumiri: Vidră, lutră, pui de vidră.Descriere: Are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung şi mlădios, iar picioarescurte şi prevăzute cu 5 degete unite parţial printr-o membrană interdigitală. Coada este relativlungă şi groasă la bază, fiind folosită drept cârmă în timpul înotului. Urechile şi ochii sunt mici şibotul turtit. Prin conformaţie este adaptată perfect mediului acvatic în care vieţuieşte. Culoarea estebrună, uşor mai deschisă pe abdomen, cu o pată mică albicioasă sub gât (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evident.Longevitate: Trăieşte 14-16 ani.Sunete: Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacată de câini, scoateun glas strident, amestecat cu un mârâit. Puii au un glas asemănător cu behăitul unui ied domestic.Simţuri: Auzul şi vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu toate acestea simteuşor prezenţa capcanei din fier camuflată bine sub nivelul apei.Urme: Sunt caracteristice datorită perniţelor eliptice, cu al cincilea deget imprimat lateral,călcâiului inconfundabil şi membranei interdigitale parţial vizibile. Urma-pârtie lăsată de vidra carese deplasează normal prezintă urme-perechi (de obicei cu amprenta din stânga în faţă), iar a celei cese deplasează în goană (galop) prezintă cele 4 urme dispuse oblic pe aceeaşi linie (planşa 34).Excrementele, cu miros caracteristic, conţin solzi de peşte, cruste de raci ori coji de ouă şisunt depuse pe malul apei, frecvent în locuri vizibile.Habitat: Trăieşte din zona de munte până în Delta Dunării. Existenţa ei este legatănemijlocit de ape curate cu peşte. Preferă râurile şi pâraiele cu maluri împădurite şi abrupte. Spaţiulnecesar vieţuirii este relativ extins, întrucât zilnic are nevoie de peşte. Trăieşte în galerii săpate înmal, de regulă cu o ieşire sub apă, sau în cotloane amenajate sub rădăcinile sălciilor. Nu este foarteataşată de locul de trai şi nu se îndepărtează mult de apă.Hrana: Peştii constituie hrana de bază. Consumă, de asemenea, raci, şobolani-de-apă,bizami şi broaşte. Răpeşte pui şi păsări de apă, consumând şi ouă din cuiburi. Pentru a consumahrana scoate capul deasupra apei, iar când mănâncă peşti şi păsări mai mari iese pe mal.Duşmani: Nu are duşmani periculoşi, în afară de om. Doar accidental poate fi prinsă decâini, de care se apără însă cu ferocitate.63