CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

între ei sau când sunt răniţi. Puii mici scâncesc. De obicei masculii, mai ales cei bătrâni, urlă gros şiprofund, iar femelele şi puii urlă mai subţire şi mai plângător.Urme: Urma-tipar a lupului seamănă foarte mult cu cea a unui câine de talie mare, dar estemai alungită (planşa 33). Forma generală este eliptică, iar perniţele degetelor mijlocii se imprimă dela nivelul celor laterale înainte. În plus, degetele mediane sunt imprimate mai strâns, cu ghearelevizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate decât la câine. La trap, mersul obişnuit al lupului îndeplasare, calcă rectiliniu, cu picioarele din spate exact în urma picioarelor din faţă. Chiar şi atuncicând sunt mai mulţi lupi, ei îşi sincronizează pasul şi calcă urmă în urmă. Din acest motiv, numărullupilor dintr-o haită poate fi identificat după urme doar la trecerea peste obstacole, când de obicei serăsfiră.Excrementele lupilor, asemănătoare cu cele ale câinilor, conţin resturi de păr şi chiar de oasenedigerate, de la animalele consumate. Într-o oarecare măsură, aceste excremente servesc lamarcarea teritoriului, masculul depunându-le frecvent de-a lungul traseelor urmate, pe ridicăturivizibile (pietre, borne etc.). Masculul râcâie pământul cu ghearele, mai puternic decât lupoaica,atunci când depune excrementele sau când urinează pentru marcarea teritoriului.Simţuri: Cel mai dezvoltat dintre simţuri pare să fie văzul, însă lupul are şi auzul şi mirosulexcelente.Habitat: Preferă, ca şi ursul, pădurile întinse de munte. Coboară deseori şi în regiunea dedealuri înalte, instalându-se în regenerări forestiere întinse şi dese, ori în râpe adânci acoperite cumărăcinişuri greu de străpuns. Accidental este întâlnit şi în zona de câmpie. A fost şi este semnalatşi în sudul Dobrogei, venit cu certitudine la noi din Bulgaria.Cu toate că este considerat fidel teritoriului ocupat, lupul nu este staţionar şi-şi schimbăzilnic locul de şedere. În vastul teritoriu pe care-l stăpâneşte, se deplasează până la 30-40 km într-osingură noapte, mai ales atunci când necesităţile de hrănire îi impun acest lucru.Hrana: Este considerat cel mai periculos prădător pentru vânat, deoarece atacă şi consumăorice animal, de la iepure până la cerb şi de la pisică până la pui de urs şi chiar urşi tineri. Mănâncăcu plăcere câini, iar la nevoie şi şoareci. Acolo unde sunt mulţi lupi, şacalul nu rezistă, iar vulpea serăreşte. Nu este însă carnivor exclusiv, deoarece mănâncă şi fructe coapte, porumb şi alte vegetale.Apropierea lupilor de localităţi este semn că s-au înmulţit exagerat şi că prada sălbatică,reprezentată de celelalte specii de vânat, s-a împuţinat.Duşmani: Nu are duşmani, în afară de om şi de boli.Sociabilitate: Spre deosebire de alte carnivore mari, lupul este sociabil. Trăieşte în haiteformate din perechea conducătoare şi din puii din anul respectiv. Iarna, la haită se adaugă şiexemplarele din anul precedent şi alte exemplare înrudite, aşa încât haiticurile de 5-10 indivizi sepot mări în mod excepţional până la 25-30 de exemplare. De reţinut acest aspect al asocieriifamiliale a lupilor în hăiticuri. Când se apropie fătarea, femela se izolează cu lupul ales, care o ajutăefectiv la creşterea progeniturii.Reproducerea: Perechile de lupi se formează în perioada decembrie-februarie. De obiceimai mulţi lupi urmăresc lupoaicele în călduri. În final, lângă fiecare femelă rămâne lupul cel maiputernic. Ierarhia se stabileşte prin lupte violente, atunci când comportamentul de intimidare aadversarului nu este suficient. Perechea conducătoare se păstrează mai mulţi ani, dacă nici unuldintre parteneri nu dispare.Împerecherea ale loc în luna februarie. Perioada de gestaţie este de 9 săptămâni (62-64 dezile), după care femela fată 3-8 pui, orbi în primele 10-14 zile. Pentru fătare lupoaica îşi pregăteşteun culcuş bine adăpostit, în locuri greu accesibile, în crăpături de stânci, în găuri, în vizuini deviezure lărgite etc. Culcuşul este amplasat întotdeauna în apropierea unei surse de apă.Când puii mici sunt în pericol lupoaica îi mută cu gura în alte locuri, care le oferă mai multăsiguranţă.Alte obiceiuri: Are activitate exclusiv nocturnă. Se dovedeşte extrem de precaut faţă de om,pe care nu-l atacă decât în situaţia în care nu are altă alternativă de a-l evita (când este prins în60