CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani.Alte obiceiuri: În general se fereşte din calea omului. Dacă este rănit, hărţuit de câini,împiedicat să fugă sau speriat de prezenţa omului din imediata sa apropiere, îl poate ataca, având oiuţeală de nebănuit pentru un animal ce pare atât de greoi. Loviturile şi muşcăturile sale suntdeosebit de periculoase, prin rănile adânci şi prin infecţiile grave pe care le produce.Vânare: Deşi este strict interzis la vânătoare prin convenţii internaţionale, pentru motivul căeste în real pericol de dispariţie în Europa, ursul se vânează totuşi în România, bineînţeles limitat şimotivat de cauzarea de prejudicii sau de necesitatea unui management favorabil populaţiei acesteispecii. Ursul se poate împuşca aşadar la noi, în limitele şi în condiţiile stabilite de autoritateapublică centrală care răspunde de mediu. Arma cu glonţ acceptată pentru vânarea ursului trebuie săaibă de la calibrul 7 x 64 în sus. Metodele admise la vânătoare sunt goana, dibuitul şi pânda. Pândala nadă şi vânarea ursului la bârlog sunt strict interzise şi considerate infracţiuni. Aceasta deoareceextragerea selectivă a masculilor dominanţi conduce la lupte aprige între urşii mai tineri, careurmează pe scară ierarhică, şi la omorârea puilor ursoaicelor de către cel ce preia supremaţia, înscopul repetării, cu un an mai devreme, a montei în vederea perpetuării propriilor urmaşi.Trofee convenţionale sunt considerate blănurile şi craniile, iar neconvenţional osul penian.Ocrotire şi îngrijire: Ursul care este adaptat să depăşească iarna dormitând, nu are nevoie deocrotire şi îngrijire din partea omului. Din contră, amestecul nostru în viaţa ursului, printr-o hrănirecomplementară nejustificată, mai ales toamna, îl poate face dependent de om în timp, modificându-istilul de viaţă. De aceea, hrănirea complementară trebuie făcută cu mult discernământ, exclusivprimăvara, dar în nici un caz în scopul atragerii lui la observatoare pentru a-l împuşca.Pagube: De regulă, în sarcina urşilor se pun mai multe prejudicii decât fac. Fiind relativgreoi, comparativ cu alte specii de vânat, nu se comportă ca prădător tipic. Totuşi poate prindevânat, în special rănit sau bolnav şi, mai frecvent, animale domestice. Mai produce pagube înculturile agricole, în special în cele de ovăz şi de porumb, precum şi în livezi.Pentru diminuarea acestor pagube trebuie dusă o politică cinegetică raţională, în sensulmenţinerii efectivelor de urşi la un nivel apropiat de optimul terenului şi, ceea ce este maiimportant, într-o structură sănătoasă pe categorii de vârstă şi sexe.Hrănirea de abatere a atenţiei de la alte resurse alimentare, practicată raţional la punctele dehrănire, dă oarecare rezultate.Chiar şi sperierea şi alungarea din anumite zone predispuse atacurilor poate avea efectmulţumitor.Cea mai eficientă metodă pare să fie însă vânarea selectivă a exemplarelor tarate şi cudeviaţii comportamentale, inclusiv a celor carnivore şi a celor semidomestice.2.2.8. Lupul (Canis lupus L.)Denumiri: Masculul se numeşte lup, femela lupoaică, iar puiul căţel de lup sau pui de lup.Juvenilii se mai numesc lupani.Descriere: Este asemănător ca formă, cu un câine lup de talie mare, de culoare cenuşie(sură), cenuşie-gălbuie, cenuşie-roşcată sau cafenie-sură. Atinge în mod obişnuit 35 - 50 kg.Recordul naţional la craniu provine de la un lup de 63 kg. Caracteristice sunt urechile mai micidecât la câine, ascuţite şi îndreptate în sus, coada relativ scurtă şi mediu de groasă, picioareleputernice cu păr mai mărunt, de care nu se agaţă zăpada. Prezintă ochii inconfundabili, uşor maidepărtaţi decât la câine şi puţin oblici. Gâtul puternic, cu guler iarna, picioarele anterioare ce parmai înalte şi partea din faţă mai puternică dau lupului un aspect de animal robust, plin de forţă(planşa 33). Dimorfismul sexual este foarte slab evident.Longevitate: 15-16 ani. Vârsta se poate aprecia, doar cu oarecare aproximaţie din cauzatocirii încete, după uzura dentiţiei.Sunete: Lupii maturi urlă obişnuit pe diverse tonalităţi, dar şi latră scurt, exact cum latrăcâinii, când sunt surprinşi sau dau semnal scurt de alarmă. De asemenea, schelălăie când se bat59