CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

estompându-se pe fondul culorii gâtului. Ochii sunt mici, ca de altfel şi urechile rotunjite la vârf(planşa 28). Mirosul specific este determinat de secreţia glandei perianale, foarte dezvoltată.Dimorfismul sexual nu este evident. Nici puii nu se deosebesc prea mult de adulţi, decât prinmărime.Longevitate: Trăieşte circa 15 ani. Vârsta se poate aprecia după uzura dentiţiei.Sunete: Mormăie şi pufăie când este atacat, se vaită când este prins şi ţipă modulat înperioada împerecherii. De fapt, acest sunet seamănă întrucâtva cu plânsetul de copil.Simţuri: Este înzestrat cu un miros excelent, cu auz foarte bun şi cu văz mediocru.Urme: Urmele sunt inconfundabile (planşa 28). Ca formă se aseamănă cu urmele din faţă aleursului, dar în miniatură. Excrementele le depune în toalete amenajate în apropierea vizuinilor oripe drumurile de ducere şi de întoarcere către acestea. Specifice sunt şi potecile curăţate pentruplecarea şi înapoierea, discretă, la vizuină.Habitat: Preferă pădurile situate în apropierea câmpurilor cultivate agricol, din zona dedealuri, de coline şi de câmpie. Este întâlnit şi în pădurile masive de munte, în luncile apelorcurgătoare şi în câmpul cultivat agricol. Aşadar, îl putem întâlni peste tot, de la limita superioară apădurii până în Delta Dunării, dar numai noaptea fiindcă ziua se retrage în vizuini.Hrana: Este un animal tipic omnivor. Mănâncă larve şi rădăcini, ierburi şi grâne, fructe şicereale, legume şi ouă, şoareci, pui de iepuri, reptile, iezi de căprioare ş.a.m.d. Este periculos doarpentru păsările care clocesc la sol (fazani, potârnichi, ierunci, cocoşi-de-munte) şi pentru puii miciai iepurelui-de-vizuină. Consumă întâmplător şi cadavre.Duşmani: Din cauza vieţii retrase este puţin afectat de duşmani. Lupul îl consumă cu mareplăcere când îl întâlneşte.Sociabilitate: Trăieşte izolat, căutând femela doar în perioada împerecherii. Imediat dupăîmperechere, o părăseşte. Doar mama poate fi văzută, de primăvara până toamna, cu puii din acel andupă ea.Reproducerea: Literatura de specialitate indică drept perioadă de împerechere lunile iulieaugust.S-au constatat însă situaţii în care masculul caută femela începând cu luna aprilie. Probabil,perioada împerecherii este mult mai lungă, din aprilie până prin septembrie. Femela fată înfebruarie-martie, în vizuină, 3-5 pui orbi şi golaşi. Aceştia deschid ochii după 25-30 de zile, ies dinvizuină la 50-60 de zile şi devin independenţi doar toamna, după vârsta de 6 luni.Obiceiuri: Ca şi ursul, viezurele petrece iarna dormitând câteva luni în vizuină. Dormitează,de regulă, de pe la sfârşitul lunii noiembrie până pe la începutul lunii martie. În timpul iernii, cândvremea este caldă, părăseşte temporar vizuina pentru a se hrăni şi pentru a defeca în locuri fixe,superficial săpate, în afara vizuinii. În comportamentul său nu există nici elemente specificehibernării, nici somnului de iarnă, deoarece nici temperatura corpului şi nici respiraţia nu suntreduse decât în foarte mică măsură.Nu-şi strânge niciodată provizii în vizuini, aşa cum se afirmă greşit în numeroase ocazii.Vânare: Singura metodă care dă rezultate este pânda la vizuină, seara şi dimineaţa. La goanăse împuşcă absolut întâmplător. Se mai poate vâna cu câinii la vizuină, dar metoda, spre deosebirede vânătoarea la vulpe şi la pisica sălbatică, impune săparea acesteia orientată după lătratul câinilor.Aceasta fiindcă viezurele nu acceptă să fie alungat de câini afară din vizuină decât în situaţii deexcepţie, deoarece se apără mult mai eficient în interiorul acesteia.Se împuşcă folosindu-se arma lisă, cu alice de 3,5 - 4,0 mm, sau arma cu glonţ de calibrumediu, în perioada 1 august-31 martie.Trofeul convenţional îl constituie craniul, iar trofeul neconvenţional, părul lung şi aspectuosdin coamă, strâns în pampon, ori blană întreagă naturalizată covor.2.1.15. Jderul (Martes sp.)Denumiri:1. Jder-de-copac, jder de scorbură sau, simplu, jder48