CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Descriere: Este un rozător semiacvatic, de talie mică (0,7 - 1,4 kg), cu blăniţă de culoarebrună-cafenie pe spate şi laturi, iar pe abdomen bej-cenuşie. Blana semivaloroasă prezintă puf şispic, păstrându-şi parţial calitatea şi în perioada de vară. Năpârlirea începe în aprilie, lună din carebizamul nu se mai împuşcă. De remarcat picioarele scurte adaptate pentru înot, prin existenţa unorperi tari între degete, şi coada lungă, caracteristică, turtită lateral spre vârf şi acoperită cu solzi,folosită drept cârmă (planşa 26).Printr-o glandă perianală produce o substanţă mirositoare specifică (mosc), care-i serveşte ladelimitarea teritoriului.Longevitate: 3-5 ani.Sunete: Un chiţăit abia perceptibil care se distinge totuşi clar în perioada de împerechere. Înmomentul în care simte pericol se scufundă în apă, producând un zgomot caracteristic, asemeneaunei plescăituri puternice.Urme: Alungite, cu degete lungi, răsfirate şi gheare vizibil imprimate. Prezintă 4 degete lapicioarele anterioare şi 5 la cele posterioare.Simţuri: Văzul este bun, dar nu excelent, urmând, în ordine descrescătoare ca acuitate, auzulşi mirosul.Habitat: Deşi este o specie alohtonă, originară din America de Nord, a imigrat din EuropaCentrală în România în jurul anului 1940. În Europa fusese colonizat în anul 1905. S-a instalat înbazinele acvatice curgătoare şi stătătoare din toată ţara, mai puţin în zona apelor reci de munte. Îşisapă galerii şi cotloane în malurile apelor, întotdeauna cu intrare sub nivelul apei şi cu răsuflătoarepe uscat, pentru aerisire.Dacă malurile nu-l satisfac pe deplin, în condiţii de densitate mare sau din alte motive,bizamul îşi clădeşte în apă platforme plutitoare (căpiţe), în care locuieşte de obicei vara.Hrana: Consumă plante acvatice, în special papură şi rizomi de stuf, ierburi de pe maluri,lujeri din apropierea apei etc. Ocazional consumă şi hrană de natură animală (larve, scoici). Sesusţine că ar consuma uneori şi peşte, ceea ce nu este însă deloc sigur.Duşmani: Vidra, nurca şi dihorul în primul rând, apoi enotul, vulpea, câinele şi alţi prădătoricare-l pot surprinde pe uscat.Sociabilitate: Trăieşte în familii şi iernează împreună cu progenitura.Reproducere: Împerecherea are loc din martie până în septembrie. Fată de 3-4 ori pe an, câte4-12 pui golaşi şi alburii în primele 11 zile. Se dezvoltă însă rapid şi părăsesc cotlonul la 18 zile.Gestaţia durează 28-30 zile.Obiceiuri: Este un animal cu activitate preponderent nocturnă. Când alăptează sau când ziuaeste scurtă şi este frig (iarna), pot fi văzute şi exemplare, de obicei femele, cu activitate diurnă. Oastfel de activitate au în mod obişnuit şi masculii în perioada împerecherii. Este considerat ataşatfaţă de locul de trai, dar migrează o dată cu creşterea densităţii, în special toamna şi primăvara, încăutare de locuri mai favorabile, în care să-şi întemeieze noi familii.Vânare: Se vânează în perioada 1 septembrie – 15 aprilie, cu arma lisă şi cu alice de 2,5mm. Trofee neconvenţionale sunt considerate blănurile şi uneori craniile şi dinţii incisivi.Pagube: În principal poate dăuna construcţiilor hidrotehnice, prin perforarea şi slăbireadigurilor situate între bazinele piscicole sau în aval de acestea.2.1.11. Vulpea (Vulpes vulpes L.)Denumiri: Vulpoi, vulpe şi pui sau căţel de vulpe.Descriere: Este un mamifer de talie medie, de 4-8 sau chiar 10 kg, de culoare roşcată sauroşie, cu coada lungă bogat îmbrăcată în păr şi cu urechile ascuţite, îndreptate în sus. Nuanţeleculorii variază mult de la roşu deschis, cu nuanţe galbene sau alburii, până la brun-închis, înspicatsau nu. Vârfurile urechilor şi picioarele prezintă pete negre. La naştere puii sunt de culoare cenuşieînchis,însă din primele săptămâni de viaţă nuanţa părului devine roşcată. Dimorfismul sexual nueste evident (planşa 27).44