CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

iarbă verde şi uscată, muguri, lujeri, frunze verzi de sub zăpadă, mezdreşte coaja arborilor şipomilor fructiferi, consumă ghindă şi alte fructe de pădure etc.Duşmani: Lupul, râsul, şacalul, vulpea şi câinii hoinari sunt potenţialii duşmani aimuflonului. În condiţiile din România, eventuala repopulare a muflonului nu se poate realiza cusucces, decât în afara zonei ocupate de lupi şi de râşi. Rămân însă ceilalţi duşmani, în specialşacalul şi vulpea, care, alături de câinii hoinari, au dus la exterminarea muflonului din ultima zonăocupată la noi în Dobrogea.Sociabilitate: Muflonii trăiesc în cârduri mixte, iar când păşunează se comportă asemeneaoilor domestice.Reproducere: Ambele sexe ating maturitatea sexuală în cel de al doilea an de viaţă.Împerecherea are loc în intervalul august-ianuarie, principala perioadă fiind însă octombrienoiembrie.Gestaţia durează 22 de săptămâni, după care femela fată de regulă un miel, mai rar doi.Fătările au loc devreme, cel mai frecvent în luna aprilie, dar pot să aibă loc atât la sfârşitul luniimartie, cât şi în mai.Este un animal cu activitate crepusculară, nocturnă şi aurorală.Vânare: Se împuşcă la pândă şi la dibuit. Ca şi în cazul cervidelor este recomandată vânareaprioritar selectivă, a cel puţin 50% din cota de recoltă la masculi, selecţie care se realizează înprincipal după aspectul trofeului (planşa 21). Trofeul îl constituie bustul cu coarne, coarnele cucraniu întreg sau coarnele cu parte din acesta. Trofeul este cu atât mai valoros cu cât berbecul estemai în vârstă.Armele care se pot utiliza la vânarea muflonului sunt exclusiv cu glonţ, de la calibrul 5,6 x50 în sus.Ocrotire şi îngrijire: Combaterea câinilor hoinari şi împuţinarea şacalilor şi vulpilor, pânănu se mai văd, este prima grijă a gestionarilor terenurilor de vânătoare cu mufloni. Lupul şi râsul nuau ce căuta în astfel de terenuri.Prezenţa lupului şi chiar a şacalului şi a câinelui hoinar în teren fac ca toate eforturileîntreprinse pentru introducerea şi conservarea muflonului să fie zadarnice.În terenurile cu mufloni, aşadar fără aceşti prădători, gestionarul fondului de vânătoaretrebuie să administreze permanent sare, iar în perioada critică de iarnă, furaje fibroase şiconcentrate.Nu este foarte pretenţios în privinţa calităţii fânurilor, care trebuie administrate igienic, înhrănitori.Pagube: Poate produce prejudicii demne de luat în seamă, în principal prin cojirea arborilorşi roaderea mugurelui terminal în regenerările forestiere tinere. În terenul agricol pagubele se potlua în consideraţie doar la densităţi mari. Nu este însă cazul în România, unde muflonul nu maiexistă, în prezent, în libertate.2.1.6. Mistreţul (Sus scrofa L.)Denumiri: Masculul se numeşte mistreţ, porc mistreţ, gligan, vier sau solitar, femelamistreaţă sau scroafă, puii sub 6 luni purcei, iar cei de 6-12 luni godaci, grăsuni, groştei saubârlingi.Descriere: Conformaţia mistreţului este uşor de recunoscut. Profilul acestuia reflectă într-omare măsură influenţele condiţiilor de mediu în care a evoluat şi trăieşte. Prezintă un aspect generalmasiv, uşor aplatizat lateral, mai mult înalt decât gros, care lasă impresia de putere şi de mobilitate,fiind conformat perfect pentru râmat şi pentru străpungerea desişurilor. Dimorfismul sexual esteslab evident, după formă şi după colţi (planşa 22).Culoarea generală este brună-cenuşie, brună-roşcată, brună-închis, uneori aproape neagră.Sunt rar întâlnite şi exemplare foarte deschise la culoare, precum şi cazuri de albinism.36