CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

durată, căpriorii pot fi prinşi şi omorâţi relativ uşor, deoarece intervin, dincolo de efectul stânjenitor alstratului de omăt, inaniţia şi îmbolnăvirea multora dintre exemplarele tinere sau foarte bătrâne.Sociabilitate: În timpul iernii căpriorii se strâng în cârduri (ciopoare), de până la 30 indivizişi chiar mai mulţi, aparţinând ambelor sexe. În afara acestei perioade, exceptând perioada deîmperechere, ţapii trăiesc izolat sau în preajma unei capre. Ţapii îşi marchează teritoriul, prinfrecarea puieţilor şi tufelor cu coarnele, şi îl apără împotriva eventualilor intruşi.Reproducere: Alergatul la căprior are loc în iulie-august, de regulă ziua. Doar arareori, cândeste lună plină, alergatul se continuă şi noaptea. În această perioadă sunt observabile în iarbă aşanumitele„inele de alergat”, sub formă de cercuri cu diametrul de câţiva metri (5-8 m).Femelele rămase nefecundate în iulie-august au o a doua perioadă de împerechere înnoiembrie-decembrie, mai greu de observat.La cele fecundate în iulie-august, embrionul rămâne în stare latentă timp de circa 4 luni. Dinnoiembrie-decembrie embrionii se dezvoltă normal, indiferent de data împerecherii, astfel încât,după circa 5 luni, caprele nasc cel mai adesea 2 iezi, dar şi 3 sau doar unul (majoritatea în luna mai).Gestaţia durează, aşadar, fie 9 luni, fie 5 luni, după caz.Vânare: Sunt admise, ca metode de vânătoare, doar pânda şi dibuitul. Este admisă folosireachemătorilor (mecanice), cu ajutorul cărora se poate ademeni ţapul, prin imitarea glasului femelei încălduri sau al femelei alergate ori a iedului. La căprior este indicat să se tragă cu glonţ, de la calibru5,6 x 43 în sus, dar este admisă şi vânarea cu proiectil unic tras din arme lise. Trofeul îl constituiecoarnele cu craniu sau cu parte din acesta (planşa 17). Selecţia masculilor, ca şi în cazul celorlaltespecii de cervide, se face după aspectul exterior al corpului (planşa 16) şi al trofeului (planşa 18).Considerentele şi procentele privind selecţia sunt aceleaşi ca şi în cazul cerbului comun şilopătarului.Ocrotire şi îngrijire: Diminuarea efectivelor de prădători naturali sălbatici, combatereacâinilor hoinari, sancţionarea prinderii puilor şi combaterea oricărei forme de braconaj suntprincipalele măsuri de ocrotire, dar nu singurele. Crearea condiţiilor de linişte în perioada şi înzonele de fătat este la fel de importantă pentru supravieţuirea iezilor.În perioada critică de iarnă, îndeosebi în zona de deal şi munte, căpriorul trebuie ajutat cuhrană complementară, compusă din nutreţuri concentrate şi fibroase, ultimele de bună calitatepentru a fi acceptate de acesta. Acceptă şi hrana suculentă, care este indicat să fie servită în zilele cutemperaturi pozitive.2.1.4. Capra neagră (Rupicapra rupicapra L.)Denumiri: Masculul se numeşte ţap negru sau mai simplu ţap, femela capră neagră saucapră, iar puiul ied, iadă sau ieduţ, după sex şi vârstă.Descriere: Deşi denumirea de capră neagră induce ideea culorii negre, în timpul veriiculoarea ambelor sexe este gălbuie-cenuşie, iar în perioada rece brună-închis, mai apropiată denegru doar la ţapi. Parţial capul, bărbia şi interiorul urechilor sunt alb-gălbui, iar linia mediană aspatelui, picioarele şi o bandă care porneşte de la urechi, peste ochi, până la nas, sunt mult maiînchise la culoare în comparaţie cu fondul general (planşa 19). Caracteristică este coama cu păr mailung şi mai închis la culoare, care pleacă de la ceafă şi se continuă pe şira spinării, până la coadă.Aceasta poartă denumirea improprie de „barbă”. Prezintă o oglindă gălbuie şi, foarte rar, fenomenede albinism şi de melanism.Greutatea masculului este de 30 - 50 kg, iar a femelei de 25 - 40 kg. Ambele sexe poartăcoarne persistente, care se deosebesc între ele la o privire atentă, după grosime şi unghiul deîntoarcere al vârfului, faţă de restul tecii. Spre deosebire de cervide, la care coarnele sunt caduce şicresc pe cilindri frontali, la caprele negre şi la celelalte specii din familia Bovidae coarnele suntpersistente, iar tecile acestora cresc pe cepi osoşi. Aceşti cepi osoşi apar la iezi după împlinireavârstei de 60 de zile, iar la 90 de zile încep să crească şi tecile. Pe baza studierii tecilor se poate33