consumul uman. Desigur că această categorisire a suportat şi suportă observaţii, deoarece absoluttoate speciile de vânat sunt, într-un fel sau altul, utile naturii şi, implicit, omului. De asemenea,multe specii incluse oarecum forţat în categoria vânatului răpitor au carnea comestibilă (ursul,viezurele, puii de cioară grivă şi de stăncuţă etc.).În categoria vânatului considerat util intră, fără excepţie, vânatul plantivor şi o parte dintrespeciile de vânat omnivor, cum este, de exemplu, mistreţul. În cea de a doua categorie, a vânatuluirăpitor, sunt incluse toate speciile de vânat carnivor, dar şi o parte dintre speciile de vânatomnivor, ca, de exemplu, ursul şi viezurele, care nu sunt prădători tipici. Această categorisire aredrept criteriu de clasificare regimul alimentar preponderent. Astfel, potârnichea face parte, ca şifazanul, din prima categorie, deşi regimul alimentar este mixt, mai ales la vârste fragede când puiisunt mai mult carnivori (insectivori), decât plantivori (granivori).Vânatul răpitor, îndeosebi cel cu pene, a mai fost împărţit, după perioada din zi în care-şidesfăşoară activitatea, în răpitoare cu pene de noapte (bufniţa, huhurezii, ciufii, striga şicucuvelele) şi răpitoare cu pene de zi (vulturii, acvilele, ulii şi şoimii). Toate aceste specii, fărăexcepţie, sunt excluse astăzi din categoria vânat. Din punct de vedere al perioadei în care îşi desfăşoară preponderent activitatea, vânatul seîmparte în: vânat cu activitate nocturnă - care include majoritatea speciilor de vânat cu păr,vânat cu activitate diurnă - care cuprinde majoritatea speciilor de păsări de interes vânătoresc,vânat cu activitate crepusculară şi vânat cu activitate aurorală. De exemplu, mistreţul, ursul şicervidele, dar nu numai, sunt specii cu activitate preponderent nocturnă, dar şi crepusculară (deseară) şi aurorală (de dimineaţă). Din punct de vedere al fidelităţii faţă de locul de trai, vânatul se împarte în vânatsedentar, vânat migrator şi vânat eratic. Vânatul din ultima categorie, al cărui exemplu tipic îlconstituie dropia, face doar deplasări relativ scurte, de câteva zeci sau cel mult sute de kilometri,pentru evitarea unor condiţii neprielnice de hrănire. Din punct de vedere al repartiţiei altitudinale şi habitatului preferat deosebim: vânat demunte, vânat de câmpie şi vânat de baltă. Această clasificare, este detaliată uneori până la nivelde biotop, vânat alpin (capra neagră), vânat subalpin (cocoşul de munte), vânat de munte (ursulşi cerbul), vânat de deal (căpriorul), vânat de câmpie (iepurele, potârnichea) şi vânat de baltă(gâsca şi raţa). Ca şi celelalte clasificări evidenţiate mai sus, şi aceasta este relativă, dar practică. O altă clasificare încă frecvent folosită, deşi cronologic face parte din categoria celor maivechi, este cea prin care vânatul se împarte în vânat mare şi vânat mic.Iniţial, vânatul mare, cunoscut şi sub denumirea de vânat nobil, cuprindea doar speciile devânat destinate nobilimii, iar vânatul mic, speciile de vânat destinate plebei. Deşi această clasificares-a transmis până în prezent, criteriul clasificării şi apartenenţa vânatului la o categorie sau la alta asuferit modificări. În prezent, această clasificare a vânatului, în vânat mare şi vânat mic, are învedere mărimea vânatului, raritatea acestuia şi dificultatea vânării. De asemenea, are în vedere tipulde cartuş cu care este etică împuşcarea acestuia. Ţinând seamă de toate considerentele expuse, încategoria vânatului mare de la noi, intră: ursul, cerbul comun, capra neagră, mistreţul, cocoşul-demunte,cerbul lopătar, muflonul, lupul, şi, discutabil, căpriorul. În multe ţări căpriorul este trecut încategoria vânatului mic, care se împuşcă folosind alice, ceea ce nu este cazul în România.Mai trebuie reţinut faptul că nici una dintre clasificările prezentate mai sus nu este foarterigidă. Aceste clasificări au fost folosite pe scară largă, sunt deja consacrate în literatura despecialitate şi sunt utile pentru prezentarea şi pentru caracterizarea vânatului.Singurul criteriu de actualitate, care nu poate fi pus sub semnul relativităţii, este celştiinţific, în baza căruia vânatul se sistematizează pe ordine şi familii. Această categorisire va fiutilizată, în continuare, la prezentarea speciilor de vânat, prilej cu care vor fi precizate şi denumirileştiinţifice ale acestora.Aşa după cum apare necesar din lege, vânătorul trebuie să cunoască şi să recunoască bine,înainte de a apăsa pe trăgaci, speciile care fac obiectul vânătorii. Toate celelalte sunt interzise la20
împuşcare. Fapta de a împuşca exemplare din alte specii decât cele admise de lege la vânătoare estetot atât de gravă ca şi împuşcarea vânatului în afara sezonului de vânătoare ori fără autorizaţianecesară. Este considerată infracţiune de braconaj şi sancţionată ca atare.1.7. Sistematica speciilor de interes vânătorescExtrem de diversificata lume vie, care înglobează totalitatea plantelor şi a animalelor, a foststructurată de-a lungul timpului în: regnuri, încrengături, supraclase, clase, supraordine, ordine,familii şi genuri, astfel încât fiecare specie îşi are locul ei exact în sistematica acestei lumi vii şi odenumire ştiinţifică proprie.Speciile de interes vânătoresc aparţin, fără excepţie, încrengăturii vertebratelor cu fălci(subîncrengătura Gnathostoma) şi cu patru membre (supraclasa Tetrapoda), fiind cuprinse în clasapăsări (Aves) şi în clasa mamifere (Mammalia).În continuare, în cadrul acestor clase, speciile menţionate sunt încadrate în supraordine,ordine, familii şi genuri.1.7.1. Clasa MammaliaCuprinde, printre cele circa 3.200 de mamifere câte există în natură, 30 de specii de interesvânătoresc în România, dintre care 11 protejate acum datorită împuţinării efectivelor în Europa sauîn lume. Toate au corpul acoperit cu păr şi nasc pui vii, pe care-i hrănesc cu lapte produs demamele. Cele 30 de specii de interes vânătoresc din România, care aparţin acestei clase, suntîncadrate în 3 supraordine, 4 ordine şi 12 familii. Supraordinul Ungulata - cuprinde animale cu falangele terminale îmbrăcate în copite. Ordinul Artiodactyla - cuprinde copitate care calcă pe două sau pe patru degete,în ultimul caz două dintre acestea fiind atrofiate: familia Cervidae - cuprinde rumegătoare cu coarne caduce: cerbul comun (Cervus elaphus L.); cerbul lopătar (Dama dama L.); căpriorul (Capreolus capreolus L.); elanul (Alces alces L.)*;cerbul Sika (Cervus nipon T.);cerbul de Virginia (Cervus virginianus B.);cerbul Axis (Cervus axis E.). familia Bovidae - cuprinde rumegătoare cu coarne persistente: capra neagră (Rupicapra rupicapra L.);capra-de-stâncă (Capra ibex L.);capra-de-Spania (Capra pyreneica S.); muflonul (Ovis musimon P.); zimbrul (Bison bonasus L.)*. familia Suidae – cuprinde nerumegătoare cu colţii transformaţi îndefense: mistreţul (Sus scrofa T.). Supraordinul Rodentia - cuprinde mamifere mici şi mijlocii, plantigrade orisemiplantigrade, ai căror incisivi, vizibili prin crăpătura buzei superioare, au creştere continuă. Ordinul Duplicidentata - cuprinde rozătoare de talie mijlocie, cu două perechi deincisivi pe maxilarul superior: familia Leporidae - cuprinde duplicidentate cu urechile lungi şi cupicioarele posterioare mai dezvoltate decât cele anterioare:21
- Page 1 and 2: CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4: DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6: peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8: unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10: Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12: indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14: Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16: Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18: (capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19: distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 23 and 24: Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26: Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28: CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30: Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32: peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34: durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36: puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38: Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40: Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42: Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44: Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46: Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48: Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50: (Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52: construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54: deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58: Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60: Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62: capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66: 2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70: Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86:
Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88:
Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90:
mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92:
Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94:
Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96:
Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98:
În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100:
S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102:
Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104:
crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106:
Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108:
Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110:
În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112:
interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114:
locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116:
Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118:
masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120:
Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122:
De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124:
Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126:
Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128:
prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130:
obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132:
Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136:
puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138:
mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140:
Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142:
oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144:
arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146:
jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148:
fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150:
acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152:
Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154:
Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156:
ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158:
ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160:
Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164:
Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis