CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Directiva armele.Directiva Consiliului nr. 79/409 CEE, privind conservarea păsărilor sălbatice –Directiva PăsăriA fost adoptată de Consiliul Europei, constituit din reprezentanţii guvernamentali (miniştrii)ai fiecărui stat membru, în anul 1979.Consiliul Europei a constatat faptul că:un număr mare de specii de păsări din spaţiul european a înregistrat deja regresii populaţionaleimportante, ceea ce constituie un real pericol pentru conservarea patrimoniului natural; multe dintre speciile de păsări care trăiesc în Europa sunt migratoare, constituind unpatrimoniu comun al ţărilor situate de-a lungul căilor de migraţie, de unde şi responsabilitateatransfrontalieră a acestora; interesele comerciale pot determina presiuni exagerate asupra populaţiilor unor specii depăsări migratoare; mijloacele şi metodele de vânare în masă şi neselective nu mai pot fi acceptate şi seimpunea a fi complet interzise; conservarea păsărilor migratoare necesită o cercetare ştiinţifică atentă în privinţa evoluţieiefectivelor şi o colaborare eficientă între statele membre în acest sens;şi a adoptat directiva care priveşte: conservarea tuturor speciilor de păsări sălbatice din Europa şi ale cuiburilor acestora;protecţia, gestiunea şi reglementarea exploatării durabile a populaţiilor de păsări sălbaticedin statele membre; obligativitatea statelor membre de a lua şi alte măsuri necesare pentru conservareapopulaţiilor de păsări sălbatice din Europa, printre care conservarea şi reabilitarea habitateloracestor păsări;Directiva are 5 anexe şi anume: anexa I – care cuprinde speciile de păsări pentru care măsurile de conservare a habitatelorse iau în interesul supravieţuirii lor; în mod concret, anexa cuprinde speciile de păsări ameninţate,speciile de păsări vulnerabile şi speciile de păsări cu areale foarte restrânse, pentru care nu suntadmise uciderea sau capturarea, afectarea cuiburilor şi ouălor, perturbarea liniştii în perioada dereproducere, deţinerea în captivitate şi comercializarea; dintre speciile de păsări care se vânează înRomânia şi în alte ţări ale U.E., dar sunt cuprinse în anexa 1 a directivei europene, precizăm ieruncaşi cocoşul-de-munte; anexa II /1 – cuprinde speciile de păsări care pot fi vânate, iar anexa II/2 - speciile depăsări care pot fi vânate cu aprobarea Comisiei Europene; anexa III/1 – cuprinde speciile de păsări care pot fi comercializate, transportate pentruvânzare etc., anexa III/2 – speciile de păsări pentru care statele membre pot acorda autorizaţii decomercializare după consultarea Comisiei Europene, iar anexa III/3 – statele membre care potautoriza comercializarea anumitor specii de păsări înscrise, de asemenea, în anexă; anexa IV – menţionează mijloacele interzise a se utiliza pentru capturare (laţuri, cleiuri,fileuri, chemători, surse luminoase, momeli otrăvite sau tranchilizante, arme semiautomate cu maimult de două cartuşe în magazie etc.); anexa V – stabileşte obligaţiile statelor parte pentru listarea speciilor ameninţate,recenzarea lor şi determinarea influenţei extracţiilor etc.Directiva Păsări este una dintre cele mai vechi directive europene, care instituie un sistemeficient de protecţie a păsărilor sălbatice din Europa. Prin această directivă se recunoaştelegitimitatea vânătorii, însă se şi limitează ca număr de specii, perioade de vânare, metode etc. Înplus, Directiva Păsări vizează conservarea speciilor de păsări listate în anexa 1 privind protecţiahabitatelor acestora, precizând desemnarea de „zone de protecţie specială” – SPA – care fac parte184