CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Protocolul are menirea de a proteja diversitatea biologică de potenţialele riscuri pe care lereprezintă organismele modificate prin biotehnologii moderne. Această prevedere este o procedurăde acord prealabil, în cunoştinţă de cauză, înainte de a autoriza importul de astfel de organisme peteritoriul statelor parte la protocol, deoarece ar putea avea efecte adverse asupra conservării şiutilizării durabile a diversităţii biologice.Statele parte ale protocolului trebuie să convină şi asupra elaborării şi adoptării unor instrumentejuridice internaţionale clare pentru comerţul internaţional cu organisme modificate genetic.România, ca orice stat parte, trebuie să ia toate măsurile juridice şi administrative necesarepentru implementarea obligaţiilor ce decurg din protocolul în discuţie în reglementările naţionalecare privesc acest aspect.Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiaticeAcordul de la HagaA fost adoptat la Haga, în data de 16 iunie 1995, iar România a aderat la acest Acord prinLegea nr. 89/10 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 236/30 mai 2000. Organul de decizieal acestui acord îl constituie Reuniunea Părţilor, care are stabilit un Comitet tehnic, cu sarcina de afurniza informaţii, de a acorda avize, de a face recomandări şi de a pregăti rapoarte. Are, deasemenea, un secretariat propriu ca organ permanent de lucru.Părţile contractante: pe deplin conştiente de faptul că păsările de apă migratoare reprezintă o parte importantă adiversităţii biologice, care trebuie conservată în interesul generaţiilor viitoare şi pentru beneficiileeconomice, sociale, culturale şi recreaţionale ce pot rezulta din conservarea durabilă a unor astfel de specii; convinse fiind că orice conservare trebuie să fie concepută durabil, ţinând seamă devulnerabilitatea datorată migrării pe distanţe lungi şi dependenţei de existenţa zonelor umede; recunoscând necesitatea de a acţiona pentru oprirea declinului ori pentru conservarea unorspecii de păsări migratoare care sunt sau riscă să devină vulnerabile; apreciind că un acord în acest sens şi implementarea acestuia ar contribui semnificativ laconservarea păsărilor de apă migratoare şi a habitatelor specifice;au convenit următoarele: aria de aplicare a acordului, delimitată în anexa 1 la acord, care se suprapune ariei demigrare a păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice; măsurile ce trebuie luate şi anume:- protecţia strictă a păsărilor de apă ameninţate sau vulnerabile;- utilizarea durabilă a celorlalte specii de păsări de apă migratoare;- încurajarea protecţiei şi refacerii habitatelor umede;- interzicerea introducerii deliberate a păsărilor de apă non-native; un plan concret de acţiune, care cuprinde statutul celor 3 categorii de păsări de apămigratoare:- categoria A – păsări a căror capturare este interzisă prin orice mijloace, ca şiculegerea ouălor, deţinerea lor în captivitate şi comerţul cu acestea sau părţi dinacestea; din această categorie fac parte 4 specii de păsări ce se întâlnesc înRomânia, care se impune a fi scoase din lista celor ce se vânează: raţa-cu-ciuf,raţa sunătoare, ferestraşul mare şi ferestraşul moţat;- categoria B – păsări a căror capturare trebuie legal reglementată, în scopulrefacerii populaţiilor lor până ce ating o stare de conservare favorabilă; din acestmotiv, este interzisă capturarea lor în perioada de nidificare şi pe parcursulîntoarcerii spre locurile de nidificare; din această categorie fac parte 6 specii deinteres vânătoresc întâlnite în România, pe care le amintim: gâsca mare, gârliţamare, raţa fluierătoare, raţa pestriţă, raţa suliţar şi raţa-cu-cap-castaniu;182