CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

13.07.2015 Views

Protocolul are menirea de a proteja diversitatea biologică de potenţialele riscuri pe care lereprezintă organismele modificate prin biotehnologii moderne. Această prevedere este o procedurăde acord prealabil, în cunoştinţă de cauză, înainte de a autoriza importul de astfel de organisme peteritoriul statelor parte la protocol, deoarece ar putea avea efecte adverse asupra conservării şiutilizării durabile a diversităţii biologice.Statele parte ale protocolului trebuie să convină şi asupra elaborării şi adoptării unor instrumentejuridice internaţionale clare pentru comerţul internaţional cu organisme modificate genetic.România, ca orice stat parte, trebuie să ia toate măsurile juridice şi administrative necesarepentru implementarea obligaţiilor ce decurg din protocolul în discuţie în reglementările naţionalecare privesc acest aspect.Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiaticeAcordul de la HagaA fost adoptat la Haga, în data de 16 iunie 1995, iar România a aderat la acest Acord prinLegea nr. 89/10 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 236/30 mai 2000. Organul de decizieal acestui acord îl constituie Reuniunea Părţilor, care are stabilit un Comitet tehnic, cu sarcina de afurniza informaţii, de a acorda avize, de a face recomandări şi de a pregăti rapoarte. Are, deasemenea, un secretariat propriu ca organ permanent de lucru.Părţile contractante: pe deplin conştiente de faptul că păsările de apă migratoare reprezintă o parte importantă adiversităţii biologice, care trebuie conservată în interesul generaţiilor viitoare şi pentru beneficiileeconomice, sociale, culturale şi recreaţionale ce pot rezulta din conservarea durabilă a unor astfel de specii; convinse fiind că orice conservare trebuie să fie concepută durabil, ţinând seamă devulnerabilitatea datorată migrării pe distanţe lungi şi dependenţei de existenţa zonelor umede; recunoscând necesitatea de a acţiona pentru oprirea declinului ori pentru conservarea unorspecii de păsări migratoare care sunt sau riscă să devină vulnerabile; apreciind că un acord în acest sens şi implementarea acestuia ar contribui semnificativ laconservarea păsărilor de apă migratoare şi a habitatelor specifice;au convenit următoarele: aria de aplicare a acordului, delimitată în anexa 1 la acord, care se suprapune ariei demigrare a păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice; măsurile ce trebuie luate şi anume:- protecţia strictă a păsărilor de apă ameninţate sau vulnerabile;- utilizarea durabilă a celorlalte specii de păsări de apă migratoare;- încurajarea protecţiei şi refacerii habitatelor umede;- interzicerea introducerii deliberate a păsărilor de apă non-native; un plan concret de acţiune, care cuprinde statutul celor 3 categorii de păsări de apămigratoare:- categoria A – păsări a căror capturare este interzisă prin orice mijloace, ca şiculegerea ouălor, deţinerea lor în captivitate şi comerţul cu acestea sau părţi dinacestea; din această categorie fac parte 4 specii de păsări ce se întâlnesc înRomânia, care se impune a fi scoase din lista celor ce se vânează: raţa-cu-ciuf,raţa sunătoare, ferestraşul mare şi ferestraşul moţat;- categoria B – păsări a căror capturare trebuie legal reglementată, în scopulrefacerii populaţiilor lor până ce ating o stare de conservare favorabilă; din acestmotiv, este interzisă capturarea lor în perioada de nidificare şi pe parcursulîntoarcerii spre locurile de nidificare; din această categorie fac parte 6 specii deinteres vânătoresc întâlnite în România, pe care le amintim: gâsca mare, gârliţamare, raţa fluierătoare, raţa pestriţă, raţa suliţar şi raţa-cu-cap-castaniu;182

- categoria C – celelalte specii din anexa 2 la Acord, pentru care nu se prevăd niciun fel de restricţii, deoarece prezintă o stare favorabilă de conservare.În România, speciile din categoria C sunt tratate, din punct de vedere vânătoresc, ca şispeciile din categoria B.Derogări de la acest acord se pot face doar în situaţii de excepţie: în interesul securităţiiaeriene, în scopul repopulărilor, al reproducerii dirijate şi în scopul cercetării ştiinţifice.Părţile sunt obligate să adopte în legislaţia naţională prevederile acestui acord.6.1.3. Directive europene referitoare la conservarea speciilor de interes vânătoresc şi ahabitatelor acestoraÎn Uniunea Europeană (U.E.), deciziile strategice referitoare la conservarea naturii, careinclud şi fauna de interes vânătoresc, sunt luate la nivel comunitar. În acest scop, organismulcompetent al U.E., care este Consiliul Europei, emite directive. Aceste Directive sunt legi ale U.E.,obligatoriu de respectat de toate statele membre. Statele membre au doar libertatea de a decideasupra modalităţilor de aplicare a prevederilor directivelor, nicidecum dacă le aplică sau nu.Aşadar, implementarea directivelor este obligatorie pentru toate statele membre ale U.E. şipentru cele în curs de aderare.Politica U.E. în domeniul conservării naturii, care include şi fauna de interes vânătoresc, serealizează, în principal, prin două directive: Directiva Păsări Directiva HabitateAceste două directive asigură un cadru general pentru desfăşurarea politicii de conservare anaturii, în două tipuri de reţele de arii protejate, şi anume: arii special protejate – delimitate în baza Directivei Păsări; arii speciale de conservare – delimitate în baza Directivei Habitate.Aceste două tipuri de arii protejate alcătuiesc împreună reţeaua ecologică transfrontalierăNatura 2000.Procesul de aderare a României la U.E. presupune implementarea celor două directivemenţionate şi definitivarea constituirii reţelei ecologice Natura 2000.Această acţiune de constituire a reţelei Natura 2000 s-a suprapus unei alte iniţiative de acestgen, de realizare a încă unei reţele internaţionale de „arii de interes conservator special” denumităEmerald, delimitată însă în baza Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor(Convenţia de la Berna).Toate aceste arii special protejate, arii speciale de conservare şi arii de interes conservatorspecial conturează împreună reţeaua naţională de arii naturale speciale, inclusă în reţeleleinternaţionale Natura 2000 şi Emerald.Ele sunt considerate sanctuare de conservare şi/sau de renaturalizare a ecosistemelornaturale circumscrise acestora, cu foarte multe restricţii în privinţa desfăşurării activităţilortradiţionale. Conform cerinţelor, în aceste zone se va evita orice deranj cu efect semnificativ dinpartea omului, asupra obiectivelor protejate, habitate şi/sau specii. Aşadar, toate activităţile umanedin interiorul acestor zone protejate – care au legătură cu agricultura, silvicultura, piscicultura,ocuparea terenului, dezvoltarea industrială, turismul etc. – vor fi restricţionate. Din acest motiv,măsurile de management al ariilor protejate impuse prin reglementări legale, trebuie să fie dublate şide măsuri contractuale compensatorii, între reprezentanţii administraţiei acestor arii şi persoanelejuridice şi fizice cu drepturi reale de concesionari sau proprietari în interiorul lor.Obiectivele ambiţioase ale reţelelor ecologice menţionate vor implica, aşadar, cheltuielisemnificative, asigurate din surse interne şi cofinanţare externă.În legătură cu politica U.E. în domeniul vânatului şi vânătorii s-au mai emis două directiveşi anume:Directiva carnea de vânat şi sănătatea publică;183

Protocolul are menirea de a proteja diversitatea biologică de potenţialele riscuri pe care lereprezintă organismele modificate prin biotehnologii moderne. Această prevedere este o procedurăde acord prealabil, în cunoştinţă de cauză, înainte de a autoriza importul de astfel de organisme peteritoriul statelor parte la protocol, deoarece ar putea avea efecte adverse asupra conservării şiutilizării durabile a diversităţii biologice.Statele parte ale protocolului trebuie să convină şi asupra elaborării şi adoptării unor instrumentejuridice internaţionale clare pentru comerţul internaţional cu organisme modificate genetic.România, ca orice stat parte, trebuie să ia toate măsurile juridice şi administrative necesarepentru implementarea obligaţiilor ce decurg din protocolul în discuţie în reglementările naţionalecare privesc acest aspect.Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiaticeAcordul de la HagaA fost adoptat la Haga, în data de 16 iunie 1995, iar România a aderat la acest Acord prinLegea nr. 89/10 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 236/30 mai 2000. Organul de decizieal acestui acord îl constituie Reuniunea Părţilor, care are stabilit un Comitet tehnic, cu sarcina de afurniza informaţii, de a acorda avize, de a face recomandări şi de a pregăti rapoarte. Are, deasemenea, un secretariat propriu ca organ permanent de lucru.Părţile contractante: pe deplin conştiente de faptul că păsările de apă migratoare reprezintă o parte importantă adiversităţii biologice, care trebuie conservată în interesul generaţiilor viitoare şi pentru beneficiileeconomice, sociale, culturale şi recreaţionale ce pot rezulta din conservarea durabilă a unor astfel de specii; convinse fiind că orice conservare trebuie să fie concepută durabil, ţinând seamă devulnerabilitatea datorată migrării pe distanţe lungi şi dependenţei de existenţa zonelor umede; recunoscând necesitatea de a acţiona pentru oprirea declinului ori pentru conservarea unorspecii de păsări migratoare care sunt sau riscă să devină vulnerabile; apreciind că un acord în acest sens şi implementarea acestuia ar contribui semnificativ laconservarea păsărilor de apă migratoare şi a habitatelor specifice;au convenit următoarele: aria de aplicare a acordului, delimitată în anexa 1 la acord, care se suprapune ariei demigrare a păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice; măsurile ce trebuie luate şi anume:- protecţia strictă a păsărilor de apă ameninţate sau vulnerabile;- utilizarea durabilă a celorlalte specii de păsări de apă migratoare;- încurajarea protecţiei şi refacerii habitatelor umede;- interzicerea introducerii deliberate a păsărilor de apă non-native; un plan concret de acţiune, care cuprinde statutul celor 3 categorii de păsări de apămigratoare:- categoria A – păsări a căror capturare este interzisă prin orice mijloace, ca şiculegerea ouălor, deţinerea lor în captivitate şi comerţul cu acestea sau părţi dinacestea; din această categorie fac parte 4 specii de păsări ce se întâlnesc înRomânia, care se impune a fi scoase din lista celor ce se vânează: raţa-cu-ciuf,raţa sunătoare, ferestraşul mare şi ferestraşul moţat;- categoria B – păsări a căror capturare trebuie legal reglementată, în scopulrefacerii populaţiilor lor până ce ating o stare de conservare favorabilă; din acestmotiv, este interzisă capturarea lor în perioada de nidificare şi pe parcursulîntoarcerii spre locurile de nidificare; din această categorie fac parte 6 specii deinteres vânătoresc întâlnite în România, pe care le amintim: gâsca mare, gârliţamare, raţa fluierătoare, raţa pestriţă, raţa suliţar şi raţa-cu-cap-castaniu;182

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!