În funcţie de regimul alimentar, de modul de hrănire şi de timpul necesar digestiei, existădiferenţieri mari morfo-anatomice între păsări şi mamifere, precum şi între diferitele categorii despecii (plantivore, omnivore, carnivore) asupra cărora nu se insistă.Aparatul respirator este format, atât la mamifere cât şi la păsări, din doi lobi pulmonari şidin căile respiratorii, care includ nasul, traheea şi bronhiile, prelungite prin bronhiole şi prin alveolepulmonare. În prima parte a traheii este localizat laringele, a cărui mucoasă răsfrântă în pliuriformează coardele vocale. La păsări apar, în plus, sacii alveolari, în legătură directă cu lobiipulmonari. Rolul principal al acestor saci alveolari este de a spori portanţa în aer pe timpul zborului.Aparatul circulator are ca organ activ inima. Circulaţia sângelui, atât la mamifere cât şi lapăsări, este dublă şi completă. Inima pompează sângele încărcat cu bioxid de carbon spre plămâni,prin artera pulmonară, până la nivelul alveolelor pulmonare unde are loc schimbul de gaze, apoi îlreprimeşte prin vena cavă, oxigenat. În continuare, pompează sângele oxigenat prin aortă şi prinartere până la nivelul capilarelor periferice ale organismului şi îl reprimeşte încărcat cu bioxid decarbon, închizând circuitul prin vene.Aparatul excretor este compus din doi rinichi situaţi în regiunea lombară şi din căileurinare. Toate produsele de dezasimilaţie, rezultate în procesul de metabolism, sunt filtrate dinsânge de rinichi şi trecute, prin căile urinare, în vezica urinară (la mamifere) sau direct în cloacă (lapăsări), de unde sunt eliminate periodic.Aparatul genital prezintă diferenţieri esenţiale între păsări şi mamifere.La păsări, aparatul genital masculin este reprezentat prin două testicule, poziţionateabdominal aproape de rinichi, două canale deferente şi o cloacă situată în afara orificiului urinar.Doar unele specii prezintă şi penis în adevăratul sens al cuvântului (raţe, gâşte etc.). Aparatulgenital femel este reprezentat, teoretic, prin două ovare prevăzute cu foliculi ovarieni, oviducte şicloacă. Practic, doar ovarul stâng este dezvoltat, prezentându-se ca un ciorchine, cel drept fiindatrofiat. Ca o curiozitate a aparatului genital al păsării trebuie precizat faptul că şi testiculul stângeste, în general, mai mic (uşor atrofiat) decât cel drept.Fecundarea are loc în pavilionul oviductului, iar formarea oului în uter (partea de josoviductului). Oul, odată dezvoltat, este eliminat direct afară.La mamifere, aparatul genital masculin este format din două testicule, poziţionate într-un scrotexterior, din două canale deferente şi din canalul ejector, în care se deschid canalele glandei denumităprostată. Fără excepţie, mamiferele sunt dotate cu un penis specific, iar unele dintre acestea cu ospenian în interior (urs, lup, şacal, vulpe, câine enot, viezure, vidră, jder, dihor etc.).Aparatul genital femel este compus din două ovare poziţionate în partea dorsală a cavităţiiabdominale, din două oviducte, diferenţiate în trompe (în partea de sus) şi uter (în partea de jos),precum şi din vagin, continuat printr-un canal genito-urinar, în care se deschide şi canalul excretor.Corespunzător penisului de la masculi, la femele se găseşte clitorisul, o excrescenţă care la unelespecii are şi un scurt os clitorian. Fecundarea are loc în oviduct, iar oul format se dezvoltă în uter,transformându-se în făt.Sistemul nervos coordonează absolut toate funcţiile organismului. Este alcătuit din sistemulnervos central, care cuprinde creierul (encefalul) şi măduva spinării (tubul neural), şi din sistemulnervos periferic, care cuprinde fascicole nervoase, nervi, organe senzoriale şi corpusculi senzitivi.În creier, mai exact în scoarţa cerebrală, sunt localizaţi, atât la mamifere cât şi la păsări,centrii nervoşi superiori. Aceştia comandă organismul în funcţie de informaţiile culese din mediulînconjurător cu ajutorul celor 5 simţuri: văzul, auzul, mirosul, pipăitul şi gustul.Văzul are ca organ senzitiv ochiul. Spre deosebire de mamifere, la păsări, cu excepţiaşoimului şi a bufniţei, văzul este monocular, adică pasărea vede separat cu fiecare ochi în parte. Înplus, păsările au posibilitatea de adaptare rapidă a ochiului, acomodându-se aproape instantaneuvederii de aproape şi de departe. Din acest motiv, vederea păsărilor este considerată superioară.Dovada o constituie, de exemplu, vederea extraordinară a speciilor prădătoare de zi, care, de la18
distanţe incredibil de mari, sunt în stare să sesizeze mişcarea prăzii de dimensiuni foarte mici, pecare o atacă în picaj extrem de rapid şi de precis. De asemenea, este de remarcat văzul de excepţieal sitarului, ai cărui ochi poziţionaţi sus şi uşor în faţă, asigură vederea de 360 o , independent cufiecare ochi. Vedere foarte bună au însă şi alte păsări, printre care fazanul, gâştele, raţele,potârnichile etc. În comparaţie cu păsările, mamiferele au simţul văzului mai puţin dezvoltat, aflatîn strânsă legătură cu modul lor de viaţă. De exemplu, mamiferele care trăiesc în spaţii deschise auochii mari (capra neagră, marmota, cerbul, iepurele etc.), cele care trăiesc în păduri umbroase au, îngeneral, ochi mai mici (mistreţul, ursul), iar cele care trăiesc preponderent în vizuini au ochii şi maimici (viezurele, dihorul etc.). În mare măsură, vederea se corelează cu mărimea ochiului, dar acestlucru nu reprezintă o regulă. La prezentarea speciilor se va insista asupra sensibilităţii simţurilor,deci şi a văzului.Auzul are ca organ urechea, alcătuită din urechea internă, cea medie şi cea externă, atât lapăsări cât şi la mamifere. Urechea şi în mare măsură auzul sunt mai dezvoltate la mamiferele care-şiduc viaţa în spaţii deschise (mistreţul, cerbul, capra neagră) şi mai puţin dezvoltate la mamiferelecare-şi duc parte din viaţă în mediul acvatic (bizamul, nutria) sau în cel subteran (hârciogul,viezurele). De asemenea, acest simţ este mai redus la păsări, comparativ cu mamiferele.Mirosul este şi el mai dezvoltat la mamifere decât la păsări. La marea majoritate a speciilorde păsări acest simţ este, de altfel, ca şi inexistent. Mamiferele în schimb se folosesc intens de mirospentru descoperirea hranei, pentru recunoaşterea intraspecifică şi pentru recunoaştereainterspecifică. Funcţia mirosului este îndeplinită, la mamifere, de celulele olfactive situate pemucoasa nazală. Printre speciile cu miros excelent se numără mistreţul, dar şi o mare parte dintreprădători (lupul, ursul), printre cele cu miros mediu, pisica sălbatică şi capra neagră, iar printre celecu miros slab, iepurele.Gustul are ca organe de simţ corpusculii gustativi, situaţi la păsări în zona terminală alimbii, pe marginea ei şi pe cerul gurii. La mamifere, corpusculii gustativi sunt situaţi pe limbă şi pecerul gurii. Simţul serveşte, cu precădere, la consumul selectiv al hranei. Dar nu numai. Deexemplu, în cazul unor mamifere foloseşte şi la depistarea intrării femelelor în călduri, prinsesizarea feromonilor eliberaţi în urină.Pipăitul este deservit de organele tactile, inclusiv de vibrize, situate de regulă în apropiereaorificiilor nazale şi a orificiului bucal. Foloseşte pentru selectarea hranei, combinându-se într-unmod favorabil cu simţul mirosului şi cu cel al gustului.Consideraţiile privind simţurile şi performanţele acestora, cu importanţă aparte în practicavânătorii, nu pot fi încheiate fără precizarea că marea majoritate a speciilor de interes vânătoresc,păsări şi mamifere, mai prezintă şi un pronunţat simţ al timpului. Aşa se explică menţinerea, cuprecizie, a orelor destinate anumitor activităţi circadiene de către majoritatea speciilor de interesvânătoresc.1.6. Clasificarea vânatuluiLiteratura de specialitate abundă în clasificări ale vânatului, mai mult sau mai puţin corectedin punct de vedere al rigorii ştiinţifice, dar consacrate în decursul timpului. Criteriile după care sefac aceste clasificări sunt, la rândul lor, numeroase şi diferite. Pentru a putea fi cunoscute, înţelese şireţinute se vor prezenta în continuare, sistematizat, cele mai uzitate clasificări. Categorisirea vânatului în vânat cu păr şi vânat cu pene, vânat mic şi vânat marerămâne, cu certitudine, cea mai des întâlnită. Clasificarea a fost şi este folosită şi în prezent, chiar şiatunci când problema prezentării speciilor se face ştiinţific, după sistematica acestora. În continuare, atât vânatul cu păr - care cuprinde mamiferele sălbatice de interesvânătoresc, cât şi vânatul cu pene - care înglobează speciile de păsări de acelaşi interes, a fostcategorisit în vânat util, cu carne comestibilă, şi în vânat răpitor, cu carne în general refuzată de la19
- Page 1 and 2: CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4: DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6: peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8: unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10: Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12: indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14: Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16: Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17: (capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 21 and 22: împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24: Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26: Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28: CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30: Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32: peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34: durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36: puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38: Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40: Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42: Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44: Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46: Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48: Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50: (Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52: construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54: deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58: Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60: Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62: capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66: 2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86:
Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88:
Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90:
mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92:
Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94:
Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96:
Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98:
În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100:
S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102:
Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104:
crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106:
Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108:
Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110:
În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112:
interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114:
locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116:
Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118:
masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120:
Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122:
De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124:
Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126:
Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128:
prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130:
obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132:
Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136:
puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138:
mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140:
Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142:
oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144:
arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146:
jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148:
fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150:
acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152:
Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154:
Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156:
ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158:
ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160:
Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164:
Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis