CUVÃNT ÃNAINTE - AGVPS
CUVÃNT ÃNAINTE - AGVPS CUVÃNT ÃNAINTE - AGVPS
Câteva reguli nescrise, referitoare la vânatul împuşcat se reamintesc, tot exemplificativ,pentru a se cunoaşte şi respecta: adună vânatul mic împuşcat lângă ţiitoare şi aranjează-l ordonat, aşezat pe parteadreaptă, într-un loc curat, cu penele şi cu părul curăţite şi netezite, pentru a fi strâns ulterior de ceistabiliţi de organizatori în acest scop ori transportă-l singur la locul de adunare; nu introduceniciodată vânatul mic în tolbă sau în rucsac, pentru a nu lăsa nici un moment bănuiala că ţi-ai dorisă-l însuşeşti, pe furiş; în faţa vânatului mare căzut descoperă-te câteva clipe şi rămâi căit, cu gânduri depreţuire şi milă; această scurtă ceremonie de cinstire, care poartă denumirea de „priveghiulvânatului”, te onorează; numai după aceea îl poţi aşeza pe partea dreaptă, îl poţi lua în primire şiţi se poate oferi crenguţa de brad, de molid, de gorun sau de arin înmuiată în sângele vânatuluiplantivor, pentru a o purta la pălărie; şi numai după acest ceremonial este permisă strângereavânatului pentru tablou; nu-ţi este admisă, sub nici un motiv, sluţirea vânatului împuşcat, prin smulgerea păruluidin coamă sau a penelor din coadă mai înainte de împărţirea acestuia la vânători; nu admite lovirea vânatului împuşcat cu bâta sau cu picioarele şi nici adresarea deinjurii acestuia, fapte care dovedesc lipsă de înţelegere şi de bun-simţ din partea celor ce lesăvârşesc; nu păşi peste vânatul căzut şi consideră nevrednice de vânător fotografiile călare pevânat sau cu piciorul pus ostentativ pe acesta; nu face glume proaste pe seama vânatului împuşcat, nu-l mutila sub nici un motiv şi nu-lfotografia în posturi hilare (cu şapca pe cap, cu pipa în gură); toate acestea sunt considerate celpuţin necuviinţe grave la adresa vânatului; foloseşte vânatul împuşcat, nu-l strica degeaba; aceasta constituie o altă problemă deetică vânătorească, vânătorul fiind obligat să utilizeze cât mai complet posibil vânatul doborât prinvânătoare; nu este admisă însă vânătoarea în spirit lucrativ (profitabil economic).5.9. Respectă obiceiurile de după focul de armă !După focul de armă vânatul rămâne sau se duce, teafăr ori rănit. Alte variante nu sunt.Bineînţeles că vânătorii îşi doresc, fără excepţie, o lovitură eficientă şi clară. Când este să fieaşa, vânatul cade în foc sau la mică distanţă, vânătorului rămânându-i obligaţia de a-l strânge lângăstand, în cazul vânatului mic, ori de a-l lua în posesie, în cazul vânatului mare.Luarea în posesie a vânatului mare se face prin aşezarea acestuia pe partea dreaptă şimarcarea lui cu tubul cartuşului tras.Când este vorba de vânat mare copitat, luarea în posesie se face tradiţional prin culcareaacestuia pe partea dreaptă şi marcarea posesiei lui printr-o crenguţă ruptă de brad, molid, stejar sauanin, aşezate deasupra omoplatului vânatului dobândit. Dacă este vorba de mascul, crenguţa seaşază cu baza (partea ruptă) spre cap, iar dacă este vorba de femelă, crenguţa se aşază invers (cuvârful în această direcţie). Mai înainte de luare în posesie, vânătorul se descoperă în faţa vânatului şirămâne într-un scurt priveghi lângă vânatul dobândit.După luarea în posesie a vânatului mare plantivor, vânătorul îi aşază în gură „ultimaîmbucătură”, constând dintr-o ramură sau mai multe ramuri cu frunze verzi. Atenţie că acest obiceise practică exclusiv pentru masculi!Însoţitorul vânătorului, paznicul de vânătoare ori organizatorul vânătorii, va oferi încontinuare vânătorului o ramură din speciile forestiere arătate, pe care o unge în prealabil de sângelevânatului împuşcat. Crenguţa se oferă cu mâna stângă pe propria pălărie ori pe lama cuţitului,172
niciodată cu mână goală. Odată cu oferirea crenguţei, se felicită vânătorul, iar acesta primeştecrenguţa şi mulţumeşte însoţitorului său. Apoi aşază crenguţa la pălărie, semn vizibil că a avutnoroc în ziua respectivă de vânătoare.Dacă vânatul pleacă rănit, lucrurile se complică.Vânătorul va marca pentru început două locuri: locul din care a tras, cu o crenguţă parţialcurăţată înfiptă vertical, şi locul în care a fost vânatul când a tras cu o crenguţă necurăţată, înfiptă deasemenea, vertical.Lângă crenguţa necurăţată înfiptă vertical se mai aşază două sau trei crenguţe, după caz, princare se dau informaţii despre sexul exemplarului şi direcţia în care a plecat.Astfel:dacă s-a rănit un mascul, la baza crenguţei înfipte vertical se aşază încă o crenguţăorientată cu partea ruptă (baza) spre direcţia în care a plecat vânatul şi încă o crenguţă mai mică,orientată perpendicular pe aceasta, la capătul opus (la vârful crenguţei); dacă s-a tras într-o femelă, atunci crenguţa care se aşază la baza celei înfipte vertical seorientează cu vârful pe direcţia în care a plecat vânatul, iar crenguţa mai mică se aşazăperpendicular pe aceasta, la baza ei ruptă; dacă direcţia în care a fugit vânatul nu se cunoaşte, atunci la unul din capetele crenguţei,în funcţie de sex, se aşază două crenguţe mici cu vârfurile în sensuri diferite.La urmărirea vânatului mare rănit se mai folosesc şi alte semne:două crenguţe încrucişate, semn că cei care vin din spate trebuie să se oprească şi săaştepte; două crenguţe încrucişate parţial curăţate, semn că urmărirea poate continua; o crenguţă curăţată făcută cerc, agăţată la loc vizibil, în semn de atenţionare (alarmă).Dacă vânatul rănit a fost găsit mort, urmează priveghiul şi luarea în primire. Dacă nu estemort, i se dă lovitura de graţie, apoi urmează ceremonialul descris. Există şi o excepţie: dacăvânătorul a fost ajutat de un camarad, crenguţa care simbolizează victoria vânătorului se rupe îndouă şi se poartă de fiecare dintre cele două persoane la pălărie. Aşa se procedează uneori şi atuncicând vânatul ar fi fost pierdut fără focul de armă al vecinului.Tabloul de vânătoare constă în aşezarea vânatului, la sfârşitul zilei de vânătoare, pe parteadreaptă, în linii succesive, după un anumit tipic.La vânătorile de vânat mic, pe primul rând se aşază vulpile, apoi celelalte specii prădătoare(pisici, jderi, dihori etc.), întotdeauna de la dreapta spre stânga, cu coada potrivită perpendicular pelungimea corpului animalului (în unghi drept). În rândul doi se aşază iepurii, iar în rândul treifazanii, separat cocoşii şi separat făzăniţele. În rândul patru se aşază potârnichile, sitarii şi alt vânatcu pene, dacă sunt mai multe asemenea exemplare. Dacă nu sunt, acestea se aşază în prelungireafazanilor.De la dreapta spre stânga, tot la a zecea piesă se scoate mai în faţă.Când totul este gata, vânătorii se aşază în faţa vânatului, puţin în spatele organizatorului, cuvedere spre vânat, iar gonacii în spatele vânatului, împreună cu personalul de teren angajat pentrupaza, ocrotirea şi îngrijirea vânatului.La vânătorile mixte, desfăşurate la goană, vânatul împuşcat se aşază într-o ordine puţindiferită. În primul rând se aşază mistreţii, în ordinea descrescândă a mărimii acestora, de la dreaptaspre stânga, indiferent de sex. În rândul doi se aşază vânatul prădător, în ordinea: lup, râs, vulpe,pisică sălbatică etc.La vânătorile la care se împuşcă atât vânat mare, cât şi vânat mic, vânatul se aşază perânduri astfel: în primul rând se aşază mistreţii; în rândul doi se aşază prădătorii, de la dreapta la stânga, în ordinea amintită; în rândul trei se aşază iepurii; în rândul patru se aşază fazanii şi alte păsări.173
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186: din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188: În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190: Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192: - exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194: 6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196: - Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198: organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200: Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202: i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204: (4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206: g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208: BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210: De acelaşi autor:1. Monografia Mis
niciodată cu mână goală. Odată cu oferirea crenguţei, se felicită vânătorul, iar acesta primeştecrenguţa şi mulţumeşte însoţitorului său. Apoi aşază crenguţa la pălărie, semn vizibil că a avutnoroc în ziua respectivă de vânătoare.Dacă vânatul pleacă rănit, lucrurile se complică.Vânătorul va marca pentru început două locuri: locul din care a tras, cu o crenguţă parţialcurăţată înfiptă vertical, şi locul în care a fost vânatul când a tras cu o crenguţă necurăţată, înfiptă deasemenea, vertical.Lângă crenguţa necurăţată înfiptă vertical se mai aşază două sau trei crenguţe, după caz, princare se dau informaţii despre sexul exemplarului şi direcţia în care a plecat.Astfel:dacă s-a rănit un mascul, la baza crenguţei înfipte vertical se aşază încă o crenguţăorientată cu partea ruptă (baza) spre direcţia în care a plecat vânatul şi încă o crenguţă mai mică,orientată perpendicular pe aceasta, la capătul opus (la vârful crenguţei); dacă s-a tras într-o femelă, atunci crenguţa care se aşază la baza celei înfipte vertical seorientează cu vârful pe direcţia în care a plecat vânatul, iar crenguţa mai mică se aşazăperpendicular pe aceasta, la baza ei ruptă; dacă direcţia în care a fugit vânatul nu se cunoaşte, atunci la unul din capetele crenguţei,în funcţie de sex, se aşază două crenguţe mici cu vârfurile în sensuri diferite.La urmărirea vânatului mare rănit se mai folosesc şi alte semne:două crenguţe încrucişate, semn că cei care vin din spate trebuie să se oprească şi săaştepte; două crenguţe încrucişate parţial curăţate, semn că urmărirea poate continua; o crenguţă curăţată făcută cerc, agăţată la loc vizibil, în semn de atenţionare (alarmă).Dacă vânatul rănit a fost găsit mort, urmează priveghiul şi luarea în primire. Dacă nu estemort, i se dă lovitura de graţie, apoi urmează ceremonialul descris. Există şi o excepţie: dacăvânătorul a fost ajutat de un camarad, crenguţa care simbolizează victoria vânătorului se rupe îndouă şi se poartă de fiecare dintre cele două persoane la pălărie. Aşa se procedează uneori şi atuncicând vânatul ar fi fost pierdut fără focul de armă al vecinului.Tabloul de vânătoare constă în aşezarea vânatului, la sfârşitul zilei de vânătoare, pe parteadreaptă, în linii succesive, după un anumit tipic.La vânătorile de vânat mic, pe primul rând se aşază vulpile, apoi celelalte specii prădătoare(pisici, jderi, dihori etc.), întotdeauna de la dreapta spre stânga, cu coada potrivită perpendicular pelungimea corpului animalului (în unghi drept). În rândul doi se aşază iepurii, iar în rândul treifazanii, separat cocoşii şi separat făzăniţele. În rândul patru se aşază potârnichile, sitarii şi alt vânatcu pene, dacă sunt mai multe asemenea exemplare. Dacă nu sunt, acestea se aşază în prelungireafazanilor.De la dreapta spre stânga, tot la a zecea piesă se scoate mai în faţă.Când totul este gata, vânătorii se aşază în faţa vânatului, puţin în spatele organizatorului, cuvedere spre vânat, iar gonacii în spatele vânatului, împreună cu personalul de teren angajat pentrupaza, ocrotirea şi îngrijirea vânatului.La vânătorile mixte, desfăşurate la goană, vânatul împuşcat se aşază într-o ordine puţindiferită. În primul rând se aşază mistreţii, în ordinea descrescândă a mărimii acestora, de la dreaptaspre stânga, indiferent de sex. În rândul doi se aşază vânatul prădător, în ordinea: lup, râs, vulpe,pisică sălbatică etc.La vânătorile la care se împuşcă atât vânat mare, cât şi vânat mic, vânatul se aşază perânduri astfel: în primul rând se aşază mistreţii; în rândul doi se aşază prădătorii, de la dreapta la stânga, în ordinea amintită; în rândul trei se aşază iepurii; în rândul patru se aşază fazanii şi alte păsări.173