care se vânează pe bază de autorizaţii individuale, vânătorul trebuie să ştie foarte bine, înainte de aapăsa pe trăgaci, în ce trage.Binoclurile de vânătoare trebuie să fie comode, cu putere de mărire de la 7 la 10 şi culuminozitate cât mai mare. Binoclurile foarte lejere nu sunt însă de cea mai bună calitate, din cauzaînlocuirii lentilelor şi prismelor din sticlă, cu lentile şi prisme din material plastic, care îmbătrânescîn timp şi devin opace. Nici binoclurile foarte puternice nu sunt cele mai indicate, întrucât la oputere de apropiere de peste 10 ori intervine neclaritatea datorată greutăţii de acomodare a ochilorşi, mai ales, imposibilităţii de ţinere în nemişcare a binoclului. În plus, cu cât binoclul este maiputernic, cu atât sporeşte neclaritatea cauzată de praf, de ceaţă sau de ploaie, precum şi de pierderealuminozităţii pe înserat. De aceea, recomandate pentru vânătoare sunt binoclurile de 7 x sau 8 x, culuminozitate cât mai mare, direct proporţională cu diametrul lentilelor obiectiv, indicate de cea de adoua cifră înscrisă pe binoclu.Raportul dintre diametrul lentilei obiectiv şi puterea de apropiere ne dă indicaţii în privinţaluminozităţii binoclului şi posibilităţilor de folosire a acestuia pe înserat. Cu cât raportul este maimare, cu atât binoclul este mai potrivit pentru a fi utilizat seara.De exemplu un binoclu de 7 x 50, cu lentile şi cu prisme de calitate, este mai potrivit pentruvânătoarea de seară decât un binoclu de 20 x 50, deoarece prin claritate anulează dezavantajul uneiputeri de apropiere mai mici.Luneta este, ca şi binoclul, un element accesoriu echipamentului vânătoresc, necesarăechipării armelor cu glonţ, pentru un tir mai uşor şi mult mai precis la distanţă. Avantajele oferite delunetă sunt următoarele: permite ochirea ţintelor fixe şi a celor în mişcare lentă mult mai uşor, fără riscul greşelilorde ochire datorate unei vizualizări mai greoaie prin echipamentul mecanic de ochire; măreşte şi apropie ţinta, pe care nu o acoperă; face posibil tirul în amurg şi în nopţile luminoase; permite vizualizarea semnelor de lovire a vânatului.Lunetele folosite pentru armele de vânătoare sunt de putere fixă sau variabile, cu diversetipuri de reticule.Important de reţinut este raportul dintre puterea de apropiere şi luminozitatea lunetei, cuaceleaşi avantaje şi dezavantaje ca şi în cazul binoclurilor. Pentru tirul unor ţinte aflate în mişcaresunt de preferat lunetele cu putere mică, de la 1,0 – 1,5 până la 4-6 şi, implicit, cu câmp vizualmare. Pentru tirul la vânatul care stă pe loc, o lunetă de 6 sau mai mare este mai indicată. Celevariabile, ca de exemplu de la 1,5 la 6 sunt foarte potrivite pentru ambele tipuri de tir.Alte accesorii care pot face parte din echipamentul unui vânător, fără pretenţia de a leepuiza, sunt următoarele: scăunelul de vânătoare, bidonul de apă, lanterna, bastonul pentrusprijinit arma cu glonţ, ustensile de şters arma direct în teren, o minitrusă de prim-ajutorpentru vânător sau pentru câinii de mistreţi şi de vizuină etc.4.5. Organizarea şi desfăşurarea vânătorii4.5.1. Organizarea vânătorii colective„Examenul” gestionarului fondului de vânătoare se susţine încă de la organizarea primelorpartide de vânătoare. Este momentul când se observă uşor dacă fondul de vânătoare a fost bine păzitşi vânatul corect ocrotit şi îngrijit. Dacă efectivele de vânat sunt în creştere, concluzia este pozitivă.Dacă nu, înseamnă că ori paza a fost ineficientă, ori dăunătorii naturali ai vânatului plantivor auevoluat necontrolat, ori măsurile de îngrijire au fost ca şi inexistente în iarna precedentă. Aceasta, încondiţiile în care nu a fost înregistrată nici o epizootie (mortalitate în masă datorată bolilor) şi nici omigrare a vânatului spre zonele învecinate.152
Examenul se susţine, totodată, şi de organizatorul vânătorii, deoarece organizarea uneivânători colective nu este o activitate la fel de simplă precum organizarea unei vânători individualesau a unei vânători în grup restrâns de 2-5 vânători.La vânătorile în grup restrâns se stabilesc, în prealabil, doar câteva chestiuni şi anume: dataşi ora plecării, locul de unde se pleacă, mijlocul de transport şi, bineînţeles, ceea ce se intenţioneazăsă se vâneze. Fiecare vânător se îngrijeşte de echipamentul potrivit, de hrana sa etc.În cazul vânătorilor colective, răspunderea organizatorului este mai mare, deoarece demodul de organizare şi desfăşurare a acesteia depinde atât rezultatul, cât şi buna dispoziţie aparticipanţilor. Practic, organizarea unei vânători colective începe cu 1-2 zile mai devreme, cândorganizatorul acţiunii recunoaşte, împreună cu paznicul de vânătoare, terenul şi stabileşte programulviitoarei vânători, ţinând seamă de concentraţia vânatului (din informaţii, după urmele lăsate, dupăceea ce se vede în teren şi după alte indicii). Cu această ocazie se stabileşte şi numărul de vânătoricare pot participa, numărul de gonaci necesari şi modalitatea de convocare a acestora. De asemenea,locul şi ora întâlnirii vânătorilor şi gonacilor.În ziua vânătorii, organizatorul îşi intră în atribuţiile conferite de această calitate, fiindsingurul care ia decizii, deoarece este şi singurul care rămâne răspunzător de desfăşurarea acţiunii.Aşadar, conducerea vânătorii îi aparţine în exclusivitate, urmând să fie lăudat ori criticat, după caz,doar după finalizarea vânătorii. Nu este admis, în nici o situaţie, amestecul altor persoane înorganizare, dar se poate ţine seamă de eventualele sugestii făcute elegant înainte de începereagoanelor.Vânătoarea propriu-zisă debutează la ora stabilită, obligatoriu cu tradiţionalul „instructaj”,ocazie cu care vânătorii iau cunoştinţă despre unde, ce şi cum vor vâna, iar gonacii vor primi toateindicaţiile în vederea bunei desfăşurări a goanelor. Cu această ocazie se trag numerele la sorţi, sereamintesc regulile de „protecţia muncii” în vânătoare şi se dau toate celelalte informaţii solicitatede către participanţi.Deplasarea vânătorilor şi a gonacilor spre standuri şi, respectiv, spre linia de plecare agoanei trebuie făcută, în continuare, în perfectă linişte. Altfel, vânatul poate fi îndepărtat pe flancuriîncă înainte de începerea vânătorii propriu-zise.În standuri, vânătorii vor sta cât mai bine camuflaţi, fără să fumeze, fără să tuşească şi fărămişcări inutile. La vederea vânatului, ridicarea armei va fi cât mai lentă, iar focul se va trage doaratunci când acesta a ajuns în condiţii propice unui tir eficient. Altfel, vânatul trebuie lăsat să meargăspre vecin sau să plece. Decât să se rănească vânatul, prin împuşcături nesigure, mai bine să nuse tragă. Nu se pleacă din stand în căutarea vânatului rănit. Şi în acest caz se aplică o regulă: decâtsă se întâmple vreun accident, mai bine să se piardă acest vânat. În concluzie, vânatul rănit secaută după terminarea goanei.După fiecare goană, vânatul împuşcat se strânge, se condiţionează când este cazul, iar lasfârşitul vânătorii se organizează tabloul zilei de vânătoare sau mai simplu spus tabloul devânătoare.Urmează, la final, împărţirea vânatului, masa şi focul vânătoresc, transportul vânatuluidestinat valorificării şi reîntoarcerea vânătorilor spre domiciliul fiecăruia.4.5.2. Semnele rănirii vânatuluiEfectele alicelor şi proiectilelor unice care lovesc vânatul sunt diferite. De aceea, cele douăaspecte se vor prezenta separat.Efectul alicelor depinde de numărul şi de mărimea celor ce lovesc şi penetrează vânatul.Numărul alicelor care ajung în corpul vânatului şi puterea de penetraţie a acestora depind, la rândullor, de calitatea cartuşului şi de distanţa la care s-a tras. Este logic că odată cu creşterea acesteidistanţe scade numărul de alice care pot atinge vânatul şi, de asemenea, puterea lor de penetraţie.153
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86:
Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88:
Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90:
mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92:
Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94:
Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96:
Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98:
În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100:
S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186: din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188: În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190: Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192: - exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194: 6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196: - Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198: organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200: Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202: i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis