asemenea lor, iar foxterierii sunt în general tardivi din punct de vedere al vârstei la care dresajul sepoate încheia.Hărţuitorii de vizuină. Trebuie dresaţi, într-o primă fază, să vină la chemare şi să steacuminţi lângă vânător. Aceasta începând de la vârsta de 2-3 luni.Concomitent, de la vârsta de 2 luni li se va cultiva agresivitatea, mai întâi prin „enervare” cuo blană crudă sau uscată de vulpe sau de mistreţ, apoi, după 4-5 luni, prin lucru cu pisica de casă.Foarte important la vârstă mică este ca aceşti căţei să vadă, prin grilaj, modul de lucru al mamei lorsau al altor câini. După vârsta de 5-6 luni trebuie lucraţi, în vizuină artificială sau direct în teren, lavulpe şi la pisică sălbatică.Dacă numai aceste specii se vor vâna în faţa câinilor, specializarea se va realiza de la sine,relativ repede. Nu trebuie comisă greşeala să se insiste la viezure, în sensul aşteptării îndelungateori a săpării vizuinilor şi, eventual, a împuşcării acestuia în faţa câinilor aflaţi în perioada de dresaj,întrucât aceştia vor dobândi pasiune pentru această muncă contraproductivă. Aceasta întrucâtviezurele poate fi scos din vizuină, folosindu-se câinii, numai în situaţii cu totul excepţionale. Atâtatimp cât în vizuină se poate apăra mai eficient, viezurele va evita să părăsească cotlonul şi mai alessă iasă afară.O altă greşeală pe care o fac unii vânători, pe parcursul dresării şi a utilizării câinilor lavizuină, este săparea vizuinilor. Se încurajează în acest mod, pe de o parte pasiunea câinilor pentrublocarea vânatului în vizuină, iar pe de altă parte lucrul îndelungat sub pământ, chiar timp de 2-5ore fără ieşire la suprafaţă, ceea ce poate transforma, iarna pe ger sau seara târziu, plăcerea vânătoriiîntr-o profundă dezamăgire.În cazul vânării la vizuină, câinii cei mai eficienţi sunt cei agresivi, care atacă intermitentvânatul, eliberându-i periodic drumul dinspre cotlon spre ieşire.Noţiunile introductive în chinologia vânătorească, expuse până acum, trebuie completate cuîndemnul de a vâna cu adevărat etic, în grupuri restrânse de prieteni, cu câini de vânătoare binedresaţi. Satisfacţiile pe care este capabil să le aducă un câine de vânătoare stăpânului său, într-oastfel de situaţie, pot depăşi cu mult satisfacţiile vânătoreşti propriu-zise. Doar pentru această idee şipentru cea de sport, de etică vânătorească şi de artă în vânătoare, merită depus efortul de a creşte şide a dresa propriul câine.4.4. Echipamente auxiliare de vânătoareAceastă categorie de echipament cuprinde o multitudine de obiecte de interes vânătorescnecesare practicării vânătorii (planşa 70). Esenţialul poate fi redus însă la doar câteva dintre acestea.De altfel, un vânător sportiv va fi întotdeauna echipat corespunzător vânătorii şi zonei în carepractică vânătoarea, cât mai lejer atunci când este necesar să depună efort fizic.Echipamentul vânătorului ţine, într-un anume fel, de etica vânătorească.Îmbrăcămintea se impune a fi în ton cu activitatea de vânătoare nici foarte nouă şi luxoasă,dar nici peticită şi nici „civilă” sau tipic „militară”. Ceea ce este foarte important este ca aceastăîmbrăcăminte să nu distoneze cu mediul şi, mai ales, să fie comodă. Mai exact, haina să permităepolarea fără dificultate, iar pantalonii să permită îndoirea genunchilor. În plus, îmbrăcămintea nutrebuie să fâşâie, cea mai indicată fiind, din acest motiv, îmbrăcămintea moale.Pălăria vânătorească sau căciula adecvată echipamentului vânătoresc trebuie să protejezeochii de razele piezişe ale soarelui şi, respectiv, urechile împotriva frigului. Vara, pălăria se poateînlocui cu o bască sau o şapcă de vânătoare, cu cozoroc mare şi, bineînţeles, de culoare adecvată.O pelerină uşoară sau un poncho, de culori adecvate, sunt cele mai comode de purtat şifolosit pe vreme de ploaie. Acestea pot fi înlocuite cu un costum foarte uşor, impermeabil, care seîmbracă peste hainele obişnuite. În iarba udă şi înaltă pot fi folosiţi doar pantalonii impermeabili, deprotecţie, îmbrăcaţi peste cei de vânătoare.Manşonul sau mănuşile întregesc articolele de vestimentaţie vânătorească.150
Manşonul, care pare acum demodat, este mai practic decât mănuşile şi dă un plus deeleganţă echipamentului vânătoresc. Este mai comod de folosit, dar numai la vânătoarea cu gonacişi la pândă.Mănuşile în schimb, care au înlocuit în timp manşonul, sunt mai frecvent folosite, dar şiacestea trebuie să fie adaptate pentru vânătoare. Fie că au degetul arătător tăiat la jumătate, fie că aupracticat un orificiu special pentru scoaterea acestui deget, fie că au doar degetul în discuţie separatsau toate degetele individualizate, culoarea şi modelul indică vizibil scopul pentru care au fostconfecţionate.Încălţămintea trebuie să fie, la rândul ei, comodă şi să nu permită pătrunderea apei. Dinpunct de vedere vânătoresc este indicată încălţămintea cu talpă de cauciuc, care aderă bine la terenşi poate fi folosită fără zgomot în timpul deplasării. Pentru munte şi pentru gheaţă sunt indicaţibocancii cu crampoane sau cu ţinte. În schimb, la baltă, cizmele de cauciuc, normale sau şold, suntde neînlocuit. Trebuie acordată atenţie culorii, care se impune să concorde cu mediul şi cu celelaltearticole de vestimentaţie.Rucsacul este cel mai practic şi încăpător pentru purtat cele necesare vânătorului în teren. Înplus, permite transportul vânatului împuşcat (de la fazan, la căprior). Important este ca rucsacul săfie încăpător, să aibă curele late pentru a nu „tăia” umerii şi suficiente buzunare exterioare. Uncadru uşor din aluminiu, care să se poată transforma în scăunel, asigură rucsacului moderncomoditate în timpul deplasării şi posibilitatea folosirii acestuia pentru odihnă sau aşteptare înstand. Este recomandabil ca rucsacul să aibă fundul impermeabil şi să fie, în general, uşor.Geanta sau tolba clasică de vânătoare este mai puţin comodă decât rucsacul, însă maielegantă. Chiar dacă stânjeneşte umbletul vânătorului, din cauza dezechilibrării acestuia şi apăsăriiobositoare pe un singur umăr, rămâne la modă, îndeosebi pentru merinde şi pentru cartuşe. Dacă sefoloseşte şi pentru transportul vânatului mic, este necesar să fie prevăzută şi cu o plasă din sfoarădestinată acestui scop.Tocul pentru armă trebuie să răspundă scopului de a feri arma de lovituri în timpultransportului. Unii vânători preferă tocul clasic din piele, elegant, pe când alţii tocul din pânză saudin alte materiale, deoarece poate fi mai uşor împachetat şi purtat în rucsac. În ultima vreme suntdin ce în ce mai frecvent întâlnite şi tocurile tip valiză, din piele rigidă, din material plastic sau dinaluminiu, care protejează mult mai eficient arma. Alegerea tocului, din multitudinea de posibilităţioferite de piaţă, rămâne o chestiune de preferinţă personală.Cartuşiera face parte din echipamentul vânătorului, cu armă lisă, mixtă sau cu glonţ.Clasice sunt cartuşierele din toval, sub formă de brâu. Sunt însă confecţionate acum o multitudinede alte forme, din diverse alte materiale, de la genţi şi cutii de purtat cartuşe, până la portofele deprins la brâu sau de purtat în buzunare. Ultimele sunt folosite îndeosebi în cazul cartuşelor cu glonţ.Ciochinarul, prins de obicei de cartuşieră, dar şi de geantă sau la curea, este format din maimulte cureluşe sau sfori împletite, cu inel sau gaică la unul din capete. La celălalt sunt prinse la unloc de un inel, o gaică sau o carabinieră. Cu „laţul” format la capătul liber se prind de gât sau depicioare păsările vânate. Ciochinarul nu este foarte comod de purtat în cazul vânatului zburător maimare şi nici atunci când se vânează în desişuri. Face însă parte din ţinuta vânătorului de păsări.Cuţitul de vânătoare face şi el parte din ţinuta obligatorie a oricărui vânător. Fie că estevorba despre clasicul cuţit de vânătoare purtat în teacă, fie că este vorba despre un briceagvânătoresc purtat în buzunar, nu trebuie să lipsească nici vânătorului de vânat mare, care trebuie săcastreze şi să eviscereze piesele dobândite, nici vânătorului de vânat mic, care trebuie să jupoaiesau, după caz, să scoată intestinele vânatului împuşcat.Binoclul este un element accesoriu din echipamentul de vânătoare, necesar vânătorului carepractică vânătoarea la pândă sau la dibuit. Fără un binoclu corespunzător nu pot fi uşor identificateşi, mai ales, studiate din punct de vedere al calităţii trofeului sau al altor indici exteriori,exemplarele urmărite de cerb, de căprior, de capră neagră, de urs etc. Pentru aceste specii de vânat,151
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86:
Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88:
Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90:
mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92:
Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94:
Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96:
Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98:
În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186: din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188: În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190: Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192: - exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194: 6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196: - Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198: organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200: Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis