alegerii cuplurilor celor mai valoroase, cunoscute cu ocazia vânătorilor, dar şi a competiţiilor caninede lucru.O certitudine în acest sens este oferită de canisele deja recunoscute.4.3.4. Întreţinerea şi îngrijirea câinelui de vânătoareDe la început trebuie recomandată ţinerea câinelui de vânătoare afară şi în exterioruloraşului, dacă este posibil. Aceasta pentru a fi adaptat condiţiilor atmosferice în care lucrează şipentru a i se feri „nasul” de tot felul de mirosuri, cu totul şi totul străine mediului în care va fiutilizat.Câinii cu păr lung trebuie pieptănaţi periodic, iar foxterierii sârmoşi şi terierii cu păr lungtunşi.Tot periodic, trebuie să li se şteargă ochii şi urechile. Aceste măsuri de curăţenie suntnecesare după fiecare vânătoare în cazul lucrului la vizuină, în desişuri, în ierburi şi buruieni etc.Hrana câinelui de vânătoare se impune a fi şi ea pe de o parte variată, iar pe de altă partesuficient de consistentă, corespunzătoare efortului pe care aceştia îl depun.Există diferite tipuri de hrană concentrată, inclusiv din categoria celor destinate câinilor carefac efort. Uneori numai această hrană concentrată nu este suficientă, deoarece intervine în timpsaturaţia. De aceea se recomandă suplimentarea hranei concentrate cu mâncare gătită, cu carnecrudă verificată sanitar-veterinar şi cu organe sau cu carne de calitate inferioară foarte bine fierte.Mămăliga, arpacaşul, orezul, legumele fierte, oasele late fierte sau crude, laptele şi alte astfel desorturi sunt indicate şi ele în hrănirea câinelui de vânătoare. Posibilităţile se întregesc cu ciorbe şi curesturi de la bucătărie, fructe şi chiar legume, mai ales dacă sunt acceptate crude.Câinele bine hrănit se cunoaşte după aspectul general, după luciul părului, dupăcomportament etc.Când hrănirea este corectă, dar câinii nu arată bine, trebuie suspectaţi de infestare cuparaziţi. Curativ, într-un astfel de caz, dar şi preventiv, de două ori pe an, câinele trebuiedehelmintizat, atât contra paraziţilor interni (rotunzi şi laţi), cât şi a celor externi.În cazul câinilor de vânătoare prezintă importanţă padocul, care trebuie să fie suficient demare pentru a permite mişcarea acestora, şi cuşca, aceasta trebuind să fie călduroasă şi perfectînchisă, în scopul evitării curentului şi a pierderii căldurii pe timp de iarnă. Se recomandă, dinmotivele arătate, modelele de cuşcă deja experimentate (planşa 69). Cuşca mai trebuie să aibăacoperiş mobil sau unul dintre pereţi detaşabil pentru a putea fi oricând vizionată în interior.Periodic trebuie să se acorde atenţie şi curăţeniei corporale a câinelui, care necesită să fiepieptănat cu o perie specială, spălat la nevoie, curăţate urechile şi ochii, îngrijite rănile căpătate întimpul lucrului etc.4.3.5. Dresajul câinelui de vânătoarePentru a presta o activitate utilă vânătorului, câinele de vânătoare trebuie dresat. Deşiaceastă muncă nu este simplă, reuşita ei aduce satisfacţii aparte vânătorului-dresor, mai ales în cazulîn care câinele îi aparţine.Pe parcursul procesului de instruire, între dresor şi câine se stabilesc relaţii strânse deinterdependenţă şi de înţelegere, care conduc în final la educarea şi la dresarea celui din urmă. Areînsă de învăţat foarte mult şi vânătorul de la câine.În munca de dresaj trebuie pornit de la realitatea că fiecare câine se naşte cu un anumit bagajereditar de aptitudini, bine fixat în cazul unor rase vechi, dar diferit de la un exemplar la altul. Peste148
acest bagaj ereditar intervine dresorul, prin deprinderea câinelui să execute anumite comenzi şi oanumită muncă, într-un anumit mod.Educaţia căţelului începe foarte devreme, de la circa 6 săptămâni, dar nu este tardivă nici la3-4 luni. În această perioadă, căţelul trebuie învăţat să vină la o anumită chemare, să-şi recunoascănumele, să fie curat atunci când este crescut în casă şi disciplinat atunci când i se cere acest lucru.Dresajul propriu-zis începe de la vârsta de 3-4 luni, dar nu este greşit nici dacă este demaratmai devreme. În general, cu cât se începe mai devreme, cu atât este mai bine. Dresajul trebuieterminat însă la vârsta de 1 an, în cazul prepelicarilor şi a hărţuitorilor de vizuină, şi la vârsta de 2-3ani, în cazul gonitorilor-hărţuitori de suprafaţă.Este de la sine înţeles că dresajul diferă de la o categorie de câini la alta, de la rasă la rasă şide la exemplar la exemplar. Nu pot fi detaliate toate aceste aspecte, dar câteva precizări se impune afi făcute.Prepelicarii trebuie învăţaţi:- să aibă apel, adică să vină prompt la chemare;- să şadă nemişcaţi pe picioarele din spate, în poziţia „şezut” la comanda „şezi”;- să execute poziţia „down” la comanda „culcat”, adică să se aşeze întins pe burtă, cu capullipit pe labele dinainte;- să aporteze la comanda „aport”, de pe uscat şi din apă, mai ales în cazul prepelicariloruniversali;- să aibă „cheta” corespunzătoare, adică să cerceteze sistematic terenul din faţa vânătoruluipentru a descoperi vânatul, de la stânga la dreapta şi invers, nu în adâncime;- să „ponteze” caracteristic şi să stârnească vânatul doar la comanda „pil”, în cazulprepelicarilor pontatori, ori să-l stârnească doar, după o uşoară marcare, în cazul prepelicarilorscotocitori;- să aporteze vânatul fără a-l muşca şi să-l predea fără reţineri vânătorului, preferabil dinpoziţia şezut.Primele 3-4 deprinderi se învaţă în perioada aşa-numitului „dresaj de casă”, iar celelalte prindresajul în teren.Câinii gonitori se dresează uşor „prin imitaţie”, adică dându-li-se drumul din lesă săgonească după un câine format. În lipsa unui astfel de câine, ei trebuie eliberaţi pe urmă proaspătă,fiindcă învaţă singuri, după vârsta de 5-6 luni, să ţină urma. Performanţele în privinţa căutării şigăsirii vânatului, a gonirii lui în mare viteză sau mai domol, a felului în care dau glas şi alteleasemenea depind, aproape exclusiv, de calităţile native.Ceea ce trebuie să încerce vânătorul-dresor să deprindă câinele la începutul dresajului estesă execute primele 2-3 comenzi (apelul, şezutul şi culcatul).Cea mai importantă sarcină ce îi revine ulterior, de a specializa câinele pentru căutarea,urmărirea şi hărţuirea anumitor specii de vânat. Or, acest lucru durează şi nu se poate realiza decâtprintr-o exigenţă aparte faţă de câine, în sensul eliberării acestuia din lesă doar atunci când alţi câiniînvăţaţi lucrează la specia căutată (vulpe, mistreţ) sau pe urma caldă a acestor specii, nepermiţândui-sesă lucreze la altele. Încurajarea are efectul ei, însă cel mai important aspect în dresarea câinilorgonitori este ca în faţa lor să se vâneze, cel puţin la început, doar speciile pentru care se doreşte săfie specializaţi. Din acelaşi motiv se interzice cu desăvârşire vânarea cervidelor în prezenţa câinilorgonitori, pentru care aceştia au o preferinţă nativă.În situaţia câinilor de mistreţi, vârsta de începere a dresajului trebuie să fie mai mare (8-12luni). Aceasta fiindcă mulţi căţei se sperie la prima întâlnire cu mistreţul, uneori pentru toată viaţa.Indicat, în cazul căţeilor din rasele copoi şi beagle, ar fi un dresaj de specializare în ţarcuri demistreţi, până la circa 1,5 ani, după care să fie scoşi în terenul de vânătoare. Dacă la vârsta de 2-3ani un câine de mistreţ este bine format şi specializat, dresajul trebuie considerat reuşit.Chestiunile menţionate pentru câinii gonitori sunt valabile şi pentru hărţuitorii de suprafaţă.Se impune precizarea că jagdterierii, de exemplu, sunt mult mai precoce decât copoii, tekelii sunt149
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86:
Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88:
Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90:
mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92:
Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94:
Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96:
Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186: din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188: În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190: Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192: - exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194: 6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196: - Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198: organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis