mecanismului de dare a focului se ung cu ulei de os sau cu ulei mineral grafitat, de consistenţăfoarte fină. Operaţiunea se consideră încheiată prin ştergerea uşoară a surplusului de ulei.Curăţirea patului armei se face cu o cârpă moale şi uscată. Rareori se impune curăţirea cuo cârpă umedă sau spălarea acestuia, de foarte scurtă durată. După zvântarea sa perfectă, acesta sepoate unge subţire cu ulei de in, apoi se freacă până ce uleiul se îmbibă perfect în lemn. În situaţiide excepţie, de curăţare după ploaie sau când paturile au trebuit să fie mai întâi spălate, operaţiaungerii cu ulei de in trebuie repetată după câteva zile de păstrare a armei în loc uscat. Armelecurăţate se păstrează la adăpost de praf şi de umezeală, învelite în huse din in moale sau din flanelă,în tocuri şi în dulapuri confecţionate şi asigurate împotriva efracţiei conform prevederilor legale.4.3. Câini de vânătoare4.3.1. ClasificareMultitudinea câinilor, care aparţin sau provin din cele mai diverse rase iniţiale, se împarte,după scopul deţinerii şi al utilizării, în două mari categorii şi anume: câini de serviciu sau utilitari şicâini de agrement.Câinii de vânătoare fac parte din prima categorie, a câinilor de serviciu sau utilitari, alăturide câinii de pază, de cei dresaţi pentru servicii speciale, de cei de tracţiune etc.După modul de folosire, câinii de vânătoare, din care doar o parte sunt prezentaţi în planşele67 şi 68, se împart, la rândul lor, în:I. Prepelicari:A. Prepelicari pontatori:a. insulari: pointerul; seterul alb sau englezesc; seterul roşu sau irlandez; seterul negru, scoţian sau gordon.b. continentali: bracul german cu păr scurt; bracul german cu păr sârmos; vijla maghiară cu păr scurt; vijla maghiară cu păr sârmos; bretonul (epagnelul Breton); pudel-pointerul; münsterlándul mic; münsterlándul mare.B. Prepelicari scotocitori: spaniel-cockerul; spaniel-springerul; wachtelhundul sau scotocitorul german.C. Retrieveri: labradorul negru; labradorul auriu cu păr scurt;labradorul auriu cu păr lung.II. Câinii gonitori şi de hărţuială: copoiul ardelenesc, slovac, balcanic, sârbesc, istrian, austriac etc.; beagle; jagdterierul cu păr sârmos;144
jagdterierul cu păr scurt; foxterierul cu păr sârmos; foxterierul cu păr scurt; tekelul cu păr sârmos; tekelul cu păr scurt; tekelul cu păr lung; airedale terierul;weldterierul.III. Câini pentru urmărirea vânatului mare rănit sunt: limierul bavarez; limierul hanoveran; limierul englezesc (bloodhund).Enumerarea raselor de câini de vânătoare s-a limitat la cele mai frecvente şi variate raseîntâlnite în România. În ultima perioadă pot fi văzute însă, inclusiv la vânătoare, foarte multeexemplare din rase mai puţin cunoscute, care aparţin uneia sau alteia dintre categoriile enumeratemai sus.4.3.2. CaracteristiciCâinii prepelicari sunt utilizaţi în special la vânătoarea de vânat mic. Rareori sunt întâlniteexemplare cu aptitudini şi dresaj adecvate pentru vânătoarea de vânat mare sau pentru urmărit peurmă de sânge.În general, prepelicarii se caracterizează prin cap şi ochi expresivi, urechi mari şi blegi,miros bun şi pasiune pentru căutarea vânatului viu.După comportamentul faţă de vânat, prepelicarii se împart în trei categorii: prepelicaripontatori, prepelicari scotocitori şi retrieveri. Primii se caracterizează prin faptul că, atunci cândsimt vânatul rămân în „aret”. Se spune că „pontează” sau „aretează” vânatul, apoi la comandavânătorului îl stârnesc, iar după focul de armă, de regulă, îl aportează. Prepelicarii scotocitori cautăînsă continuu vânatul şi îi semnalează prezenţa printr-un comportament vizibil mai alert, marcareuşoară caracteristică şi stârnire fără comandă. După focul de armă aportează vânatul împuşcat.Retrieverii, folosiţi de regulă doar pentru aportul vânatului, sunt utilizaţi în prezent, tot maifrecvent, şi ca prepelicarii pontatori. Inteligenţa, mirosul relativ bun, memoria şi adaptarea morfoanatomicăpentru lucru în apă rece îi recomandă pentru utilizare pe scară mai largă în România.Prepelicarii pontatori se împart, la rândul lor, în două categorii: prepelicari insulari sau maripontatori şi prepelicari continentali sau universali.Prepelicarii insulari sau marii pontatori, creaţi ca rase pe teritoriul Marii Britanii, suntspecializaţi pentru vânătoarea la vânatul mic. Ei se caracterizează prin miros foarte fin,temperament vioi, chetă largă executată în viteză mare şi rezistenţă deosebită la lucru, chiar încondiţii de căldură şi de uscăciune. Au aretul ferm, dar aportează slab sau refuză aportul. Mai desfolosiţi la vânătoare sunt pointerul şi seterul alb, ultimul prezentând la noi dezavantajul încărcăriipărului, mai ales de pe urechi, cu ciulini, turiţă etc. De reţinut folosirea lor relativ limitată, curezultate de excepţie la prepeliţe, la sitari, la fazani şi la alte păsări de uscat. La apă lucrează maislab, fiind puţine exemplare care acceptă un astfel de lucru.Prepelicarii continentali sau universali, creaţi în Europa, sunt mult mai diversificaţi cautilizare. Au mirosul mai slab decât prepelicarii insulari şi, din acest motiv, au cheta mai mică,executată într-un ritm mai puţin vioi. Sunt şi mai greoi şi mai puţin rezistenţi la oboseală, mai alesîn condiţii de uscăciune şi de căldură exagerate.145
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86:
Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88:
Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90:
mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92:
Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186: din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188: În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190: Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192: - exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194: 6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis