CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

armei. Trebuie menţionat faptul că reculul se simte numai după ce încărcătura a părăsit ţeava armeişi are loc destinderea gazelor, la momentul exploziei, la gura ţevii. Aşadar reculul nu influenţeazădirect precizia tragerii.Se mai poate aprecia că reculul este cu atât mai mare cu cât arma este mai uşoară şiîncărcătura cartuşului mai puternică.Vibraţiile ţevii se produc la cursa prin ţeavă a încărcăturii cu alice sau a proiectilului unic.Evident că aceste vibraţii ale ţevii sunt foarte mici, dar pot influenţa precizia tirului, mai ales însituaţia în care arma este rezemată pe un suport dur sau când ţeava armei cu glonţ este prinsă, rigid,de patul prelungit al acesteia.4.2.7. Balistica exterioarăElementele care caracterizează balistica încărcăturii sau a proiectilului unic, după părăsireaţevii armei de vânătoare, sunt: viteza, traiectoria şi razanţa.Indiferent de viteza iniţială a încărcăturii, care se înregistrează la gura ţevii, traiectoria unuiproiectil va fi o curbă care coboară treptat de la linia de tragere, aflată în prelungirea axei ţevii, sprepământ. Aceasta din cauza forţei gravitaţionale şi a rezistenţei aerului.Cu cât viteza iniţială este mai mică şi cu cât greutatea proiectilului şi suprafaţa secţiuniiacestuia sunt mai mari, cu atât căderea proiectilului va fi mai mare şi cu atât unghiul de ochire,dintre linia de ochire şi cea de tragere, va trebui să fie şi el mai mare. Mai mare va fi şi săgeatatraiectoriei. În continuare, cu cât săgeata este mai mare, cu atât razanţa traiectoriei este mai mică.Altfel spus, armele din care se trag proiectile grele sau leneşe (încete), cu razanţa mică, suntarme de pădure şi se poate trage cu ele suficient de precis doar la mică distanţă. Armele cu razanţămare sunt în schimb arme de vânătoare recomandate pentru tirul în teren deschis, la mare distanţă.La tirul cu arma cu glonţ este important să fie reţinute două aspecte: o traiectorie cât mai razantă, aşadar cât mai apropiată de linia de ochire pe o lungime câtmai mare a acesteia, se poate obţine reglând arma la distanţa optimă stabilită de către producătoriide muniţie. Această distanţă optimă de reglare a armei depinde de calibrul acesteia, de vitezainiţială a proiectilului corelată cu greutatea lui şi de suprafaţa secţiunii transversale. De asemeneadepinde de forma proiectilului. După cum se poate uşor înţelege, această distanţă optimă de reglareeste mai mică la armele cu razanţă mică (săgeata mare) şi mai mare la celelalte. De obicei distanţaoptimă de reglare, ca şi corecţiile de ochire, în sus sau în jos, la diferite distanţe (50, 100, 150 250 şi300 m) sunt înscrise pe cutiile de cartuşe cu glonţ; la tirul orientat de sus în jos sau de jos în sus, aprecierea distanţei la care se află vânatul,comparativ cu distanţa optimă de reglare a armei, este extrem de importantă. Înăuntrul acestei distanţeoptime se impune ochirea la baza ţintei, cu atenţie sporită, deoarece aceasta se vede îngustată dincauza unghiului sub care se observă. Peste această distanţă optimă de reglare a armei, se impuneochirea la partea superioară a ţintei şi chiar mai sus (planşa 63).Mai complicată decât balistica exterioară a glonţului este balistica exterioară a alicelor,interesantă fiind, de fapt, balistica snopului de alice.Din cauza frecării de peretele interior al ţevii, îndeosebi în dreptul conurilor de racordare laţeava propriu-zisă şi la şoc, alicele de la periferia snopului vor avea o viteză iniţială mai mică, pecând cele din centru o viteză iniţială mai mare. Intervine, în plus, şi o deformare mai mare a alicelorde la marginea snopului din cauza frecării acestora de pereţii ţevii, ceea ce determină o pierdereulterioară mai rapidă a vitezei lor şi, totodată, o dispersie mai mare a lor în plan frontal. Deformareaaccentuează însă şi dispersia în plan lateral. Rezultatul fenomenelor de balistică exterioară, astfeldeterminate de balistica interioară a snopului de alice, se reflectă într-o formă „de bici” a snopuluide alice în aer.138