apreciate rămân încă proiectilele tradiţionale de tip Brenneke, Gualandi şi Stendebach, iar mai nou,proiectilele moderne cu sabot. rondela este căpăcelul de închidere a unora dintre tuburi spre exterior, fiind strânsă pealice prin îndoirea, spre interior, a buzei cartuşului, cu ajutorul maşinii de sertizat. La cartuşelesertizate modern, în stea, rondelele lipsesc. Indiferent de modul de sertizare, rolul sertizajului, cusau fără rondelă, este de a împiedica răspândirea alicelor la şoc şi de a opune o oarecare rezistenţădupă explozia pulberii, ceea ce favorizează arderea completă a pulberii şi viteza iniţială mai mare aalicelor.Având în vedere cele expuse şi cunoştinţele dobândite, în plus, de la vânătorii cu experienţă,cartuşele de vânătoare pot fi încărcate de orice vânător. Pentru unii dintre aceştia, aceastăîndeletnicire poate constitui un hobby sau un preludiu al actului vânătorii. Oricât de experimentat arfi însă vânătorul aflat într-o astfel de situaţie, trebuie să acorde atenţie deosebită dozajului pulberiişi alicelor, puterii capsei, burajului şi sertizajului, urmărind ulterior randamentul cartuşuluiconfecţionat prin prisma procentajului, grupajului şi regularităţii răspândirii alicelor trase din armacu care vânează. Altfel, poate avea multiple deziluzii.4.2.5. Cartuşe pentru armele cu glonţPrezintă o şi mai mare varietate decât cartuşele cu alice, datorită, în primul rând, diversităţiicalibrelor acestora. Componenţa lor este însă mai simplă, fiind compuse din tub, capsă, pulbere şiglonţ (planşa 61).Tubul se confecţionează din oţel sau din alamă şi are o formă uşor conică, pentru a se puteaextrage fără dificultate din camera cartuşului. Prezintă un locaş central pentru capsă şi ramă sau unşanţ pentru extragere, după tipul extractorului armei din care se trage. De regulă, cartuşele folositeîn armele basculante prezintă ramă, iar cele folosite în armele cu ţevi fixe prezintă şanţ. Există însăşi abateri de la această regulă. Sunt frecvente armele moderne basculante din care se trag cartuşe cuşanţ.La un tub deosebim corpul tubului, a cărui lungime exprimată în milimetri întregeştedefinirea calibrului armei, şi gâtul tubului, care prin ambutisarea pe glonţ asigură sertizajul.Capsa este confecţionată asemănător capsei cartuşelor cu alice, prezentând însă şi variantasimplificată, în care nicovala constituie parte a tubului.Pulberea folosită la cartuşele cu glonţ moderne este pulberea vie, care dezvoltă o presiuneîn ţeavă mult mai mare (cca. 3800 atm.) decât cea dezvoltată în cazul cartuşelor cu alice (600-700atm.). Caracteristică acestei pulberi este arderea progresivă, mai lentă decât în cazul pulberilorfolosite la cartuşele cu alice. De menţionat că pulberile folosite pentru încărcarea cartuşelor cu glonţsunt de foarte multe tipuri şi compoziţii, ceea ce determină o mare varietate a presiunilor dezvoltatela acelaşi volum, motiv pentru care nu se recomandă încărcarea cartuşelor cu glonţ de către amatori.Proiectilul, denumit şi glonţ, a avut o evoluţie continuă în decursul timpului, pe măsuraperfecţionărilor aduse ţevilor şi pulberilor folosite, în scopul îmbunătăţirii efectului omorâtor şi alcoeficientului său balistic.Gloanţele moderne îmbină armonios anumite pretenţii de razanţă a traiectoriei şi de preciziela ţintă, cu efectul lor omorâtor, dat de deformarea controlată a glonţului şi de rămânerea acestuia înorganismul vânatului. Aşadar, glonţul, în cazul armelor de vânătoare, trebuie să fie expansiv saucontrolat expansiv, motiv pentru care este confecţionat din plumb, iar blindajul folosit este, deregulă, parţial. Doar în cazuri speciale pot fi utilizate proiectilele cu blindaj complet sau, mai nou,proiectilele confecţionate din alte materiale decât plumb.Modalităţile de determinare a expansivităţii glonţului sunt de a limita blindajul, mai mult saumai puţin spre vârf, şi de a da o formă potrivită vârfului de plumb, care poate fi ascuţit, rotunjit sautronconic. La unele gloanţe se practică, în acelaşi scop, un orificiu conic ce pătrunde dinspre vârfspre interior. La gloanţele moderne se practică însă o combinaţie de plumb moale spre vârf şi plumb136
mai dur spre bază, îmbinându-se astfel benefic deformarea cu puterea de penetraţie a glonţului. Unefect asemănător se obţine prin folosirea unor cămăşi tari la baza glonţului şi moi spre vârf.Indiferent de modul în care este confecţionat glonţul, efectul lui omorâtor este determinat,pe de o parte, de capacitatea pătrunderii acestuia în organismul animalului şi de mărimea leziunilorprovocate aici, iar pe de altă parte, de efectul şocului produs corespunzător energiei consumate latrecerea glonţului prin organism. Aşadar glonţul nu trebuie să fie exagerat de moale, aşa încât să sesfărâme ori să rămână în piele şi la suprafaţa oaselor, dar nici exagerat de puternic şi de tare, încâtsă perforeze corpul vânatului fără a produce efectul omorâtor scontat.4.2.6. Noţiuni de balistică interioarăSunt cunoscute elementele componente ale unui cartuş de vânătoare. Din momentulpercutării capsei, în interiorul ţevii se produc, aproape instantaneu, două fenomene distincte:aprinderea capsei şi a pulberii, urmate de arderea acesteia şi dezvoltarea concomitentă a unui volumfoarte mare de gaze care împing încărcătura spre gura ţevii.Aprinderea capsei şi a pulberii se produc, practic, în acelaşi moment. Capsa lovită depercutor transmite o flamă de aprindere a pulberii, printr-un orificiu calibrat. Puterea de aprindere acapsei, dată de mărimea flamei transmise, trebuie să corespundă însă tipului de pulbere folosit. Deregulă, cu cât pulberea este mai fină, cu atât se aprinde mai uşor. Dar acest lucru depinde şi decompoziţie. De exemplu, pentru pulberea vie este nevoie de o capsă mai puternică decât pentrupulberea neagră, care se aprinde mult mai uşor. Pulberea, la rândul ei, arde cu atât mai repede cu câtsuprafaţa totală a particulelor este mai mare. Aşadar, pulberea măruntă, de formă sferică, ardeteoretic cel mai rapid. Viteza de ardere a pulberii este favorizată, în plus, şi de feţele netede şi deporozitatea particulelor de pulbere, de uniformitatea mărimii acestora, de temperatura mai ridicată amediului şi de umezeala mai scăzută din aer.Pulberea de formă lată sau cilindrică arde, din motivele arătate, mai încet decât cea sferică,prelungind fenomenul arderii pe aproape toată lungimea ţevii. De regulă, pulberile cu ardereprogresivă sunt folosite mai mult la confecţionarea muniţiei pentru armele cu glonţ, fiindrecomandate şi la încărcarea cartuşelor cu proiectil unic în cazul armelor lise.Arderea încărcăturii de pulbere (explozia) are loc aproape instantaneu după aprindereaacesteia. Pe măsura arderii, dar într-un timp extrem de scurt, presiunea din ţeava armei creşte,determinând aruncarea încărcăturii de alice sau a glonţului, cu o anumită viteză iniţială spre guraţevii (planşa 62).Presiunea dezvoltată în ţeava armei nu depinde doar de tipul de pulbere utilizat, ci şi derezistenţa opusă de sertizaj, precum şi de rezistenţa opusă la trecerea prin ţeavă a încărcăturii sau aproiectilului unic, după caz. Este uşor de înţeles că brenneke-ul opune o rezistenţă mai mare, laieşirea prin ţeavă, decât încărcătura de alice, dar mult inferioară unui glonţ, căruia înaintarea îi estefrânată de ghinturi.Presiunea dezvoltată de pulbere în ţeavă mai depinde de forma tubului cartuşului, de modulde presare al burei, de mărimea camerei cartuşului etc. Un tub conic (gâtuit), pulberea prea puternicpresată şi camera cartuşului fără toleranţă determină sporuri de presiune, ca de altfel şi sertizajulfoarte rezistent.Presiunea dezvoltată prin arderea pulberii şi modul în care aceasta este eliberată, explozivsau progresiv (expansiv) pe toată lungimea ţevii, determină viteza iniţială a încărcăturii.Reculul este izbitura pe care vânătorul o simte în umăr, ca urmare a exploziei determinatede arderea pulberii în ţeava armei. Aceasta fiindcă presiunea gazelor, la momentul exploziei, nuacţionează doar asupra încărcăturii de alice sau asupra proiectilului unic, ci şi înapoi asupra patului137
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82:
Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84:
2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186: din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis