CUVÃNT ÃNAINTE - AGVPS
CUVÃNT ÃNAINTE - AGVPS CUVÃNT ÃNAINTE - AGVPS
La ţeava cu glonţ sunt importante ghinturile, în privinţa numărului, pasului, înălţimii şiformei acestora, deoarece acestea imprimă glonţului o mişcare de rotaţie în jurul axei şi stabilitatepe traiectorie. În acelaşi timp, cu cât ghinturile sunt mai multe sau cu cât pasul acestora este maimic, imprimând o mişcare de rotaţie mai accentuată în jurul axei glonţului, deci o stabilitate maibună pe traiectorie, cu atât consumul din energie este mai mare în interiorul ţevii şi viteza glonţuluila ieşirea din acestea mai mică. În concluzie, între aceste caracteristici ale ghinturilor trebuie săexiste un compromis. Doar cu titlu informativ se poate exemplifica glonţul de 8 x 57 care imprimăcca. 3700 rotaţii/secundă şi are o viteză iniţială, la gura ţevii, de aproximativ 850 metri/secundă.Mecanismul de dare a focului diferă mult de la armele ghintuite basculante, la care acestaeste asemănător celui prezentat pentru armele lise, faţă de armele cu ţevi fixe, la care acestmecanism este aproape identic cu cel folosit în cazul armelor militare (planşa 60). În principiu, celde-al doilea mecanism menţionat este alcătuit dintr-un „închizător”, în care se găseşte sistemul dearmare, de percuţie şi gheara pentru extragerea cartuşului. O piedică de siguranţă completează acestmecanism relativ simplu.Acelaşi închizător asigură şi o zăvorâre solidă, îngăduind folosirea unor cartuşe cu mult maiputernice decât în cazul armelor lise.La armele ghintuite apare în plus, faţă de cele fixe, acceleratorul, cunoscut şi sub denumireade schneler (sistem german), sub forma unui trăgaci fals sau unui mecanism care lucrează prinîmpingerea trăgaciului înainte (sistem francez). Rolul acestui accelerator este de a sensibilizatrăgaciul, permiţând declanşarea focului la o apăsare minimă, astfel încât ochirea să nu fieinfluenţată negativ printr-o apăsare cu forţă pe trăgaci.Dispozitivul de ochire este adaptat şi acesta exercitării vânătorii, adică ochirii rapide, dar şifine în acelaşi timp. Toate armele ghintuite sunt prevăzute cu înălţător fix sau cu vizor şi cu o cătarefină, pentru a da posibilitatea ochirii precise la distanţe mari, a unor ţinte dificile prin poziţia lororizontală. Formele înălţătoarelor, corelate cu formele cătărilor, sunt diverse: în „V”,dreptunghiulare sau în formă de „U”, iar proiecţia cătărilor apare ca un triunghi, un dreptunghi sauun cerc pe picioruş.De regulă cătarea este protejată printr-un inel de oţel, în scopul apărării acesteia de lovituri.La puţine carabine, înălţătorul este înlocuit sau suplimentat cu un „dioptru”, montat aproapede ochi. Această adaptare uşurează ochirea pentru cei cu vederea mai slabă şi permite, în acelaşitimp, o ochire mai sigură. Dioptrul a fost şi rămâne, totuşi, puţin folosit de vânători.Patul confecţionat din lemn, care îmbracă parţial sau până la gură ţeava ghintuită, esteadaptat, ca şi la arma lisă, taliei vânătorului. De pat este prinsă veriga pentru curea.Armele ghintuite cu ţeavă fixă, prezentate până acum, pot fi, ca şi armele lise, arme curepetiţie sau semiautomate. Principiile după care funcţionează sunt aceleaşi.Superioare ca putere de lovire şi precizie la distanţă rămân totuşi armele clasice, cu repetiţie,aşa cum armele ghintuite cu ţevi fixe rămân mai sigure în folosire decât cele cu ţevi basculante.Ultimele devin, în timp, aproximative, fie din cauza jocurilor căpătate la basculă, fie din cauzaneconvergenţei loviturilor la distanţă în cazul celor două ţevi.4.2.4. Cartuşe pentru armele cu ţevi liseDin armele de vânătoare lise, de diferite calibre şi cu diferite lungimi ale camerelorcartuşelor, se poate trage doar muniţie corespunzătoare (planşa 61). Dacă, de exemplu, se folosesccartuşe de 65 mm în camere de 76 mm, se înregistrează o eficienţă mai redusă a focului, pe cândinvers se poate deteriora arma, care nu va rezista, foarte mult timp, presiunii dezvoltate de un cartuşprea puternic în comparaţie cu sistemul de zăvorâre al armei respective. Nici folosirea cartuşelor de70 mm în arme cu camerele de 65 mm nu este indicată, deoarece tubul mai lung gâtuie diametruldeschiderii ţevii imediat după conul de racordare, determinând presiuni mai ridicate, recul mai134
puternic şi o împrăştiere mai mare a alicelor în ţintă. La armele vechi, ţevile îndelung folosite suntsupuse, din acelaşi motiv, riscului spargerii.Mai mult decât atât, calitatea cartuşelor de acelaşi tip diferă mult de la producător laproducător, de unde recomandarea folosirii, pe cât se poate, a aceluiaşi tip de cartuş. Diferenţeledintre aceleaşi tipuri de cartuşe fabricate de diverşi producători sunt date, în primul rând, decalitatea diferită a componentelor acestora, în special a pulberii, dar şi de calităţile diferite aletuburilor, capselor, burelor, alicelor şi rondelelor.Tuburile cartuşelor moderne de vânătoare diferă şi ele extraordinar de mult. De la tuburilecomplet metalice, care nu se mai folosesc decât extrem de rar, până la tuburile din material plastic,utilizate astăzi pe scară largă, s-au folosit şi încă se mai folosesc tuburile din carton, care prezintămarele avantaj al biodegradabilităţii.La un tub, indiferent de materialul din care este confecţionat, deosebim: fundul cartuşului alcătuit dintr-o dulie la exterior, confecţionată în general din alamă,înaltă de 5 - 25 mm. Aceasta prezintă un orificiu central, pentru un anumit tip de capsă, are o ramăla exterior, care limitează intrarea cartuşului în ţeava armei, şi o întăritură la interior, compusă dintrodublură metalică a fundului şi un tampon din carton sau din material plastic, cu acelaşi locaşprevăzut pentru capsă; tubul cartuşului confecţionat din material plastic sau din carton, ultimul fiindconfecţionat din mai multe straturi de hârtie impermeabilă lipite între ele, este prins solitar defundul cartuşului cu ajutorul tamponului amintit. Prezintă în interior, pe aproximativ 1/3 dinlungime începând de la fundul cartuşului, o întăritură care poate să fie metalică, din carton sau dinmaterial plastic. Există şi tuburi confecţionate complet din material plastic, dublate sau nu spreexterior printr-o dulie din alamă ambutisată peste forma acestuia; capsa, de forma unui păhărel cu ramă, conţine în interior explozivul de aprindere apulberii, iniţiat la o percuţie (lovire) relativ slabă. Tăria capsei, în sensul puterii de aprindere apulberii, se corelează întotdeauna cu tipul de pulbere folosită. Aşadar, nu orice capsă este potrivităpentru orice tip de pulbere, fiind necesare capse tari pentru pulberi care se aprind greu, cum estepulberea mai grosieră fără fum, şi invers; pulberea folosită pe scară largă acum este pulberea fără fum. Aceasta se aprinde mai greuşi arde progresiv, dând o presiune continuă şi un efect mai mare de lansare a alicelor, comparativ cupulberea neagră, care arde exploziv. Se mai numeşte şi pulbere vie deoarece imprimă alicelor oviteză iniţială mai mare. Ambele categorii de pulbere, la rândul lor foarte diversificate în privinţagranulaţiei şi a calităţii, se alterează la umezeală, motiv pentru care trebuie ţinute în încăperiaerisite, uscate şi fără variaţii mari de temperatură; bura are rol dublu: realizează o închidere etanşă a tubului şi a ţevii, care împiedicăpierderea presiunii după explozie, şi joacă rolul unui piston, care împinge alicele spre gura ţevii. Seconfecţionează din pâslă impregnată cu parafină, delimitată prin două coli de hârtie impermeabilă,ori din material plastic, cu sau fără container (coşuleţ) pentru alice. Diametrul ei trebuie săcorespundă perfect diametrului interior al tubului, iar lungimea trebuie corelată cu lungimeaacestuia; alicele sunt proiectile sferice, cu diametru cuprins între 1,7 mm şi 5 mm, confecţionate dinplumb întărit prin adăugare de antimoniu, în proporţie de 1-3%. Mărimea alicelor se exprimă înmm, dar şi în numere convenţionale, diferite de la o grupă de producători la alta. În prezent se punetot mai acut problema înlocuirii alicelor din plumb cu alice din oţel, dar şi din alte materiale (zinc,bismut, tungsten, molibden şi câteva aliaje ale acestora), cel puţin în cazul vânătorii la păsări labaltă, deoarece alicele din plumb sunt considerate responsabile de saturnismul multor exemplare dinaceastă categorie, saturnism determinat de ingerarea alicelor din mâl.proiectilul unic, folosit la vânătoarea de vânat mare, este confecţionat, în mareamajoritate a cazurilor, tot din plumb. Se prezintă sub diverse forme. Cele mai uzitate şi mai135
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184: - categoria C - celelalte specii di
puternic şi o împrăştiere mai mare a alicelor în ţintă. La armele vechi, ţevile îndelung folosite suntsupuse, din acelaşi motiv, riscului spargerii.Mai mult decât atât, calitatea cartuşelor de acelaşi tip diferă mult de la producător laproducător, de unde recomandarea folosirii, pe cât se poate, a aceluiaşi tip de cartuş. Diferenţeledintre aceleaşi tipuri de cartuşe fabricate de diverşi producători sunt date, în primul rând, decalitatea diferită a componentelor acestora, în special a pulberii, dar şi de calităţile diferite aletuburilor, capselor, burelor, alicelor şi rondelelor.Tuburile cartuşelor moderne de vânătoare diferă şi ele extraordinar de mult. De la tuburilecomplet metalice, care nu se mai folosesc decât extrem de rar, până la tuburile din material plastic,utilizate astăzi pe scară largă, s-au folosit şi încă se mai folosesc tuburile din carton, care prezintămarele avantaj al biodegradabilităţii.La un tub, indiferent de materialul din care este confecţionat, deosebim: fundul cartuşului alcătuit dintr-o dulie la exterior, confecţionată în general din alamă,înaltă de 5 - 25 mm. Aceasta prezintă un orificiu central, pentru un anumit tip de capsă, are o ramăla exterior, care limitează intrarea cartuşului în ţeava armei, şi o întăritură la interior, compusă dintrodublură metalică a fundului şi un tampon din carton sau din material plastic, cu acelaşi locaşprevăzut pentru capsă; tubul cartuşului confecţionat din material plastic sau din carton, ultimul fiindconfecţionat din mai multe straturi de hârtie impermeabilă lipite între ele, este prins solitar defundul cartuşului cu ajutorul tamponului amintit. Prezintă în interior, pe aproximativ 1/3 dinlungime începând de la fundul cartuşului, o întăritură care poate să fie metalică, din carton sau dinmaterial plastic. Există şi tuburi confecţionate complet din material plastic, dublate sau nu spreexterior printr-o dulie din alamă ambutisată peste forma acestuia; capsa, de forma unui păhărel cu ramă, conţine în interior explozivul de aprindere apulberii, iniţiat la o percuţie (lovire) relativ slabă. Tăria capsei, în sensul puterii de aprindere apulberii, se corelează întotdeauna cu tipul de pulbere folosită. Aşadar, nu orice capsă este potrivităpentru orice tip de pulbere, fiind necesare capse tari pentru pulberi care se aprind greu, cum estepulberea mai grosieră fără fum, şi invers; pulberea folosită pe scară largă acum este pulberea fără fum. Aceasta se aprinde mai greuşi arde progresiv, dând o presiune continuă şi un efect mai mare de lansare a alicelor, comparativ cupulberea neagră, care arde exploziv. Se mai numeşte şi pulbere vie deoarece imprimă alicelor oviteză iniţială mai mare. Ambele categorii de pulbere, la rândul lor foarte diversificate în privinţagranulaţiei şi a calităţii, se alterează la umezeală, motiv pentru care trebuie ţinute în încăperiaerisite, uscate şi fără variaţii mari de temperatură; bura are rol dublu: realizează o închidere etanşă a tubului şi a ţevii, care împiedicăpierderea presiunii după explozie, şi joacă rolul unui piston, care împinge alicele spre gura ţevii. Seconfecţionează din pâslă impregnată cu parafină, delimitată prin două coli de hârtie impermeabilă,ori din material plastic, cu sau fără container (coşuleţ) pentru alice. Diametrul ei trebuie săcorespundă perfect diametrului interior al tubului, iar lungimea trebuie corelată cu lungimeaacestuia; alicele sunt proiectile sferice, cu diametru cuprins între 1,7 mm şi 5 mm, confecţionate dinplumb întărit prin adăugare de antimoniu, în proporţie de 1-3%. Mărimea alicelor se exprimă înmm, dar şi în numere convenţionale, diferite de la o grupă de producători la alta. În prezent se punetot mai acut problema înlocuirii alicelor din plumb cu alice din oţel, dar şi din alte materiale (zinc,bismut, tungsten, molibden şi câteva aliaje ale acestora), cel puţin în cazul vânătorii la păsări labaltă, deoarece alicele din plumb sunt considerate responsabile de saturnismul multor exemplare dinaceastă categorie, saturnism determinat de ingerarea alicelor din mâl.proiectilul unic, folosit la vânătoarea de vânat mare, este confecţionat, în mareamajoritate a cazurilor, tot din plumb. Se prezintă sub diverse forme. Cele mai uzitate şi mai135