CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Lungimea patului trebuie să fie egală cu lungimea antebraţului, măsurată conform imaginiidin planşa 60, de la antebraţul ţinut în unghi drept faţă de braţ până la jumătatea degetului arătător.Antepatul, denumit popular şi pană, este cea de a treia piesă liberă întâlnită la armelebasculante, care foloseşte pentru asigurarea prinderii ţevii de pat, dar şi ca sprijin pentru armareaarcurilor în cazul armelor cu cocoaşe ascunse.S-au descris părţile componente ale armelor de vânătoare basculante cu ţevile lise. Sunt însădin ce în ce mai frecvent utilizate şi armele de vânătoare lise, cu o singură ţeavă fixă, semiautomatesau, mai rar, cu repetiţie. Primele folosesc forţa reculului sau a gazelor pentru aruncarea tubuluitras, armarea mecanismului şi reîncărcare, pe când celelalte se reîncarcă prin manipulareaînchizătorului, ca şi în cazul armelor cu glonţ, ori prin manevrarea antepatului, până la epuizareacartuşelor din magazie. De reţinut că acest tip de arme prezintă marele dezavantaj al folosiriiconsecutive doar a cartuşelor de aceeaşi dimensiune a alicelor. Aşadar pot fi folosite ori cartuşe cuproiectil unic (la mistreţ), ori cartuşe de 3,5 mm (la iepure şi fazan), ori cartuşe de 2,0 mm (laprepeliţe), deoarece nu este posibil să fie cunoscută dinainte ordinea venirii diferitelor specii devânat pentru a şti ordinea aşezării cartuşelor în magazie.4.2.3. Arme de vânătoare cu glonţAceste arme îşi au originea în armele militare, modificate însă în privinţa calibrelor şi aadaptării componentelor acestora pentru vânătoare (planşa 60). Mai mult decât armele, muniţiapentru aceste arme a fost transformată astfel încât să dea lovituri mortale, nu să rănească vânatul,prin folosirea gloanţelor expansive în locul celor perforante (planşa 61).Calibrele armelor cu glonţ folosite la vânătoare în România sunt mult mai diversificate decâtcele ale armelor lise, pornind de la calibre foarte mici, ca de exemplu 5,6 x 35, până la calibre foartemari, cum ar fi 375 W Mag, 401 W, 416 Rigby şi 600 N.E.Tabelul câtorva dintre cele mai uzuale calibre de arme de vânătoare cu glonţ folosite pentrudiverse specii de vânat în România este redat în planşa 66.De reţinut că cifrele, prin care se exprimă calibrul armei cu glonţ, reprezintă diametrulproiectilului, care corespunde diametrului ţevii (prima cifră), şi lungimea tubului, care corespundelungimii camerei cartuşului (cea de-a doua cifră).Cu cât tubul cartuşului este mai lung şi mai gros, deci cu cât încărcătura de pulbere este maimare, şi cu cât proiectilul are diametrul mai mic, corelat cu o greutate mai redusă, cu atât vitezainiţială va fi de regulă mai mare şi traiectoria proiectilului mai razantă.Desigur că intervin, în această relaţie, calităţile pulberii, forma şi dimensiunile ghinturilorarmei, forma proiectilului, lungimea acestuia şi greutatea lui, precum şi multe alte mici secrete defabricaţie, ale armei şi ale muniţiei, care fac să fie înregistrate multe abateri de la regula enunţată.În plus, calibrul armei cu glonţ nu corespunde întotdeauna exact măsurii reale a diametruluiţevii.Limitând prezentarea armelor de vânătoare la cele utile pentru împuşcarea vânatului de tipeuropean, gama calibrelor de la 5,6 x 35 până la 9,3 x 74 este suficientă, iar unele calibre, cum ar fi7,62 x 63, la care se găsesc mai multe tipuri de gloanţe (proiectile), pot fi considerate calibreuniversale potrivite pentru toate speciile.Deosebiri esenţiale între armele de vânătoare cu glonţ şi armele de vânătoare lise seîntâlnesc la ţeavă şi la dispozitivul de ochire. Apar însă multe modificări şi la mecanismul de dare afocului, precum şi unele adaptări la patul armei.Ţeava ghintuită se fabrică din oţel, astfel încât să reziste la presiuni mult mai mari decâtţeava lisă. Tehnologiile de construcţie ale ţevilor ghintuite sunt şi ele diferite, modernă fiind, ca şi încazul ţevilor lise, forjarea la rece pe dorn. Folosită este şi tehnologia forării şi broşării ulterioare aţevii, alături de alte câteva tehnici mai noi.133