CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

primului foc, dar nici trăgaciul nu trebuie să fie exagerat de tare la apăsare. Este recomandabilă şi otărie a trăgaciului drept cu ceva mai mică decât a celui stâng. Verificarea tăriei trăgaciului se poateface prin atârnarea unor greutăţi calibrate de acesta. Dacă legat de tăria trăgacelor se pot purtadiscuţii, cursa moartă a acestora trebuie complet eliminată, deoarece întârzie declanşarea focului,influenţând prin aceasta corecţia de ochire şi, implicit, tirul.Importante pentru exploatarea în siguranţă a armei sunt şi sistemul de zăvorâre şi piedica desiguranţă.Din multitudinea sistemelor de zăvorâre, trei sunt considerate moderne şi se utilizează înprezent pe scară largă: Greener, Purdey şi Kersten (planşa 67). Toate cele trei sisteme de zăvorâreau câte un zăvor dublu în partea inferioară a basculei, zăvorând însă diferit prelungirea ţevilor: printr-un cui care trece orizontal prin prelungirea comună a ţevilor, în cazul sistemuluiGreener; printr-un zăvor care se închide deasupra prelungirii comune a ţevilor, în cazul sistemuluiPurdey; prin două zăvoare care trec transversal prin prelungirea celor două ţevi, în cazulsistemului Kersten.În ceea ce priveşte piedica de siguranţă, ea poate funcţiona automat la deschiderea arme saufacultativ. Din punct de vedere al prudenţei, niciodată inutilă în cazul manipulării armelor de foc,piedica de siguranţă care funcţionează automat este de preferat. Folosirea uneia sau alteia dintretipurile de siguranţe depinde însă de construcţia armei şi de preferinţele vânătorului.Patul, din lemn, este piesa de care se fixează rigid bascula. Are menirea de a ajuta lasusţinerea ţevilor şi la fixarea armei în umăr, pentru ochire şi tragere.La un pat de armă distingem: gâtul patului, corpul patului (cu sau fără obrăzar şi pistolet) şitalpa patului, la care deosebim un călcâi şi un vârf al acesteia.Principalele caracteristici ale unui pat de armă sunt: panta sau înclinarea, deviaţia sauabaterea laterală, denumită şi avantaj, şi lungimea acestuia. Trebuie reţinut că patul armei devânătoare trebuie adaptat, precum un costum de haine, taliei vânătorului. Aceasta fiindcă s-aconstatat din practică şi se susţine că ţeava „împuşcă”, dar patul „ocheşte”. Dacă patul nu estepotrivit, ochirea este extrem de dificilă şi tirul îngreunat, chiar şi în cazul unui vânător cuexperienţă. De exemplu, cu un pat prea scurt sau cu înclinarea prea mare se greşeşte trăgându-seprea jos şi invers. În acelaşi timp, dacă avantajul (deviaţia laterală) este prea mare, focul va fi trasuşor spre dreapta şi invers.Dimensiunile pantei şi ale deviaţiei laterale (avantajului) corespunzătoare taliei vânătorului,mai exact înălţimii gâtului şi lăţimii umerilor acestuia, sunt redate tabelar în continuare:Lungimeagâtului Pantătrăgătorului20 cm 63-65 mm19 cm 60-62 mm18 cm 58-59 mm17 cm 57-58 mm16 cm 56-58 mm15 cm 55-56 mm14 cm 53-54 mm13 cm 52-53 mm12 cm 51-52 mm11 cm 50-51 mmAvantajLăţimea pieptuluitrăgătoruluiLa călcâiulpatuluiLa vârful de josal patului50-52 mm 20 mm 21 mm48-49 mm 18 mm 21 mm46-47 mm 16 mm 19 mm44-45 mm 14 mm 17 mm42-43 mm 12 mm 15 mm40-41 mm 10 mm 13 mm38-39 mm 8 mm 11 mm36-37 mm 6 mm 8 mm34-35 mm 4 mm 6 mm32-33 mm 2 mm 4 mm30-31 mm 1 mm 2 mm132