primului foc, dar nici trăgaciul nu trebuie să fie exagerat de tare la apăsare. Este recomandabilă şi otărie a trăgaciului drept cu ceva mai mică decât a celui stâng. Verificarea tăriei trăgaciului se poateface prin atârnarea unor greutăţi calibrate de acesta. Dacă legat de tăria trăgacelor se pot purtadiscuţii, cursa moartă a acestora trebuie complet eliminată, deoarece întârzie declanşarea focului,influenţând prin aceasta corecţia de ochire şi, implicit, tirul.Importante pentru exploatarea în siguranţă a armei sunt şi sistemul de zăvorâre şi piedica desiguranţă.Din multitudinea sistemelor de zăvorâre, trei sunt considerate moderne şi se utilizează înprezent pe scară largă: Greener, Purdey şi Kersten (planşa 67). Toate cele trei sisteme de zăvorâreau câte un zăvor dublu în partea inferioară a basculei, zăvorând însă diferit prelungirea ţevilor: printr-un cui care trece orizontal prin prelungirea comună a ţevilor, în cazul sistemuluiGreener; printr-un zăvor care se închide deasupra prelungirii comune a ţevilor, în cazul sistemuluiPurdey; prin două zăvoare care trec transversal prin prelungirea celor două ţevi, în cazulsistemului Kersten.În ceea ce priveşte piedica de siguranţă, ea poate funcţiona automat la deschiderea arme saufacultativ. Din punct de vedere al prudenţei, niciodată inutilă în cazul manipulării armelor de foc,piedica de siguranţă care funcţionează automat este de preferat. Folosirea uneia sau alteia dintretipurile de siguranţe depinde însă de construcţia armei şi de preferinţele vânătorului.Patul, din lemn, este piesa de care se fixează rigid bascula. Are menirea de a ajuta lasusţinerea ţevilor şi la fixarea armei în umăr, pentru ochire şi tragere.La un pat de armă distingem: gâtul patului, corpul patului (cu sau fără obrăzar şi pistolet) şitalpa patului, la care deosebim un călcâi şi un vârf al acesteia.Principalele caracteristici ale unui pat de armă sunt: panta sau înclinarea, deviaţia sauabaterea laterală, denumită şi avantaj, şi lungimea acestuia. Trebuie reţinut că patul armei devânătoare trebuie adaptat, precum un costum de haine, taliei vânătorului. Aceasta fiindcă s-aconstatat din practică şi se susţine că ţeava „împuşcă”, dar patul „ocheşte”. Dacă patul nu estepotrivit, ochirea este extrem de dificilă şi tirul îngreunat, chiar şi în cazul unui vânător cuexperienţă. De exemplu, cu un pat prea scurt sau cu înclinarea prea mare se greşeşte trăgându-seprea jos şi invers. În acelaşi timp, dacă avantajul (deviaţia laterală) este prea mare, focul va fi trasuşor spre dreapta şi invers.Dimensiunile pantei şi ale deviaţiei laterale (avantajului) corespunzătoare taliei vânătorului,mai exact înălţimii gâtului şi lăţimii umerilor acestuia, sunt redate tabelar în continuare:Lungimeagâtului Pantătrăgătorului20 cm 63-65 mm19 cm 60-62 mm18 cm 58-59 mm17 cm 57-58 mm16 cm 56-58 mm15 cm 55-56 mm14 cm 53-54 mm13 cm 52-53 mm12 cm 51-52 mm11 cm 50-51 mmAvantajLăţimea pieptuluitrăgătoruluiLa călcâiulpatuluiLa vârful de josal patului50-52 mm 20 mm 21 mm48-49 mm 18 mm 21 mm46-47 mm 16 mm 19 mm44-45 mm 14 mm 17 mm42-43 mm 12 mm 15 mm40-41 mm 10 mm 13 mm38-39 mm 8 mm 11 mm36-37 mm 6 mm 8 mm34-35 mm 4 mm 6 mm32-33 mm 2 mm 4 mm30-31 mm 1 mm 2 mm132
Lungimea patului trebuie să fie egală cu lungimea antebraţului, măsurată conform imaginiidin planşa 60, de la antebraţul ţinut în unghi drept faţă de braţ până la jumătatea degetului arătător.Antepatul, denumit popular şi pană, este cea de a treia piesă liberă întâlnită la armelebasculante, care foloseşte pentru asigurarea prinderii ţevii de pat, dar şi ca sprijin pentru armareaarcurilor în cazul armelor cu cocoaşe ascunse.S-au descris părţile componente ale armelor de vânătoare basculante cu ţevile lise. Sunt însădin ce în ce mai frecvent utilizate şi armele de vânătoare lise, cu o singură ţeavă fixă, semiautomatesau, mai rar, cu repetiţie. Primele folosesc forţa reculului sau a gazelor pentru aruncarea tubuluitras, armarea mecanismului şi reîncărcare, pe când celelalte se reîncarcă prin manipulareaînchizătorului, ca şi în cazul armelor cu glonţ, ori prin manevrarea antepatului, până la epuizareacartuşelor din magazie. De reţinut că acest tip de arme prezintă marele dezavantaj al folosiriiconsecutive doar a cartuşelor de aceeaşi dimensiune a alicelor. Aşadar pot fi folosite ori cartuşe cuproiectil unic (la mistreţ), ori cartuşe de 3,5 mm (la iepure şi fazan), ori cartuşe de 2,0 mm (laprepeliţe), deoarece nu este posibil să fie cunoscută dinainte ordinea venirii diferitelor specii devânat pentru a şti ordinea aşezării cartuşelor în magazie.4.2.3. Arme de vânătoare cu glonţAceste arme îşi au originea în armele militare, modificate însă în privinţa calibrelor şi aadaptării componentelor acestora pentru vânătoare (planşa 60). Mai mult decât armele, muniţiapentru aceste arme a fost transformată astfel încât să dea lovituri mortale, nu să rănească vânatul,prin folosirea gloanţelor expansive în locul celor perforante (planşa 61).Calibrele armelor cu glonţ folosite la vânătoare în România sunt mult mai diversificate decâtcele ale armelor lise, pornind de la calibre foarte mici, ca de exemplu 5,6 x 35, până la calibre foartemari, cum ar fi 375 W Mag, 401 W, 416 Rigby şi 600 N.E.Tabelul câtorva dintre cele mai uzuale calibre de arme de vânătoare cu glonţ folosite pentrudiverse specii de vânat în România este redat în planşa 66.De reţinut că cifrele, prin care se exprimă calibrul armei cu glonţ, reprezintă diametrulproiectilului, care corespunde diametrului ţevii (prima cifră), şi lungimea tubului, care corespundelungimii camerei cartuşului (cea de-a doua cifră).Cu cât tubul cartuşului este mai lung şi mai gros, deci cu cât încărcătura de pulbere este maimare, şi cu cât proiectilul are diametrul mai mic, corelat cu o greutate mai redusă, cu atât vitezainiţială va fi de regulă mai mare şi traiectoria proiectilului mai razantă.Desigur că intervin, în această relaţie, calităţile pulberii, forma şi dimensiunile ghinturilorarmei, forma proiectilului, lungimea acestuia şi greutatea lui, precum şi multe alte mici secrete defabricaţie, ale armei şi ale muniţiei, care fac să fie înregistrate multe abateri de la regula enunţată.În plus, calibrul armei cu glonţ nu corespunde întotdeauna exact măsurii reale a diametruluiţevii.Limitând prezentarea armelor de vânătoare la cele utile pentru împuşcarea vânatului de tipeuropean, gama calibrelor de la 5,6 x 35 până la 9,3 x 74 este suficientă, iar unele calibre, cum ar fi7,62 x 63, la care se găsesc mai multe tipuri de gloanţe (proiectile), pot fi considerate calibreuniversale potrivite pentru toate speciile.Deosebiri esenţiale între armele de vânătoare cu glonţ şi armele de vânătoare lise seîntâlnesc la ţeavă şi la dispozitivul de ochire. Apar însă multe modificări şi la mecanismul de dare afocului, precum şi unele adaptări la patul armei.Ţeava ghintuită se fabrică din oţel, astfel încât să reziste la presiuni mult mai mari decâtţeava lisă. Tehnologiile de construcţie ale ţevilor ghintuite sunt şi ele diferite, modernă fiind, ca şi încazul ţevilor lise, forjarea la rece pe dorn. Folosită este şi tehnologia forării şi broşării ulterioare aţevii, alături de alte câteva tehnici mai noi.133
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80:
ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131: Părţile componente ale unei astfe
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182: pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis