arme de vânătoare cu alice sau cu ţevi lise, din care se trag cartuşe cu alice şicartuşe cu proiectil unic confecţionat din plumb; arme de vânătoare cu glonţ sau cu ţevi ghintuite, din care se trag cartuşe cuproiectil blindat (glonţ); arme de vânătoare mixte, care au în componenţă atât ţevi lise, cât şi ţevi ghintuite.`Ca o abatere de la această clasificare, se impune a fi amintite armele cu alice, foarte rarîntâlnite, care au ţevile total sau parţial ghintuite. Rolul ghinturilor, în acest caz, este de a produce ouşoară dispersie a alicelor şi o uniformizare a snopului acestora. Tot ca abatere de la clasificareaprezentată, trebuie amintite şi armele ghintuite de tir, nu de vânătoare, de cal. 5,6 l.r., din care setrag, de regulă, proiectile din plumb.b) Din punct de vedere al construcţiei şi al manipulării pentru încărcare, armele moderne devânătoare pot fi: arme cu ţevi basculante, care, pentru a fi încărcate şi descărcate, se frâng în jurulunui ax denumit „şanieră”; arme cu ţevi fixe, care se încarcă şi descarcă prin manipularea unui încărcător sauînchizător, a unei culate ori semiautomat;c) După modul de încărcare, aceleaşi arme de vânătoare se clasifică în: arme cu încărcare manuală după fiecare foc tras, care necesită frângere şiînchidere;arme cu repetiţie, care se încarcă prin manipularea unui încărcător (închizător); arme semiautomate, care se autoîncarcă până la epuizarea cartuşelor din magazie.Atenţie: Armele semiautomate cu mai mult de două cartuşe în magazie, ca şi cele automate,sunt interzise la vânătoare.d) După numărul de ţevi, armele de vânătoare pot fi: arme de vânătoare cu o singură ţeavă, lisă sau ghintuită; arme de vânătoare cu două ţevi, lise, ghintuite sau combinate; arme de vânătoare cu trei ţevi, în diverse combinaţii, denumite drilling-uri; arme de vânătoare cu patru ţevi, în diverse combinaţii, denumite vierlling-uri.e) După modul de construcţie al cocoaşelor, armele se împart în: arme cu cocoaşe exterioare (aparente, în afară), denumite simplu arme cu cocoaşe; arme cu cocoaşe ascunse, denumite impropriu şi arme fără cocoaşe, cunoscute caarme sistem „Hammerless”.f) La rândul lor, armele cu două ţevi, lise sau ghintuite, se împart în: arme cu ţevi (aşezate) în plan orizontal, juxtapuse sau cu ţevi paralele; arme cu ţevi (aşezate) în plan vertical, suprapuse sau tip „Bock”.Pornind de la clasificarea succint expusă, orice armă de vânătoare poate fi uşor încadrată şi,totodată, concis prezentată sau descrisă. De exemplu: a menţiona despre o armă modernă devânătoare, că prezintă două ţevi ghintuite, este basculantă, cu cocoaşe ascunse şi cu ţevi juxtapuse,înseamnă că aceasta este deja prezentată. Mai trebuie precizat doar calibrul şi descrierea esteaproape completă.4.2.2. Arme de vânătoare cu ţevi liseAceste tipuri de arme pot fi clasificate în continuare, după putere, în: arme de putere mijlocie (calibrele 12, 16 şi 20); arme de putere redusă (calibrele 24, 28, 32 şi 36); arme de mare putere (calibrele 4, 8 şi 10).În România, frecvente sunt doar armele de putere mijlocie, dintre care, în proporţie deaproximativ 2/3, sunt utilizate armele basculante de calibrul 12.130
Părţile componente ale unei astfel de arme lise, basculante, sunt: ţevile, patul cu basculă şiantepatul (planşa 59).Ţevile de fabricaţie modernă sunt confecţionate doar din oţel. Ele se obţin fie prin forare,fie, în cazul celor de calitate superioară, prin forjare la rece pe dorn.Profilul interior al ţevilor cuprinde: camera cartuşului, ţeava cilindrică şi choke-ul, precum şitrecerile de la camera cartuşului la ţeava cilindrică şi de la aceasta la choke prin aşa-zisele conuri deracordare.Au existat şi se întâlnesc foarte rar şi ţevi forate uşor conic, adică progresiv de la cameracartuşului până la gura ţevii. Acestea sunt însă excepţii. De asemenea se mai întâlnesc încă, foarterar, şi ţevi lise de „Damasc”, obţinute prin forjarea unei ţesături din plasă de oţel special pe un dornspecial confecţionat.Camera cartuşului sau camera de încărcare, forată întotdeauna uşor conic pentru a permiteextragerea fără dificultate a tuburilor trase, prezintă, la rândul ei, un locaş pentru rama cartuşului şio lungime variabilă în funcţie de tipul tubului: de 65 mm, de 70 mm, de 76 mm (în cazul armelorMagnum) şi chiar mai lungă (în cazul armelor super Magnum). Camera cartuşului se continuă cu uncon de racordare, limitat la 6 - 16 mm sau prelungit la 35 - 50 mm, care face legătura cu ţeavapropriu-zisă, forată cilindric până la choke. Choke-ul (se pronunţă şoc-ul) reprezintă o îngustare adiametrului ţevii, începând de la 50 - 60 mm distanţă faţă de gura acesteia, până la 15 - 25 mm, deunde ţeava redevine cilindrică, însă uşor îngustată. Profilul acestui al doilea con de racordare poatefi uniform (drept) sau cu panta variabilă (parabolic). Efectul choke-ului, de a strânge snopul dealice, depinde de panta racordării şi, mai ales, de valoarea ştrangulării, înscrisă de regulă pe ţevilearmelor de fabricaţie modernă. Se obişnuieşte ca choke-ul să fie exprimat astfel: choke plin sau fullchokecând îngustarea este de 0,8 - 1,0 mm, semi-choke când îngustarea este de 0,4 - 0,7 mm şisfert-choke când îngustarea este de 0,1 - 0,3 mm, la ţevile de calibrul 12. Ţevile sudate sau alămitela bază, pe porţiunea camerei cartuşului, şi fixate la vârf, pe un calapod, sunt cositorite pe toatălungimea lor, cu ajutorul şinelor. Şina superioară, de diverse forme, serveşte, atât la armele cu ţevijuxtapuse, cât şi la bock-uri, şi la ochire. Din acest motiv prezintă la partea superioară striaţii careîmpiedică reflectarea luminii. Pe această şină superioară este poziţionată cătarea, iar pe ceainferioară este fixată agăţătoarea curelei de armă. Spre basculă, ţevile armelor de vânătoare mai suntprevăzute cu un extractor, din una sau două bucăţi, pentru extrasul cartuşelor şi respectiv pentruaruncarea cartuşelor trase în cazul armelor cu ejectoare, precum şi cu un cârlig pentru zăvoare.Ţevile prezentate se deosebesc între ele în primul rând prin calibru, apoi prin lungime şiprin greutate.Calibrul se exprimă printr-un număr convenţional care reprezintă de fapt numărul de bile(proiectile sferice) cu diametrul egal cu cel al ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră (453,472 g)de plumb. Între acest număr şi diametrul ţevii exprimat în milimetri, cu o precizie de zecime demilimetru, există o corelaţie directă.Lungimea ţevilor reprezintă, în fond, un compromis între performanţă şi lejeritate. Ţevilelungi, de 76 cm la calibrul 12, de 74 cm la calibrul 16 şi de 67 cm la calibrul 20, asigură o vitezămai mare a alicelor (cu 0,75 m/s pentru fiecare 1 cm în plus la lungime), un grupaj cu ceva mai bunşi o linie de ochire mai sigură (lungă). Prezintă în schimb dezavantajul unor greutăţi mai mari, depeste 1,500 kg, şi a unei maniabilităţi mai scăzute a armelor.Bascula este piesa metalică de legătură între ţevi şi pat, caracteristică armelor cu ţevibasculante, care conţine întregul mecanism de dare a focului, sistemul de închidere sau de zăvorâre,mecanismul extractorului sau ejectorului, după caz, şi piedica de siguranţă.Mecanismul de dare a focului poate să fie pe platine (oţele), în cazul armelor cu cocoaşe înexterior şi a celor valoroase cu cocoaşe ascunse, ori fără platine, sistem Anson-Deely, pentru celemai multe dintre armele cu cocoaşe ascunse (planşa 59). Importante sunt pentru vânători, la oricetip de mecanism de dare a focului, tăria şi cursa trăgacelor, care pot influenţa atât siguranţa înfolosire, cât şi tirul. Mecanismul nu trebuie să permită, în nici un caz, scăparea focului doi din şocul131
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72:
Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74:
Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76:
Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78:
din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129: obligă vânatul să sară afară,
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174: niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176: Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178: CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180: Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis