CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Se cunoaşte că toate preparatele admise pentru a fi folosite în agricultură, la fertilizareasolului şi la combaterea dăunătorilor vegetali ai plantelor de cultură, sunt însoţite de instrucţiuniprivind modul de întrebuinţare, dozajul lor ş.a.m.d. Dacă aceste instrucţiuni ar fi respectateîntocmai, efectul nociv pentru vânat ar scădea considerabil. De exemplu, boabele tratate cu furadantrebuie obligatoriu îngropate în sol, iar substanţele raticide folosite pentru combaterea şoarecilortrebuie introduse în găurile acestora. În practică se întâlnesc obişnuit grămezi de seminţe tratate cufuradan la capetele tarlalelor, pe locul în care întorc semănătorile, şi momeli otrăvite pentrucombaterea şoarecilor aruncate, la întâmplare, pe tot câmpul.Aceste aspecte inacceptabile pentru vânători şi ecologi antrenează un grad ridicat demortalitate atât în rândul vânatului, cât şi în cel al unor specii ocrotite prin lege.Mii sau poate zeci de mii de fazani, potârnichi, turturele, raţe, gâşte sălbatice şi alte păsări,printre care ulii şi acvile, precum şi iepuri, căpriori şi cerbi lopătari au murit anual din cauzaotrăvirii accidentale, fără ca organismele abilitate ale statului, inclusiv după sesizarea faptelor, să iamăsuri eficiente. Şi aceasta, cel puţin pentru furadan, în condiţiile în care sunt descoperite şi folositepe scară largă substanţe cu efect similar acestuia, dar puţin mai scumpe, care prezintă mareleavantaj al lipsei de toxicitate pentru animalele cu sânge cald.În asemenea situaţii, munca de lămurire trebuie completată prin măsuri coercitive deobligare a agricultorilor la despăgubirea gestionarilor fondurilor de vânătoare pentru prejudiciileaduse acestora din neglijenţa şi nepăsarea lor.Se impune cu necesitate, din motivele arătate mai sus, derularea consecventă a unorcercetări şi elaborarea unor studii menite să detalieze cele prezentate aşa încât să se argumentezeştiinţific şi economic ideea renunţării la anumite practici extrem de dăunătoare vânatului, mediuluişi în ultimă instanţă omului.Ar putea fi astfel evidenţiate şi ulterior diminuate prejudiciile cauzate vânatului prinmecanizarea şi chimizarea iraţională a agriculturii.Într-o perioadă în care vânătorii nu au motiv să meargă pe câmp şi când temperaturile relativridicate distrug destul de repede cadavrele, urmele mortalităţii înregistrate din cauzele menţionatedispar curând, motiv pentru care cu greu pot fi realizate şi apreciate fără cercetări şi studiiconsecvente dimensiunile reale ale pierderilor suferite de vânat şi, implicit, de vânători, din cauzaconcepţiei conservatoare a unor agricultori.Efectul pozitiv al unui asemenea demers ar fi dublu: pe de o parte vânătorii, obişnuiţi săcreadă numai ceea ce văd cu proprii ochi, ar sesiza amploarea nebănuită a pierderilor care îiafectează în mod direct şi, pe de altă parte, s-ar atrage serios atenţia asupra acestei probleme cuimplicaţii asupra mediului şi sănătăţii omului, deosebit de acute şi de actuale.125