CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

13.07.2015 Views

3.13. Diminuarea pagubelor cauzate prin lucrări de mecanizare şi de chimizarea agriculturiiMonoculturile, mecanizarea şi chimizarea agriculturii, determinate de necesitatea creşteriiproductivităţii terenurilor cultivate agricol, prezintă pentru cinegeticieni marele neajuns aldiminuării sporului natural şi, implicit, a cotelor de recoltă la mai multe specii principale de vânat.În mod special este afectată progenitura, nu numai ca urmare a mecanizării şi a chimizării în sine, cişi din cauza concepţiei muncitorilor agricoli care nu respectă măsurile relativ simple de protecţie avânatului, ce se impune a fi luate cu ocazia efectuării acestor lucrări. Aproape niciodată până acumaceştia nu au fost făcuţi răspunzători de prejudiciile aduse, îndeosebi din neglijenţă, fonduluicinegetic. Mecanizarea lucrărilor de pregătire a solului şi de recoltare a plantelor de nutreţ afecteazămult, dar greu sesizabil, fazanul, potârnichea, prepeliţa, iepurele, căpriorul şi alte câteva specii, prinsurprinderea şi omorârea puilor cu utilajele agricole, ori prin distrugerea cuiburilor în cazulpăsărilor. De asemenea, acumulările de ape în care s-au dizolvat parte din îngrăşămintele chimicedepozitate direct pe câmp şi anumite substanţe chimice care se folosesc la erbicidarea culturiloragricole, la stropirea pomilor fructiferi ori pentru tratarea seminţelor, constituie adevărate otrăvuripentru vânatul plantivor. Exemplul cel mai concludent este furadanul.Cei preocupaţi de diminuarea pierderilor datorate mecanizării şi-au imaginat, în timp,diferite metode cu ajutorul cărora să fie îndepărtat vânatul din suprafeţele ce urmează a fi parcurse,mai mult sau mai puţin eficiente, bazate pe: efectul fonic (claxoane, clopoţei, fluiere etc.); efectul optic (oglinzi, cârpe sau alte obiecte viu colorate şi mişcătoare etc.); efectul olfactiv al unor substanţe împrăştiate în prealabil.În practică, rezultatul utilizării unor asemenea mijloace a fost puţin satisfăcător.Cel mai eficient mijloc dintre acestea s-a dovedit, până acum, bara cu lanţuri, montată lateralutilajului agricol, care îndepărtează vânatul din banda de lucru imediat următoare. Distanţa dintrelanţuri trebuie să fie de 10-15 cm, iar lungimea acestora se impune să fie astfel reglată încâtvârfurile să atingă pământul. Străduinţele de a găsi un dispozitiv sau o metodă mai eficientăcontinuă.Până atunci, o metodă foarte utilă rămâne alungarea vânatului din zonă, înaintea desfăşurăriilucrării agricole, cu goană sau folosind câinii de vânătoare de aret. Marcarea şi lăsarea unor smocuride vegetaţie în locurile în care sunt găsite cuiburile de fazani, de potârnichi sau de prepeliţe potcontribui, cu concursul mecanizatorilor, la diminuarea prejudiciilor în discuţie.Mult mai păgubitoare pentru vânat decât lucrările mecanizate, aşa după cum s-a arătat deja,sunt pesticidele folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali din agricultură. Nicisubstanţele folosite la fertilizarea solului nu sunt inofensive pentru acesta. Un exemplu, din primacategorie, este furadanul, a cărui utilizare este interzisă în marea majoritate a ţărilor din lume,inclusiv în ţara producătoare (S.U.A.). Aproape în egală măsură, dar numai pentru o parte dinvânatul prădător, sunt dăunătoare raticidele. Din cea de-a doua categorie, a substanţelor chimicefolositoare solului, poate fi menţionat azotatul, care, dizolvat accidental în apa provenită din ploaie,otrăveşte pur şi simplu vânatul plantivor, atras de gustul astringent al soluţiei ce se formează.Şirul exemplelor poate continua.Trebuie înţeleasă, fără doar şi poate, necesitatea folosirii unor astfel de substanţe înagricultura modernă, motivată de necesitatea creşterii productivităţii vegetale. La fel de importanteste însă ca agricultorii să înţeleagă faptul că se impune folosirea raţională a acestor produsechimice, precum şi înlocuirea lor cu produse ecologice similare, inofensive pentru animalele cusânge cald. De asemenea, agricultorii trebuie să înţeleagă şi să respecte normele corecte dedepozitare şi de folosire a substanţelor chimice dăunătoare animalelor cu sânge cald, cum esteazotatul.124

Se cunoaşte că toate preparatele admise pentru a fi folosite în agricultură, la fertilizareasolului şi la combaterea dăunătorilor vegetali ai plantelor de cultură, sunt însoţite de instrucţiuniprivind modul de întrebuinţare, dozajul lor ş.a.m.d. Dacă aceste instrucţiuni ar fi respectateîntocmai, efectul nociv pentru vânat ar scădea considerabil. De exemplu, boabele tratate cu furadantrebuie obligatoriu îngropate în sol, iar substanţele raticide folosite pentru combaterea şoarecilortrebuie introduse în găurile acestora. În practică se întâlnesc obişnuit grămezi de seminţe tratate cufuradan la capetele tarlalelor, pe locul în care întorc semănătorile, şi momeli otrăvite pentrucombaterea şoarecilor aruncate, la întâmplare, pe tot câmpul.Aceste aspecte inacceptabile pentru vânători şi ecologi antrenează un grad ridicat demortalitate atât în rândul vânatului, cât şi în cel al unor specii ocrotite prin lege.Mii sau poate zeci de mii de fazani, potârnichi, turturele, raţe, gâşte sălbatice şi alte păsări,printre care ulii şi acvile, precum şi iepuri, căpriori şi cerbi lopătari au murit anual din cauzaotrăvirii accidentale, fără ca organismele abilitate ale statului, inclusiv după sesizarea faptelor, să iamăsuri eficiente. Şi aceasta, cel puţin pentru furadan, în condiţiile în care sunt descoperite şi folositepe scară largă substanţe cu efect similar acestuia, dar puţin mai scumpe, care prezintă mareleavantaj al lipsei de toxicitate pentru animalele cu sânge cald.În asemenea situaţii, munca de lămurire trebuie completată prin măsuri coercitive deobligare a agricultorilor la despăgubirea gestionarilor fondurilor de vânătoare pentru prejudiciileaduse acestora din neglijenţa şi nepăsarea lor.Se impune cu necesitate, din motivele arătate mai sus, derularea consecventă a unorcercetări şi elaborarea unor studii menite să detalieze cele prezentate aşa încât să se argumentezeştiinţific şi economic ideea renunţării la anumite practici extrem de dăunătoare vânatului, mediuluişi în ultimă instanţă omului.Ar putea fi astfel evidenţiate şi ulterior diminuate prejudiciile cauzate vânatului prinmecanizarea şi chimizarea iraţională a agriculturii.Într-o perioadă în care vânătorii nu au motiv să meargă pe câmp şi când temperaturile relativridicate distrug destul de repede cadavrele, urmele mortalităţii înregistrate din cauzele menţionatedispar curând, motiv pentru care cu greu pot fi realizate şi apreciate fără cercetări şi studiiconsecvente dimensiunile reale ale pierderilor suferite de vânat şi, implicit, de vânători, din cauzaconcepţiei conservatoare a unor agricultori.Efectul pozitiv al unui asemenea demers ar fi dublu: pe de o parte vânătorii, obişnuiţi săcreadă numai ceea ce văd cu proprii ochi, ar sesiza amploarea nebănuită a pierderilor care îiafectează în mod direct şi, pe de altă parte, s-ar atrage serios atenţia asupra acestei probleme cuimplicaţii asupra mediului şi sănătăţii omului, deosebit de acute şi de actuale.125

3.13. Diminuarea pagubelor cauzate prin lucrări de mecanizare şi de chimizarea agriculturiiMonoculturile, mecanizarea şi chimizarea agriculturii, determinate de necesitatea creşteriiproductivităţii terenurilor cultivate agricol, prezintă pentru cinegeticieni marele neajuns aldiminuării sporului natural şi, implicit, a cotelor de recoltă la mai multe specii principale de vânat.În mod special este afectată progenitura, nu numai ca urmare a mecanizării şi a chimizării în sine, cişi din cauza concepţiei muncitorilor agricoli care nu respectă măsurile relativ simple de protecţie avânatului, ce se impune a fi luate cu ocazia efectuării acestor lucrări. Aproape niciodată până acumaceştia nu au fost făcuţi răspunzători de prejudiciile aduse, îndeosebi din neglijenţă, fonduluicinegetic. Mecanizarea lucrărilor de pregătire a solului şi de recoltare a plantelor de nutreţ afecteazămult, dar greu sesizabil, fazanul, potârnichea, prepeliţa, iepurele, căpriorul şi alte câteva specii, prinsurprinderea şi omorârea puilor cu utilajele agricole, ori prin distrugerea cuiburilor în cazulpăsărilor. De asemenea, acumulările de ape în care s-au dizolvat parte din îngrăşămintele chimicedepozitate direct pe câmp şi anumite substanţe chimice care se folosesc la erbicidarea culturiloragricole, la stropirea pomilor fructiferi ori pentru tratarea seminţelor, constituie adevărate otrăvuripentru vânatul plantivor. Exemplul cel mai concludent este furadanul.Cei preocupaţi de diminuarea pierderilor datorate mecanizării şi-au imaginat, în timp,diferite metode cu ajutorul cărora să fie îndepărtat vânatul din suprafeţele ce urmează a fi parcurse,mai mult sau mai puţin eficiente, bazate pe: efectul fonic (claxoane, clopoţei, fluiere etc.); efectul optic (oglinzi, cârpe sau alte obiecte viu colorate şi mişcătoare etc.); efectul olfactiv al unor substanţe împrăştiate în prealabil.În practică, rezultatul utilizării unor asemenea mijloace a fost puţin satisfăcător.Cel mai eficient mijloc dintre acestea s-a dovedit, până acum, bara cu lanţuri, montată lateralutilajului agricol, care îndepărtează vânatul din banda de lucru imediat următoare. Distanţa dintrelanţuri trebuie să fie de 10-15 cm, iar lungimea acestora se impune să fie astfel reglată încâtvârfurile să atingă pământul. Străduinţele de a găsi un dispozitiv sau o metodă mai eficientăcontinuă.Până atunci, o metodă foarte utilă rămâne alungarea vânatului din zonă, înaintea desfăşurăriilucrării agricole, cu goană sau folosind câinii de vânătoare de aret. Marcarea şi lăsarea unor smocuride vegetaţie în locurile în care sunt găsite cuiburile de fazani, de potârnichi sau de prepeliţe potcontribui, cu concursul mecanizatorilor, la diminuarea prejudiciilor în discuţie.Mult mai păgubitoare pentru vânat decât lucrările mecanizate, aşa după cum s-a arătat deja,sunt pesticidele folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali din agricultură. Nicisubstanţele folosite la fertilizarea solului nu sunt inofensive pentru acesta. Un exemplu, din primacategorie, este furadanul, a cărui utilizare este interzisă în marea majoritate a ţărilor din lume,inclusiv în ţara producătoare (S.U.A.). Aproape în egală măsură, dar numai pentru o parte dinvânatul prădător, sunt dăunătoare raticidele. Din cea de-a doua categorie, a substanţelor chimicefolositoare solului, poate fi menţionat azotatul, care, dizolvat accidental în apa provenită din ploaie,otrăveşte pur şi simplu vânatul plantivor, atras de gustul astringent al soluţiei ce se formează.Şirul exemplelor poate continua.Trebuie înţeleasă, fără doar şi poate, necesitatea folosirii unor astfel de substanţe înagricultura modernă, motivată de necesitatea creşterii productivităţii vegetale. La fel de importanteste însă ca agricultorii să înţeleagă faptul că se impune folosirea raţională a acestor produsechimice, precum şi înlocuirea lor cu produse ecologice similare, inofensive pentru animalele cusânge cald. De asemenea, agricultorii trebuie să înţeleagă şi să respecte normele corecte dedepozitare şi de folosire a substanţelor chimice dăunătoare animalelor cu sânge cald, cum esteazotatul.124

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!