CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Importantă rămâne deci surprinderea permanentă a vânatului prin diverse metode saumijloace de speriere noi, astfel încât să fie depăşită perioada în care acesta poate produce prejudicii.Trebuie ţinut cont de faptul că eficienţa sperietorilor şi a pazei depinde efectiv şi de experienţadobândită de vânat în alte împrejurări similare.3. Dacă metodele de speriere a vânatului încep să nu mai dea rezultat, gestionarii fondurilorde vânătoare trebuie să încerce îndepărtarea vânatului din zonele periclitate prin goane specialorganizate în acest scop. Cele mai eficiente sunt, în astfel de cazuri, goanele cu câinii agresivi.4. În situaţia în care toate măsurile expuse, aplicate sistematic, nu mai dau rezultat, mai alesîn cazul urşilor şi al mistreţilor, trebuie procedat la împuşcarea selectivă a unor exemplare de vânat,la locul producerii prejudiciilor. Se impune soluţia în cazul urşilor carnivori şi al mistreţilor careproduc constant prejudicii în culturile de porumb, de grâu, de cartofi etc. Trebuie subliniat însăfaptul că, din considerente de eficienţă, corectitudine şi etică, împuşcarea trebuie făcută de cătrevânători, care ştiu cum şi ce anume să împuşte. De exemplu: ursul carnivor nu trebuie împuşcatdecât lângă cadavrul proaspăt doborât, cu o noapte înainte, pentru a se evita împuşcarea unor urşinevinovaţi, atraşi de mirosul cadavrului învechit. În cazul mistreţilor, eficientă se dovedeşte doarîmpuşcarea a câte un purcel din ciurdă, ceea ce impresionează puternic scroafa-conducătoare,făcând-o să evite timp îndelungat zona în care a avut această experienţă neplăcută. Împuşcareascroafei mamă este cea mai gravă greşeală, deoarece purceii rămaşi fără conducător vor reveninoapte de noapte în acelaşi loc cunoscut, fiindu-le teamă să se aventureze în căutarea altorasemenea locuri de hrană. Împuşcarea vierilor care se hrănesc precaut, fără a provoca prejudiciidemne de a fi luate în seamă, nu soluţionează situaţia pagubelor produse de către ciurdele demistreţ, în cadrul cărora tendinţa de întrecere îi determină să strice culturile în mult mai maremăsură decât le consumă.5. Cea mai eficientă măsură de evitare a pagubelor cauzate de vânat culturilor agricole,silvice şi animalelor domestice rămâne însă împrejmuirea, fie şi temporară, cu gard. Gardul electricpare să fie cea mai potrivită soluţie, datorită celui mai redus preţ al investiţiei.Dată fiind importanţa acestei probleme, în prezent şi mai ales în viitor, este oportunărecapitularea sistematică a metodelor şi a mijloacelor adecvate care şi-au dovedit eficienţa în sensulevitării unor pagube cauzate de vânat: menţinerea unor efective şi structuri optime pentru principalele specii de vânat; conservarea condiţiilor de adăpost şi de asigurare a liniştii vânatului în pădure, în specialdin partea animalelor domestice introduse la păşunat; îmbunătăţirea condiţiilor naturale de hrănire în pădure, inclusiv prin cultivarea unor ogoarede hrană; practicarea hrănirii de abatere adecvată speciilor, locului şi anotimpului, întotdeauna înpuncte situate spre interiorul pădurii; amenajarea unor locuri complexe de atragere şi de menţinere a vânatului, de asemeneaamplasate spre interiorul pădurii sau masivului împădurit; sperierea vânatului din zonele periclitate şi utilizarea de repelenţi adecvaţi pentru protecţiaculturilor silvice; îndepărtarea vânatului, prin goane oarbe, din apropierea zonelor expuse daunelor cauzatede vânat; paza eficientă a culturilor agricole şi a animalelor domestice; împuşcarea selectivă a vânatului la locul producerii prejudiciilor; protejarea culturilor prin împrejmuiri corespunzătoare.Nu poate fi încheiat prezentul subcapitol fără sublinierea şi reafirmarea faptului că vânatul,inclusiv cel protejat, este de mult prea multe ori acuzat de pagubele produse exclusiv de cătreanimalele domestice.123