vânatului, deoarece acesta, după ce-şi satisface necesităţile de hrană, simte nevoia să hoinăreascăspre alte locuri similare.De aceea, în suprafaţa pădurii se impune a fi amenajate mai multe astfel de ogoare, locuri dehrănire şi complexe de atragere a vânatului, distanţate la câţiva kilometri unele de altele, mai dese lacâmpie, mai rare la deal şi doar pe bazinete, la munte.Se recomandă, prin urmare, ca în apropierea ogoarelor special amenajate pentru hrănireavânatului vara (cultura de lucernă, trifoi, borceag, ovăz, grâu, porumb etc.) să fie amenajate locurilede hrănire complementară, amplasate la rândul lor în apropierea unor surse de apă.Hrănirea de abatere practicată vara, cu nutreţuri concentrate, seminţe uscate sau produseproteice pentru marii prădători, trebuie să fie de natură să creeze reflexe vânatului şi să-i deaacestuia cât mai mult de lucru. S-au imaginat, din acest motiv, felurite instalaţii şi metode dehrănire, dintre care pot fi amintite:- hrănirea vânatului cu grâu, cu ovăz sau cu boabe de porumb împrăştiate pe sol;- hrănirea mistreţilor cu boabe de porumb introduse în sticle de genul celor de şampanie sauîn recipiente găurite, suspendate sau lăsate pe sol, de unde grăunţele cad pe rând, după ce mistreţiimişcă sau rostogolesc repetat aceste recipiente;- hrănirea urşilor cu concentrate, cereale şi fructe.Pentru ca măsura menţinerii vânatului în pădure să fie eficientă, au fost gândite şi locuri deatracţie a vânatului. Un astfel de loc, situat lângă o sursă de apă, presupune:- amenajarea de scăldători (locuri de mocirlire) pentru mistreţ şi cerb;- amenajarea de baterii cu sare sau sare în amestec cu lut, căutate de foarte multe specii devânat;- amenajarea de locuri pentru frecat, în cazul mistreţilor, prin gudronarea unor arbori sau aunor stâlpi special implantaţi în pământ;- amenajarea de scăldători uscate, cu substanţe deparazitare, în special pentru mistreţ şifazan.2. Măsurile întreprinse de gestionarii fondurilor de vânătoare pentru menţinerea vânatului înpădure nu au avut întotdeauna eficienţa scontată, în privinţa evitării prejudiciilor cauzate de vânat,din cauza tendinţei vânatului de a tatona permanent, după saturaţie, şi alte locuri de hrănire decâtcele cunoscute. De aceea, pentru a proteja zonele cele mai expuse, complexul de măsuri prezentattrebuie, chiar şi preventiv, completat prin măsuri de speriere şi de îndepărtare a vânatului din zonelepredispuse prejudicierii. În acest scop au fost concepute numeroase tipuri de sperietori cu efectvizual, sonor sau olfactiv, eficiente pentru perioade relativ lungi de timp. Pe măsură ce acestesperietori nu mai dau rezultate, din cauza obişnuirii vânatului cu ele, trebuie să se treacă la pazăpropriu-zisă cu câinii şi chiar la împuşcarea unor exemplare în locurile în care produc pagube.Este important de reţinut faptul că, periodic, sperietorile trebuie schimbate sau completate cualtele noi, în scopul surprinderii permanente a vânatului, a sperierii şi a îndepărtării acestuia dinzonă.Efortul se impune întrucât vânatul este dotat cu o capacitate remarcabilă de adaptare caredetermină, pentru cazul în speţă, obişnuirea sa cu mecanismele destinate sperierii.Sperietorile cele mai ieftine şi aflate la îndemâna oricui sunt „momâile” fixe, care imită unbust de om, sau orice altceva nou în peisaj. O astfel de sperietoare va fi ocolită 1-2 săptămâni, pânăce vânatul se va obişnui cu ea. Când se constată modificarea comportamentului vânatului în sensulobişnuirii cu sperietorile, momâile fixe pot fi completate sau înlocuite cu altele mobile, apoi dupăîncă 1-2 săptămâni, cu altele care produc, în plus, şi zgomote. Treptat, neliniştirea zonei se poaterealiza şi prin alte dispozitive mişcate de vânt (cutii de conserve goale înşirate pe sârmă, clopoteagăţate de crengi, pocnitori şi pârâitori), apoi cu ajutorul aparatelor de radio lăsate deschise. Câiniilegaţi la culturi, diversele obiecte mirositoare şi mirosurile umane remanente sau substanţelerepelente prelungesc perioada de speriere a vânatului.122
Importantă rămâne deci surprinderea permanentă a vânatului prin diverse metode saumijloace de speriere noi, astfel încât să fie depăşită perioada în care acesta poate produce prejudicii.Trebuie ţinut cont de faptul că eficienţa sperietorilor şi a pazei depinde efectiv şi de experienţadobândită de vânat în alte împrejurări similare.3. Dacă metodele de speriere a vânatului încep să nu mai dea rezultat, gestionarii fondurilorde vânătoare trebuie să încerce îndepărtarea vânatului din zonele periclitate prin goane specialorganizate în acest scop. Cele mai eficiente sunt, în astfel de cazuri, goanele cu câinii agresivi.4. În situaţia în care toate măsurile expuse, aplicate sistematic, nu mai dau rezultat, mai alesîn cazul urşilor şi al mistreţilor, trebuie procedat la împuşcarea selectivă a unor exemplare de vânat,la locul producerii prejudiciilor. Se impune soluţia în cazul urşilor carnivori şi al mistreţilor careproduc constant prejudicii în culturile de porumb, de grâu, de cartofi etc. Trebuie subliniat însăfaptul că, din considerente de eficienţă, corectitudine şi etică, împuşcarea trebuie făcută de cătrevânători, care ştiu cum şi ce anume să împuşte. De exemplu: ursul carnivor nu trebuie împuşcatdecât lângă cadavrul proaspăt doborât, cu o noapte înainte, pentru a se evita împuşcarea unor urşinevinovaţi, atraşi de mirosul cadavrului învechit. În cazul mistreţilor, eficientă se dovedeşte doarîmpuşcarea a câte un purcel din ciurdă, ceea ce impresionează puternic scroafa-conducătoare,făcând-o să evite timp îndelungat zona în care a avut această experienţă neplăcută. Împuşcareascroafei mamă este cea mai gravă greşeală, deoarece purceii rămaşi fără conducător vor reveninoapte de noapte în acelaşi loc cunoscut, fiindu-le teamă să se aventureze în căutarea altorasemenea locuri de hrană. Împuşcarea vierilor care se hrănesc precaut, fără a provoca prejudiciidemne de a fi luate în seamă, nu soluţionează situaţia pagubelor produse de către ciurdele demistreţ, în cadrul cărora tendinţa de întrecere îi determină să strice culturile în mult mai maremăsură decât le consumă.5. Cea mai eficientă măsură de evitare a pagubelor cauzate de vânat culturilor agricole,silvice şi animalelor domestice rămâne însă împrejmuirea, fie şi temporară, cu gard. Gardul electricpare să fie cea mai potrivită soluţie, datorită celui mai redus preţ al investiţiei.Dată fiind importanţa acestei probleme, în prezent şi mai ales în viitor, este oportunărecapitularea sistematică a metodelor şi a mijloacelor adecvate care şi-au dovedit eficienţa în sensulevitării unor pagube cauzate de vânat: menţinerea unor efective şi structuri optime pentru principalele specii de vânat; conservarea condiţiilor de adăpost şi de asigurare a liniştii vânatului în pădure, în specialdin partea animalelor domestice introduse la păşunat; îmbunătăţirea condiţiilor naturale de hrănire în pădure, inclusiv prin cultivarea unor ogoarede hrană; practicarea hrănirii de abatere adecvată speciilor, locului şi anotimpului, întotdeauna înpuncte situate spre interiorul pădurii; amenajarea unor locuri complexe de atragere şi de menţinere a vânatului, de asemeneaamplasate spre interiorul pădurii sau masivului împădurit; sperierea vânatului din zonele periclitate şi utilizarea de repelenţi adecvaţi pentru protecţiaculturilor silvice; îndepărtarea vânatului, prin goane oarbe, din apropierea zonelor expuse daunelor cauzatede vânat; paza eficientă a culturilor agricole şi a animalelor domestice; împuşcarea selectivă a vânatului la locul producerii prejudiciilor; protejarea culturilor prin împrejmuiri corespunzătoare.Nu poate fi încheiat prezentul subcapitol fără sublinierea şi reafirmarea faptului că vânatul,inclusiv cel protejat, este de mult prea multe ori acuzat de pagubele produse exclusiv de cătreanimalele domestice.123
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64:
Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66:
2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68:
Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70:
Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72: Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74: Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76: Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78: din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166: De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170: Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172: continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis