CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Populaţia rurală, vânătorii, pescarii, turiştii şi alţi utilizatori de mediu sunt întru totul deacord cu protejarea raţională a mediului natural, dar manifestă o rezistenţă normală faţă de anumiteiniţiative de genul celor prezentate, în lipsa unor răspunsuri clare privind problemele lor esenţialelegate de ceea ce vor fi autorizaţi să facă şi ceea ce le va fi interzis în spaţiile NATURA 2000 şiEMERALD. Temerile lor, care coincid cu ale noastre, nu au fost tratate cu toată consideraţia şiresponsabilitatea, nici la nivel de ministere şi nici la nivel de guvern, atunci când s-au conceput, s-au propus şi s-au aprobat ordonanţele şi hotărârile de guvern referitoare la acest aspect (O.U. nr.236/2000, H.G. nr. 230/2003 şi H.G. nr. 2151/2004 şi O.U.G. nr. 57/2007).Ariile protejate din România, care vor face parte din reţelele NATURA 2000 şi EMERALD,sunt deja legiferate în prezent, fără consultarea societăţii civile interesate.Ele cuprind următoarele categorii de arii de interes naţional: parcuri naţionale, parcurinaturale, monumente ale naturii, rezervaţii ştiinţifice şi rezervaţii naturale şi următoarele categoriide arii de interes internaţional: rezervaţii ale biosferei, situri naturale ale patrimoniului naturaluniversal, zone umede de importanţă internaţională, arii speciale de conservare şi arii de protecţieavi-faunistică. Constrângerile ce rezultă din legislaţia naţională şi din directivele europene şiconvenţia menţionată au început să fie aplicate şi se vor aplica din ce în ce mai exact, fără derogăriîndelungate de la prevederile acestora.De abia atunci, când se vor aplica întocmai, se va resimţi efectul modului incorect de lucrual promotorilor ariilor protejate, iar aceştia vor înţelege, la rândul lor, ce înseamnă rezistenţautilizatorilor raţionali ai resurselor naturale regenerabile, care nu se vor resemna fără juste şiprealabile despăgubiri. Cum să accepte proprietarul privat de teren sau al unei păduri situate îninteriorul reţelei NATURA 2000 sau EMERALD ori concesionarul unor resurse naturaleregenerabile să nu utilizeze liber şi eficient bunurile care îi aparţin, precum vecinul cu proprietăţilesau concesiunile situate în afara reţelelor, fără juste şi prealabile despăgubiri?Statul român, care nu i-a consultat nici măcar de formă în această chestiune, va trebui să segândească şi la măsuri compensatorii pentru cei afectaţi, fie ei proprietari, fie concesionari, printrecare vânătorii şi pescarii undiţari.3.11. Rezervaţii de genofond cinegeticExperienţa zonelor de refugiu ale vânatului, care erau porţiuni din fondurile de vânătoareunde nu era niciodată permisă practicarea vânătorii, şi a zonelor de protecţie a vânatului, care erauporţiuni de până la 1/3 din suprafaţa fondului forestier din cadrul fondurilor de vânătoare undevânatul era protejat în perioadele de înmulţire şi de creştere a progeniturii, nu a fost convingătoareîn ceea ce priveşte protecţia eficientă a acestuia.Motivele au fost atât de ordin obiectiv, cât şi de ordin subiectiv. În primul rând, aceste zonerespectate de marea masă a vânătorilor nu au fost „ocolite” de către braconieri, care au găsit aicicele mai liniştite şi mai bune zone de operare. În al doilea rând, aceste zone au constituit, de foartemulte ori, zone de retragere pentru prădători. În plus, zonele în discuţie nu au fost respectate nici decătre forestieri, care şi-au desfăşurat în continuare activităţile motivând că nu le pot subordonaintereselor cinegetice, şi nici de către păstori, care au găsit în acestea zone locuri propice pentrupăşunat ilegal. De altfel, multe dintre zonele de protecţie prevăzute prin vechea lege nici măcar nuau fost delimitate pe teren.Aşa s-a ajuns, cu ocazia discutării prevederilor Legii nr. 103/1996, să se opteze pentru ideeamodernă a constituirii „rezervaţiilor de genofond cinegetic”, alese ca fonduri de vânătoare sau grupede fonduri de vânătoare dintre cele cu bonitatea cea mai ridicată pentru anumite specii sau pentru ogrupă de specii de vânat protejate. Aceste rezervaţii urmau să fie amplasate în arealul optim alspeciilor, cât mai uniform răspândite pe întreaga suprafaţă a ţării. Cea mai mare parte a acestor119