CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Cei ce vor demara astfel de acţiuni de pionierat în România vor găsi singuri soluţii şivor îmbogăţi stadiul experienţei în materie, plecând de la rezultatele obţinute şi, mai ales, dela observarea atentă a comportamentului păsărilor acvatice.3.8. Populări şi repopulări cu vânatPentru utilizarea integrală a potenţialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare se impune,de foarte multe ori, repopularea sau, după caz, popularea acestora cu anumite specii de vânat.Scopul acestor acţiuni este ori de sporire a efectivelor unor specii de vânat într-un terensărăcit, ori de introducere a unor specii noi în anumite fonduri de vânătoare care se pretează, învederea creşterii posibilităţilor de practicare a vânătorii. Indirect, în prima situaţie se produce şi oaşa-zisă „împrospătare” benefică de sânge.Repopulările special făcute pentru „împrospătarea sângelui” unor populaţii degenerate devânat par să nu fi dat totuşi rezultate spectaculoase, dată fiind pierderea caracterelor geneticvaloroase ale exemplarelor introduse în marea masă genetică a vânatului existent. La speciilepoligame, introducerea unor masculi valoroşi are însă, cu certitudine, un oarecare efect pozitiv,chiar dacă acest efect nu este foarte vizibil.Înainte de a aborda acţiunea practică de populare sau de repopulare a unor fonduri devânătoare cu vânat, se impune a fi efectuată o analiză profesională anterioară din care să rezultedacă introducerea speciilor noi sau suplimentarea efectivelor existente cu exemplare nou introduseeste utilă şi eficientă şi dacă prin această acţiune nu se produce un dezechilibru nedorit în natură.Din motivul arătat, populările cu specii noi de vânat se fac numai în baza unor studiiconvingătoare de specialitate şi cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde desilvicultură. Altfel, se pot repeta catastrofe biologice surprinzătoare, precum cele cunoscute dinAustralia, unde acţiunile de populare mai întâi a iepurelui, apoi a vulpii, s-au dovedit a degenera încalamităţi. În lipsa prădătorilor naturali şi a bolilor specifice, precum şi în condiţii de hrană şi demediu extrem de propice, populaţia de iepuri introdusă s-a dezvoltat exploziv, punând în pericoldirect agricultura şi indirect, prin consumul de hrană, zootehnia, precum şi existenţa unor speciisălbatice autohtone. Încercarea ulterioară de introducere a prădătorilor specifici, printre care vulpea,nu a avut rezultatul urmărit, ci din contra. Vulpea aclimatizată imediat, a început să capturezeanimale domestice şi sălbatice autohtone, fără reflex natural de apărare împotriva acesteia. A fostmotivul pentru care în final a trebuit să se recurgă la combaterea iepurilor prin otrăvire, apoi princontaminare, relativ dirijată, cu boli specifice. Această istorie, care constituie un exempluconvingător în materie, nu trebuie repetată.Populările şi repopulările cu vânat - care vor fi numite, pentru economia textului, populări -ridică unele categorii de probleme demne de reţinut de către orice gestionar de fond de vânătoareinteresat în această privinţă. Printre acestea enumerăm: alegerea speciei sau a speciilor ce urmează a fi populate, stabilirea raportului între sexe lapopulare şi stabilirea vârstei exemplarelor ce se vor popula; alegerea celui mai potrivit teren sau zonă în care se va efectua popularea; alegerea perioadei optime pentru efectuarea populării; pregătirea terenului ales pentru populare; procurarea şi transportul materialului destinat populării; popularea propriu-zisă sau lansarea exemplarelor captive în libertate; îngrijirea exemplarelor populate.Categoriile de probleme enumerate, care trebuie analizate şi evaluate anterior desfăşurăriiacţiunii de populare, sunt diferite de la o specie la alta.115