Deoarece bobocii pot urca greu pe platformele aşezate pe pari, mai ales când oglinda apeiscade cu mai mult de 10-20 cm sub acestea, apare necesară amenajarea unor scăriţe de urcare, pepărţile laterale ale platformei. Scăriţele constau în scânduri poziţionate oblic, cu traverse bătute despe partea lor superioară, aşa încât şi puii să se poată căţăra fără probleme.Pe astfel de platforme de odihnă pot fi instalate şi coşuri sau lădiţe pentru cuibărit, preluaterepede în stăpânire de raţele sedentare.Amenajările descrise contribuie într-o oarecare măsură, alături de hrănireacomplementară şi amenajarea de cărări, la sporirea atracţiei bazinelor acvatice pentrupăsările de interes cinegetic, la reţinerea acestora pe loc, la atragerea altor păsări de apăaflate în pasaj şi, în final, la creşterea bonităţii terenului şi a efectivelor acestor specii pentruvânătoare.Edificarea standurilor pentru vânătoare, foarte diversificate în privinţa concepţiei, este denatură să întregească amenajarea terenurilor umede pentru vânatul de apă şi pentru vânătoare.De la început trebuie atrasă însă atenţia asupra necesităţii de a lăsa liniştite locurile dehrănire, de adăpost şi mai ales de înnoptare, aşa încât păsările să nu fie speriate, şi, din acest motiv,să părăsească terenul după primele vânători. Vânătoarea la locurile de hrănire şi de înnoptare nueste etică şi, în plus, conduce, mai ales atunci când se practică seara, la pierderi inutile de păsăriîmpuşcate.Vânătoarea la păsări de apă, pentru a se practica durabil, trebuie să se desfăşoare în cursuldimineţii, pe traseele de plecare şi venire din şi spre locurile de odihnă. Astfel practicată, de 1-2 oripe săptămână, vânătoarea poate da rezultate satisfăcătoare în mod continuu. O singură vânătoare deseară la locurile de înnoptare îndepărtează însă păsările pentru mult timp (10-20 zile), făcând inutiletoate celelalte eforturi de amenajare a terenului.După această introducere, care s-a dorit a fi o pledoarie pentru alegerea adecvată aamplasamentelor standurilor, vom prezenta succint câteva astfel de amenajări:Standurile improvizate în vegetaţia existentă în zonă sunt cele mai ieftine. Se pot amenaja închiar ziua vânătorii, pe sub culoarele de zbor care se identifică uşor. Nu trebuie exagerat în privinţacamuflajului acestora, deoarece păsările vor sesiza uşor „căpiţele” construite artificial şi le vor ocoliatunci când sunt proaspăt amenajate.Un camuflaj superficial, îmbrăcămintea adecvată şi mişcările lente sunt mai greu sesizabilede păsări, care nu le iau în seamă şi astfel trec la o distanţă convenabilă şi eficace de tir.Standurile amenajate pe stâlpi sunt amplasate de regulă în interiorul bazinelor acvatice,cu podeaua la 20-40 cm deasupra oglinzii apei. Ele sunt camuflate în vegetaţia din preajmă,de regulă în ziua vânătorii. Acestea trebuie construite din timp, pe sub culoarele principalede zbor, pentru ca păsările să se obişnuiască cu ele şi să nu le mai ia în seamă.La astfel de standuri accesul vânătorului este posibil cu cizme şold sau cu barca.Standurile în interiorul ghiolurilor sau ochiurilor întinse se pot amenaja însă şi sub niveluloglinzii apei, în butoaie sau diverse alte astfel de „spaţii” în care apa nu poate pătrunde. Ele pot fiprinse de sol sau flotante.„Butoaiele” din beton, dar şi din tablă şi chiar din lemn, se pot fixa pe fundul bazineloracvatice puţin adânci. Buza de sus a „butoaielor” se impune să depăşească cu 20-30 cm oglinda apeişi trebuie camuflată cu vegetaţie acvatică din jur.„Butoaiele” din tablă şi din lemn pot fi amenajate şi în sistem flotant.Din astfel de „butoaie”, adânci de 1,20-1,40 m, atunci când sunt amplasate baterii de câtedouă astfel de amenajări, vânătorul sau vânătorii execută trageri la păsările care trec pe deasupra, ladistanţă eficientă.Nu vom detalia mai mult acest mod de vânătoare şi nici problema amenajării zonelor umedepentru vânatul palmiped şi pentru vânarea acestuia.114
Cei ce vor demara astfel de acţiuni de pionierat în România vor găsi singuri soluţii şivor îmbogăţi stadiul experienţei în materie, plecând de la rezultatele obţinute şi, mai ales, dela observarea atentă a comportamentului păsărilor acvatice.3.8. Populări şi repopulări cu vânatPentru utilizarea integrală a potenţialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare se impune,de foarte multe ori, repopularea sau, după caz, popularea acestora cu anumite specii de vânat.Scopul acestor acţiuni este ori de sporire a efectivelor unor specii de vânat într-un terensărăcit, ori de introducere a unor specii noi în anumite fonduri de vânătoare care se pretează, învederea creşterii posibilităţilor de practicare a vânătorii. Indirect, în prima situaţie se produce şi oaşa-zisă „împrospătare” benefică de sânge.Repopulările special făcute pentru „împrospătarea sângelui” unor populaţii degenerate devânat par să nu fi dat totuşi rezultate spectaculoase, dată fiind pierderea caracterelor geneticvaloroase ale exemplarelor introduse în marea masă genetică a vânatului existent. La speciilepoligame, introducerea unor masculi valoroşi are însă, cu certitudine, un oarecare efect pozitiv,chiar dacă acest efect nu este foarte vizibil.Înainte de a aborda acţiunea practică de populare sau de repopulare a unor fonduri devânătoare cu vânat, se impune a fi efectuată o analiză profesională anterioară din care să rezultedacă introducerea speciilor noi sau suplimentarea efectivelor existente cu exemplare nou introduseeste utilă şi eficientă şi dacă prin această acţiune nu se produce un dezechilibru nedorit în natură.Din motivul arătat, populările cu specii noi de vânat se fac numai în baza unor studiiconvingătoare de specialitate şi cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde desilvicultură. Altfel, se pot repeta catastrofe biologice surprinzătoare, precum cele cunoscute dinAustralia, unde acţiunile de populare mai întâi a iepurelui, apoi a vulpii, s-au dovedit a degenera încalamităţi. În lipsa prădătorilor naturali şi a bolilor specifice, precum şi în condiţii de hrană şi demediu extrem de propice, populaţia de iepuri introdusă s-a dezvoltat exploziv, punând în pericoldirect agricultura şi indirect, prin consumul de hrană, zootehnia, precum şi existenţa unor speciisălbatice autohtone. Încercarea ulterioară de introducere a prădătorilor specifici, printre care vulpea,nu a avut rezultatul urmărit, ci din contra. Vulpea aclimatizată imediat, a început să capturezeanimale domestice şi sălbatice autohtone, fără reflex natural de apărare împotriva acesteia. A fostmotivul pentru care în final a trebuit să se recurgă la combaterea iepurilor prin otrăvire, apoi princontaminare, relativ dirijată, cu boli specifice. Această istorie, care constituie un exempluconvingător în materie, nu trebuie repetată.Populările şi repopulările cu vânat - care vor fi numite, pentru economia textului, populări -ridică unele categorii de probleme demne de reţinut de către orice gestionar de fond de vânătoareinteresat în această privinţă. Printre acestea enumerăm: alegerea speciei sau a speciilor ce urmează a fi populate, stabilirea raportului între sexe lapopulare şi stabilirea vârstei exemplarelor ce se vor popula; alegerea celui mai potrivit teren sau zonă în care se va efectua popularea; alegerea perioadei optime pentru efectuarea populării; pregătirea terenului ales pentru populare; procurarea şi transportul materialului destinat populării; popularea propriu-zisă sau lansarea exemplarelor captive în libertate; îngrijirea exemplarelor populate.Categoriile de probleme enumerate, care trebuie analizate şi evaluate anterior desfăşurăriiacţiunii de populare, sunt diferite de la o specie la alta.115
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60:
Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62:
capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66: 2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70: Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72: Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74: Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76: Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78: din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162: CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164: Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis