CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

Deoarece bobocii pot urca greu pe platformele aşezate pe pari, mai ales când oglinda apeiscade cu mai mult de 10-20 cm sub acestea, apare necesară amenajarea unor scăriţe de urcare, pepărţile laterale ale platformei. Scăriţele constau în scânduri poziţionate oblic, cu traverse bătute despe partea lor superioară, aşa încât şi puii să se poată căţăra fără probleme.Pe astfel de platforme de odihnă pot fi instalate şi coşuri sau lădiţe pentru cuibărit, preluaterepede în stăpânire de raţele sedentare.Amenajările descrise contribuie într-o oarecare măsură, alături de hrănireacomplementară şi amenajarea de cărări, la sporirea atracţiei bazinelor acvatice pentrupăsările de interes cinegetic, la reţinerea acestora pe loc, la atragerea altor păsări de apăaflate în pasaj şi, în final, la creşterea bonităţii terenului şi a efectivelor acestor specii pentruvânătoare.Edificarea standurilor pentru vânătoare, foarte diversificate în privinţa concepţiei, este denatură să întregească amenajarea terenurilor umede pentru vânatul de apă şi pentru vânătoare.De la început trebuie atrasă însă atenţia asupra necesităţii de a lăsa liniştite locurile dehrănire, de adăpost şi mai ales de înnoptare, aşa încât păsările să nu fie speriate, şi, din acest motiv,să părăsească terenul după primele vânători. Vânătoarea la locurile de hrănire şi de înnoptare nueste etică şi, în plus, conduce, mai ales atunci când se practică seara, la pierderi inutile de păsăriîmpuşcate.Vânătoarea la păsări de apă, pentru a se practica durabil, trebuie să se desfăşoare în cursuldimineţii, pe traseele de plecare şi venire din şi spre locurile de odihnă. Astfel practicată, de 1-2 oripe săptămână, vânătoarea poate da rezultate satisfăcătoare în mod continuu. O singură vânătoare deseară la locurile de înnoptare îndepărtează însă păsările pentru mult timp (10-20 zile), făcând inutiletoate celelalte eforturi de amenajare a terenului.După această introducere, care s-a dorit a fi o pledoarie pentru alegerea adecvată aamplasamentelor standurilor, vom prezenta succint câteva astfel de amenajări:Standurile improvizate în vegetaţia existentă în zonă sunt cele mai ieftine. Se pot amenaja închiar ziua vânătorii, pe sub culoarele de zbor care se identifică uşor. Nu trebuie exagerat în privinţacamuflajului acestora, deoarece păsările vor sesiza uşor „căpiţele” construite artificial şi le vor ocoliatunci când sunt proaspăt amenajate.Un camuflaj superficial, îmbrăcămintea adecvată şi mişcările lente sunt mai greu sesizabilede păsări, care nu le iau în seamă şi astfel trec la o distanţă convenabilă şi eficace de tir.Standurile amenajate pe stâlpi sunt amplasate de regulă în interiorul bazinelor acvatice,cu podeaua la 20-40 cm deasupra oglinzii apei. Ele sunt camuflate în vegetaţia din preajmă,de regulă în ziua vânătorii. Acestea trebuie construite din timp, pe sub culoarele principalede zbor, pentru ca păsările să se obişnuiască cu ele şi să nu le mai ia în seamă.La astfel de standuri accesul vânătorului este posibil cu cizme şold sau cu barca.Standurile în interiorul ghiolurilor sau ochiurilor întinse se pot amenaja însă şi sub niveluloglinzii apei, în butoaie sau diverse alte astfel de „spaţii” în care apa nu poate pătrunde. Ele pot fiprinse de sol sau flotante.„Butoaiele” din beton, dar şi din tablă şi chiar din lemn, se pot fixa pe fundul bazineloracvatice puţin adânci. Buza de sus a „butoaielor” se impune să depăşească cu 20-30 cm oglinda apeişi trebuie camuflată cu vegetaţie acvatică din jur.„Butoaiele” din tablă şi din lemn pot fi amenajate şi în sistem flotant.Din astfel de „butoaie”, adânci de 1,20-1,40 m, atunci când sunt amplasate baterii de câtedouă astfel de amenajări, vânătorul sau vânătorii execută trageri la păsările care trec pe deasupra, ladistanţă eficientă.Nu vom detalia mai mult acest mod de vânătoare şi nici problema amenajării zonelor umedepentru vânatul palmiped şi pentru vânarea acestuia.114