CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS CUVÂNT ÎNAINTE - AGVPS

13.07.2015 Views

Noile linii de vânătoare se vor tăia în anul următor, paralel cu vechile linii, pentru a nudistruge sursa naturală de hrană astfel instalată.Amenajarea zonelor umede din interiorul fondurilor de vânătoare este, de asemenea, foarteinteresantă pentru concentrarea păsărilor limicole în timpul pasajului şi atragerea celor de apă.Păsările limicole, dintre care cea mai interesantă pentru vânători rămâne becaţina comună,sunt atrase de turbării, mlaştini şi margini de bălţi, lacuri, iazuri şi heleştee, dacă apa nu este maiadâncă de 5-10 cm, iar vegetaţia erbacee nu este mai înaltă de 10-20 cm.Aceste suprafeţe propice pentru becaţine, vizitate atât primăvara cât şi toamna în timpulpasajului, pot fi amenajate pentru atragerea şi reţinerea mai îndelungată a păsărilor limicole prinlucrări relativ simple, dintre care enumerăm:- cosirea vegetaţiei la 10-20 cm deasupra nivelului apei, la marginea bălţilor şi lacurilor, încoada iazurilor şi heleşteelor şi chiar pe unele porţiuni din turbării şi mlaştini, dar fără a exagera însensul de a extinde suprafaţa cosită dincolo de adâncimea de 5-10 cm a oglinzii apei;- introducerea animalelor la păşunat în astfel de porţiuni de teren umed, pentru a da naşterela breşe în vegetaţie şi a mări efectul de lizieră apă-sol, pentru crearea de gropi şi muşuroaie datorităcălcării pământului moale cu copitele şi pentru a contribui la fertilizarea suprafeţei respective prinintermediul dejecţiilor acestor animale;- depunerea, din vreme, de grămăjoare de gunoi în astfel de benzi cosite, pentru a favorizafertilizarea terenurilor şi înmulţirea nevertebratelor ce constituie hrană pentru becaţine şi alte speciilimicole; în vederea îmbunătăţirii capacităţii de hrănire a terenului pentru becaţine, în loc de gunoise pot folosi şi resturi animaliere, cum ar fi sângele, intestinele şi capetele de animale etc.Becaţinele apreciază astfel de terenuri care le oferă hrană naturală din abundenţă, motivpentru care se opresc din pasaj şi se concentrează, pentru multă vreme, în efective nebănuit demari.Anatidele şi alte specii de păsări acvatice preferă în schimb apele mai adânci, în careochiurile de apă alternează cu perdele sau insule de stuf, papură, ţipiring etc.Atât în bălţi şi lacuri, cât şi în iazuri şi heleştee cu adâncimi diferite şi ocupate în zonele maipuţin adânci de vegetaţie caracteristică, se dezvoltă foarte bine fitoplanctonul şi zooplanctonul,sursă de hrană pentru multe nevertebrate acvatice (viermi, insecte, moluşte, crustacee), la rândul loro sursă de hrană pentru speciile de păsări de apă.Din acest motiv, cele mai favorabile bazine acvatice pentru acestea sunt cele puţin adânci,cu fundul plat şi cu un contur perimetral cât mai sinuos, care are efectul de lizieră apă-sol foarteridicat.De asemenea, sunt preferate bazinele acvatice deschise spre păşuni sau spre terenurileagricole, comparativ cu cele înconjurate de arbori forestieri, care obligă păsările să se ridice în zborînalt, pe deasupra acestora, la plecarea şi la venirea pe baltă.Toate aceste bazine acvatice favorabile păsărilor de apă pot fi amenajate, în continuare, înscopul ridicării bonităţii lor.Amenajările, deşi nu sunt nici dificile şi nici scumpe, nu au fost practicate aproape deloc înRomânia, pe de o parte fiindcă natura a fost generoasă în privinţa efectivelor acestor specii de păsări, iarpe de altă parte fiindcă sezoanele de vânătoare ale acestora, care se suprapun în ţara noastră sezoaneloraltor specii de vânat, le-au favorizat, fiind în general mai puţin căutate de marea masă de vânători, decâtprepeliţa, mistreţul, fazanul, iepurele etc.De acum înainte, pe măsură ce ariile umede protejate vor restrânge zonele devânătoare, cei ce doresc să practice vânătoarea la diverse specii de păsări de apă vor trebuisă se gândească şi la amenajarea specială a unor bazine acvatice incluse în fondurile devânătoare.Câteva categorii de amenajări şi instalaţii sunt suficiente: cărările pentru deplasarea păsărilor spre punctele de hrănire; „mesele” pentru servit hrană complementară, amplasate sub nivelul apei;112

locurile de odihnă şi eventual cuibărire.Cărările pentru deplasarea păsărilor spre punctele de hrănire, precum şi spre ochiurileliniştite din interiorul vegetaţiei acvatice înalte, unde păsările se însoresc, îşi zvântă penajulori îşi amenajează cuibul, sunt foarte importante în demersul nostru. Astfel de cărări, carenu vor fi niciodată rectilinii, ci sinuoase, converg în interiorul vegetaţiei înalte, spre ochiuriliniştite de apă naturală sau create prin cosire a vegetaţiei sub nivelul apei, în care suntamplasate hrănitori şi/sau locuri de odihnă, zvântare ori de cuibărit.Cărările în discuţie se vor obţine prin degajarea unui spaţiu cu o lăţime de cca. 40 cm, prinvegetaţia acvatică înaltă, care va fi tăiată la 10-15 cm sub nivelul apei. Anumite ramificaţii alecărărilor pot ieşi la malul apei, chiar conduse prin vegetaţia de pe mal până în locuri deschise.Păsările de apă vor prelua repede aceste cărări, mai ales atunci când ele sunt conduse sprelocuri preferate de acestea.Punctele (locurile) de hrănire complementară pot fi amplasate pe maluri, în apă adâncă de10-20 cm ori în apă adâncă în care sunt amenajate hrănitori sub nivelul apei la 15-20 cm adâncime,denumite „mese pentru hrană”. Administrarea hranei se poate face normal, dar şi automat pe malurişi în apele cu fundul plat, situat la mică adâncime (sub 20 cm).O hrănire regulată, cu diverse boabe şi seminţe, favorizează concentrarea raţelorindigene, dar reţine şi păsările aflate în trecere, care vor fi atrase de hrană şi de prezenţasemenelor acestora.Numai că, în condiţiile concrete din România, hrănirea cea mai eficientă din timpul iernii serestrânge doar la apele care nu îngheaţă.De aceea, pentru hrănirea raţelor iarna sunt foarte importante izvoarele care menţin ochiuri deapă, izbucurile din depresiuni, canalele şi pâraiele molcome permanent dezgheţate, gurile de apă etc.La gurile de apă, hrana se poate administra şi prin răspândire pe gheaţa din jur, dar în acestcaz, ca şi în cazul hrănirii de pe mal, o parte din hrană este furată de alte specii de păsări (ciori şicoţofene, păsări cântătoare etc.).Pentru economie de hrană şi eficienţă a hrănirii oriunde apa nu îngheaţă iarna şi este liniştităla suprafaţă, precum şi în ochiurile de apă adâncă din interiorul vegetaţiei acvatice, se recomandăamenajarea „meselor pentru servit hrană”. Acestea nu sunt altceva decât platforme orizontale dinscândură, de 2x2 m, amplasate la 10-20 cm sub nivelul oglinzii apei, pe stâlpi de lemn înfipţi încuveta bazinului. De jur împrejurul platformei sunt bătute scânduri mai înalte pentru a împiedicarisipirea hranei în apa adâncă.După a primă amenajare sumară a unui teren, cu cărări de deplasare şi puncte de hrănirepentru păsările acvatice, şi după observaţii privind comportamentul acestor păsări se vor trageconcluzii interesante în scopul completării şi definitivării amenajărilor concepute iniţial.Succesul depinde de amplasarea punctelor de hrănire şi a meselor în locuri adecvate, feritede deranj din partea omului şi a prădătorilor.Un sfat însă: nu trebuie profitat de atracţia exercitată de hrană asupra păsărilor acvatice înperioadele deosebit de dificile pentru acestea, doar pentru a vă satisface pasiunea! Legea interzicevânarea păsărilor de baltă la gurile de apă, iar etica impune hrănirea vânatului (cu pene) aflat lalimita dintre viaţă şi moarte, fără a profita de această slăbiciune temporară a lui pentru a realizatablouri (ruşinoase) de vânătoare.Locurile de odihnă, de zvântare şi eventual de nidificare constituie o altă categorie deamenajări. În interiorul vegetaţiei acvatice înalte (stuf şi papură) există ochiuri de apă liniştită, feritede vânt şi de deranj din partea omului şi din partea unor dăunători naturali ai păsărilor acvatice, încare pot fi amenajate platforme mici, pe stâlpi ori plutitoare, cu puţin deasupra nivelului oglinziiapei (10-15 cm) şi, respectiv, pe oglinda apei. Dimensiunile de cca. 1,0x1,0 m sau 0,80x1,20 m suntpotrivite.Aceste platforme sunt căutate de raţe, în special în perioada în care au boboci mici, pentru ase odihni, a se însori şi pentru a-şi zvânta penajul.113

locurile de odihnă şi eventual cuibărire.Cărările pentru deplasarea păsărilor spre punctele de hrănire, precum şi spre ochiurileliniştite din interiorul vegetaţiei acvatice înalte, unde păsările se însoresc, îşi zvântă penajulori îşi amenajează cuibul, sunt foarte importante în demersul nostru. Astfel de cărări, carenu vor fi niciodată rectilinii, ci sinuoase, converg în interiorul vegetaţiei înalte, spre ochiuriliniştite de apă naturală sau create prin cosire a vegetaţiei sub nivelul apei, în care suntamplasate hrănitori şi/sau locuri de odihnă, zvântare ori de cuibărit.Cărările în discuţie se vor obţine prin degajarea unui spaţiu cu o lăţime de cca. 40 cm, prinvegetaţia acvatică înaltă, care va fi tăiată la 10-15 cm sub nivelul apei. Anumite ramificaţii alecărărilor pot ieşi la malul apei, chiar conduse prin vegetaţia de pe mal până în locuri deschise.Păsările de apă vor prelua repede aceste cărări, mai ales atunci când ele sunt conduse sprelocuri preferate de acestea.Punctele (locurile) de hrănire complementară pot fi amplasate pe maluri, în apă adâncă de10-20 cm ori în apă adâncă în care sunt amenajate hrănitori sub nivelul apei la 15-20 cm adâncime,denumite „mese pentru hrană”. Administrarea hranei se poate face normal, dar şi automat pe malurişi în apele cu fundul plat, situat la mică adâncime (sub 20 cm).O hrănire regulată, cu diverse boabe şi seminţe, favorizează concentrarea raţelorindigene, dar reţine şi păsările aflate în trecere, care vor fi atrase de hrană şi de prezenţasemenelor acestora.Numai că, în condiţiile concrete din România, hrănirea cea mai eficientă din timpul iernii serestrânge doar la apele care nu îngheaţă.De aceea, pentru hrănirea raţelor iarna sunt foarte importante izvoarele care menţin ochiuri deapă, izbucurile din depresiuni, canalele şi pâraiele molcome permanent dezgheţate, gurile de apă etc.La gurile de apă, hrana se poate administra şi prin răspândire pe gheaţa din jur, dar în acestcaz, ca şi în cazul hrănirii de pe mal, o parte din hrană este furată de alte specii de păsări (ciori şicoţofene, păsări cântătoare etc.).Pentru economie de hrană şi eficienţă a hrănirii oriunde apa nu îngheaţă iarna şi este liniştităla suprafaţă, precum şi în ochiurile de apă adâncă din interiorul vegetaţiei acvatice, se recomandăamenajarea „meselor pentru servit hrană”. Acestea nu sunt altceva decât platforme orizontale dinscândură, de 2x2 m, amplasate la 10-20 cm sub nivelul oglinzii apei, pe stâlpi de lemn înfipţi încuveta bazinului. De jur împrejurul platformei sunt bătute scânduri mai înalte pentru a împiedicarisipirea hranei în apa adâncă.După a primă amenajare sumară a unui teren, cu cărări de deplasare şi puncte de hrănirepentru păsările acvatice, şi după observaţii privind comportamentul acestor păsări se vor trageconcluzii interesante în scopul completării şi definitivării amenajărilor concepute iniţial.Succesul depinde de amplasarea punctelor de hrănire şi a meselor în locuri adecvate, feritede deranj din partea omului şi a prădătorilor.Un sfat însă: nu trebuie profitat de atracţia exercitată de hrană asupra păsărilor acvatice înperioadele deosebit de dificile pentru acestea, doar pentru a vă satisface pasiunea! Legea interzicevânarea păsărilor de baltă la gurile de apă, iar etica impune hrănirea vânatului (cu pene) aflat lalimita dintre viaţă şi moarte, fără a profita de această slăbiciune temporară a lui pentru a realizatablouri (ruşinoase) de vânătoare.Locurile de odihnă, de zvântare şi eventual de nidificare constituie o altă categorie deamenajări. În interiorul vegetaţiei acvatice înalte (stuf şi papură) există ochiuri de apă liniştită, feritede vânt şi de deranj din partea omului şi din partea unor dăunători naturali ai păsărilor acvatice, încare pot fi amenajate platforme mici, pe stâlpi ori plutitoare, cu puţin deasupra nivelului oglinziiapei (10-15 cm) şi, respectiv, pe oglinda apei. Dimensiunile de cca. 1,0x1,0 m sau 0,80x1,20 m suntpotrivite.Aceste platforme sunt căutate de raţe, în special în perioada în care au boboci mici, pentru ase odihni, a se însori şi pentru a-şi zvânta penajul.113

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!