pentru vânarea vulpilor şi lupilor, ultimii deosebit de păgubitori în afara arealului lortradiţional, sunt indicate bordeiele de pândă; ogoarele de hrană cu topinambur, înfiinţate în special pentru mistreţi, atrag în egalămăsură şi căpriorul; partea aeriană a plantei, cosită şi făcută căpiţă după formarea bulbului (lunaseptembrie), constituie un furaj de bună calitate, la fel de căutat ca şi lucerna; remizele pentru vânat, constând în suprafeţe de teren degradat pe care sunt instalateplantaţii de ros, pot transforma anumite porţiuni de teren neproductiv cinegetic în zone cuconcentrare maximă pentru căprior, iepure, vulpe etc.; oricum, plantaţiile de ros cu plante forestiereadecvate (salcie, plop tremurător, lemn câinesc, carpen, salbă, mălin, spartium, sălcioară etc.),recepate periodic, au şi aduc o contribuţie de seamă la hrănirea vânatului plantivor iarna; deasemenea, sunt importanţi în hrana vânatului cireşii sălbatici, corcoduşii, merii şi perii pădureţi,nucii, prunii, alunii şi alte specii producătoare de fructe, motiv pentru care se impune a fi introdusela marginea nordică a plantaţiilor de ros.în zonele secetoase sau în perioadele secetoase, o atenţie aparte trebuie acordată şi apeipentru băut, motiv pentru care izvoarele din pădure şi din locurile accesibile vânatului din afaraacesteia trebuie atent urmărite şi desfundate; în rarele situaţii de criză se impune amenajarea dejgheaburi lângă fântâni şi umplerea periodică sau zilnică cu apă a acestora.Fără a detalia subiectul, se impune aprecierea că bonitatea terenurilor din zona de deal poatefi crescută mult prin măsuri de bună gospodărire, ieftine şi la îndemâna vânătorilor.3.7.4. Amenajarea fondurilor de vânătoare din zona de câmpieCoborând altitudinal în zona colinară şi de câmpie, se constată că procentul de terenîmpădurit scade, după cum scade şi suprafaţa păşunilor, fâneţelor şi plantaţiilor pomicole, locul lorfiind luat de culturi agricole diverse şi de vii. În unele fonduri de vânătoare din zona de câmpie segăsesc răspândite insular şi suprafeţe relativ întinse de bălţi, lacuri, iazuri, heleştee şi chiar rămăşiţede mlaştini, precum şi stufărişuri.Speciile de vânat cel mai bine reprezentate în aceste zone sunt: iepurele, căpriorul, vulpea,fazanul şi potârnichea, dar sunt întâlnite şi multe alte specii precum mistreţul, şacalul, pisicasălbatică, viezurele, cerbul comun şi, insular, cerbul lopătar, vidra şi bizamul în mediul acvatic, apoiîn trecere, o multitudine de specii migratoare, oaspeţi de iarnă sau oaspeţi de vară.Având în vedere speciile de vânat şi biotopurile specifice zonei, apreciem că amenajareapădurilor din câmpie, din punct de vedere cinegetic, este parţial realizată, în sensul că sunt edificateun număr minim de hrănitori de cervide şi de sărării, iar în unele păduri şi un număr satisfăcător deobservatoare.Pentru o amenajare completă a pădurilor din zona de câmpie, pe lângă hrănitorile de cervide,sărăriile şi observatoarele existente mai trebuie amenajate observatoare înalte la intersecţiile de liniiparcelare sau la marginea ogoarelor de hrană, precum şi multe observatoare improvizate pentrucăprior, în aşa fel încât aceştia să poată fi observaţi în majoritatea punctelor în care pot apărea lahrană. O reţea de poteci şi eventual 1-2 puncte de adăpare cu apă, în fiecare trup de pădure sau înimediata lui apropiere, ar completa lista amenajărilor ce se impun a fi făcute la adăpostul pădurii.Acolo unde există linii parcelare suficient de late şi de însorite sau suprafeţe adecvatedestinate a fi folosite ca ogoare de hrană, se impune şi cultivarea acestora. Asupra acestui aspectsunt multe de spus. Ogoarele de hrană trebuie să asigure resurse de hrană verde în special toamna,iarna şi primăvara, deoarece în restul anului hrana nu este deficitară pentru vânat. De asemenea, dinculturile instalate se pot recolta cereale şi suculente atunci când nu sunt lăsate pentru consum pe loc.Având în vedere acest interes, considerăm că triticalele, grâul, ovăzul, rapiţa şi varzafurajeră, cultivate toamna devreme, sunt foarte indicate pentru cultivarea ogoarelor de hrană,cerealele putând fi recoltate în anul următor. Sfecla, sorgul şi porumbul nu sunt nici ele lipsite de110
interes, îndeosebi în terenurile ferite şi luminate, dar trebuie avută în vedere necesitatea prăşirii şirăririi acestora, într-o perioadă în care mâna de lucru este deficitară.În terenurile cu mistreţi se impune a fi luate în considerare culturile de topinambur, căutateşi de căprior şi de iepure, atât pentru bulbul scos la suprafaţă, cât şi pentru tulpina fragedă orifrunzarul recoltat în luna septembrie după maturarea bulbului.Liniile mai umbrite, care din păcate abundă în pădurile din câmpie, nu pot fi cultivate cuasemenea plante. Pe acestea se vor instala plantaţii complexe de ros, alcătuite din benzi alternativede mălin, salbă moale, lemn câinesc, sparţium, răchită şi alte asemenea plante care se pretează larecepare periodică, aşa încât să se creeze un surplus de hrană, dar şi un adăpost favorabil vânatuluiplantivor. La marginea pădurii se impune a fi instalat păducel şi măceş pentru adăpost şi producţiaanuală de fructe, iar spre mijlocul liniei, în benzi paralele, celelalte specii forestiere enumerate, carese pretează la recepare, pentru producţie de lujeri. Asemănător se pot amenaja şi suprafeţele de subliniile de înaltă tensiune.Amenajarea terenului agricol din jurul pădurii cu observatoare înalte şi de-a lunguldrumurilor de pământ cu hrănitori temporare pentru iepure conferă suprafeţei terenului agricol unaspect de bună gospodărire cinegetică.Pentru creşterea productivităţii fondurilor de vânătoare din zona de câmpie sunt posibile şialte amenajări.Instalarea unor boscheţi din plante care produc seminţe sau lujeri pentru ros sub stâlpii deînaltă tensiune îmbunătăţesc, de exemplu, condiţiile de hrănire şi adăpost pentru iepure, fazan şipotârniche. Speciile forestiere din care pot fi constituiţi boscheţii sunt: măceşul, păducelul,sparţium, salba moale, lemnul câinesc, mălinul, corcoduşul etc.Gardurile vii din dracilă, măceş şi păducel, instalate limitrof perdelelor forestiere, şanţurilorpărăsite şi chiar drumurilor, precum şi gardurile vii din jurul proprietăţilor amenajate din astfel deplante oferă un surplus de adăpost şi de hrană pentru fazan, potârniche şi iepure.În sfârşit, remizele pentru vânat, constând în astfel de plantaţii de ros instalate pe terenuridegradate, au un rezultat remarcabil, mai ales atunci când în interiorul acestora se amenajeazăhrănitori, sărării şi, eventual, adăpători.Fără a avea pretenţia de-a fi epuizat toate amenajările la care se pretează fondurile devânătoare din zona uscată de câmpie, au fost prezentate câteva modalităţi prin care se poateîmbunătăţi calitatea acestora şi se poate ridica bonitatea cinegetică.Amenajarea stufărişurilor şi a terenurilor pârloagă din interiorul câmpului cultivatagricol devine interesantă şi este relativ simplă, dar foarte eficientă, pentru ocrotirea fazanului şivânarea acestuia. Stufărişurile şi pârloagele întinse pot adăposti şi mistreţi, căpriori şi cerbi lopătari,vulpi şi şacali, potârnichi etc.Cea mai simplă amenajare a unor astfel de terenuri constă în deschiderea cu tractorul, prindiscuire, a unor linii de vânătoare, care se întretaie între ele, delimitând suprafeţe dreptunghiulare decca. 250x500 m sau puţin mai mari. Dacă stufărişul este întins de-a lungul unei văi, atunci se poatesecţiona doar transversal, la distanţe de 300-500 m secţiune de secţiune.În interiorul fiecărei suprafeţe astfel delimitate, se amenajează câte 2-4 hrănitori temporarepentru fazani şi potârnichi, câte o hrănitoare de cervide şi, eventual, câte un loc de hrănire pentrumistreţi.Peste vânatul care se găseşte în mod natural pe aceste suprafeţe, se pot popula cu succesfazani, aşa încât astfel de terenuri pot deveni cu mult mai favorabile culturii vânatului decâtpădurea. În aceste suprafeţe se strâng de regulă şi vulpi, şacali şi pisici sălbatice, care se pot vânauşor în aceste condiţii.Pe liniile din anul precedent apare de regulă spontan cânepa sălbatică, foarte căutată defazani şi potârnichi. În terenurile care se pretează, este indicată însă supraînsămânţarea liniilordiscuite cu cânepă sălbatică, mei, sorg etc., iar în interiorul suprafeţelor mai întinse, care sepretează, pot fi instalate astfel de culturi „în tablă de şah”.111
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58:
Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60: Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62: capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66: 2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70: Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72: Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74: Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76: Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78: din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109: În această privinţă, modul nost
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160: Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164:
Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis