Sărăriile sunt cele mai importante amenajări din zona caprei negre, fiindcă sarea estenecesară şi foarte căutată de această specie, motiv pentru care este eficientă în stabilizareaciopoarelor în anumite căldări alpine. Cu condiţia ca aceste căldări să fie liniştite, iar sarea să fiebine amplasată în locuri adecvate, ascunse faţă de traseele turistice.Fiindcă sarea se transportă greu în zona caprei negre, sărăriile trebuie să fie în aşa felamenajate încât sarea să fie la adăpost de ploaie şi zăpadă, pentru a nu se topi inutil. De aceea,locurile de amenajare a sărăriilor se impune a fi alese în mici grote sau sub stâncării, iar amplasareabulgărilor de sare să se facă în scobituri sau între pietre grele, pentru ca bulgării să nu fie scoşi desub adăpost. Potrivită este şi amplasarea bulgărilor de sare în sărării-cleşte, prevăzute însă cuacoperişuri în două sau patru ape.Numărul sărăriilor nu trebuie să fie exagerat de mare şi nici nu trebuie să se exagerezecărându-se sarea „la botul caprei negre”, deoarece caprele negre vor descoperi uşor sărăriile, care,odată stabilite, trebuie menţinute şi alimentate periodic în aşa fel încât sarea să nu lipsească din ele.În fiecare căldare din văile principale de munte se recomandă a fi amplasate 1-2 sărării, nufoarte departe dar ferit faţă firul văii, pe unde trec de regulă potecile turistice.Potecile de vânătoare sunt importante şi ele pentru vânarea caprei negre, dacă asigurăaccesul vânătorului în zone depărtate de traseele turistice. Este indicat ca începutul potecilor devânătoare să nu poată fi observat din traseele turistice pentru a nu tenta turiştii să le prospecteze şiastfel să neliniştească intimitatea sălbăticiunilor.De regulă, potecile de vânătoare sunt conduse pe la jumătatea versanţilor şi au ramificaţiicare fac legătura cu traseele turistice sau cu potecile de vânătoare din creastă şi din vale. De multeori asigură şi trecerea dintr-o vale în alta, prin locuri dificile, nefrecventate de turişti.În perioada interbelică, în multe masive muntoase din ţară (Făgăraş, Retezat etc.) au fostamenajate mai multe astfel de reţele de poteci de vânătoare, care s-au menţinut parţial până în zilelenoastre. Dacă aceste poteci ar fi curăţate de vegetaţie şi reconturate pe porţiunile în care au fostdistruse, ar fi suficient ca munţii noştri să fie consideraţi sumar amenajaţi pentru vânătoarea decapre negre.În locul escaladării munţilor cu elicopterul de către pretinşi vânători de capre negre, maiindicată ar fi reluarea ideii de reamenajare a fostelor poteci şi reţele de poteci de vânătoare şi,totodată, interzisă practica urcării vânătorilor de capre negre pe calea aerului până pe crestele celemai liniştite altă dată.Colibele de vânătoare sunt şi ele utile, la limita altitudinală a pădurii, pentru asigurareaadăpostului personalului de pază şi al vânătorilor de capre negre. Amplasarea acestora este indicatăîn locuri ferite de vânt şi avalanşe, în apropierea unei surse de apă şi eventual a locurilor de rotit.Bordeiele de vânătoare zidite din piatră şi refugiile pentru turişti sunt şi ele construcţiiadecvate în golul de munte, putând fi amplasate în locuri ferite de avalanşe, deasupra limiteialtitudinale a pădurii, în chiar căldările sau pe crestele frecventate de caprele negre.Coborând altitudinal, în biotopul pădurilor de răşinoase şi amestec de răşinoase cufoioase, fauna de interes cinegetic din fondurile de munte se diversifică, odată cu diversificareaflorei sălbatice. Zona întinselor păduri de răşinoase şi de amestecuri de răşinoase şi foioase, situatepe versanţi în general abrupţi, este caracteristică cerbului comun şi ursului. Împreună cu acesteavieţuiesc mistreţi, căpriori, lupi, râşi, vulpi, pisici sălbatice, jderi, cocoşi-de-munte, ierunci etc.Amenajările principale privesc aici cerbul comun şi sunt destinate ajutorării hrănirii acestuiaîn perioada critică de iarnă, pazei şi practicării vânătorii. Dintre instalaţiile de hrană cele mai utile s-au dovedit a fi depozitele de hrană, la care există acces auto iarna şi la care cerbii vin singuri, de lamari depărtări. Dacă depozitele de hrană sunt amplasate în locurile de iernare ale cerbilor, cel puţincâte unul în fiecare bazin forestier, este cu mult mai bine.Hrănitorile de cervide, amplasate în locuri greu accesibile iarna, rămân doar simple obiectede impresie şi de decor, fiind absolut inutile. Ele sunt utile şi merită investiţia doar în locurileaccesibile pentru aprovizionarea cu hrană şi sare.108
În această privinţă, modul nostru de gândire de până acum se impune a fi esenţial schimbat.Potecile de vânătoare din locurile de boncănit, legate în reţele cu ramificaţii spreobservatoare de diferite tipuri, sunt şi ele utile practicării vânătorii de cerb. Sunt absolut necesare şipot servi şi pentru acces la hrănitori şi sărării.Bordeiele de pândă pentru lupi, punctele de hrănire pentru mistreţi, împreună cu ogoarele dehrană cultivate special pentru cerbi, mistreţi şi urşi, alături de colibele şi de cabanele de vânătoareîntregesc inventarul amenajărilor din fondurile de vânătoare situate în zona de munte.Am lăsat la sfârşit plantaţiile de ros, benefice pentru cerb atunci când sunt instalate şiîntreţinute raţional.Astfel de plantaţii de ros în zona pădurilor de răşinoase şi de amestec se pot instala înpoienile destinate hrănirii vânatului, prea umbrite ori situate pe soluri prea scheletice ca să poată ficultivate sau folosite ca fâneaţă de calitate. De asemenea, se pot instala sub liniile de înaltă tensiune.Prin plantarea acestor suprafeţe în scheme dese, cu spartium, salcie căprească, soc, sorb păsăresc şialte specii forestiere adecvate, grupate în funcţie de substrat şi luminozitate, precum şi prin aportulnatural în specii spontane (arin, plop tremurător, mesteacăn etc.) se creează, în scurt timp, oplantaţie deasă, care oferă vânatului o cantitate mare de lujeri tineri, în condiţiile în care periodic serecepează câte o bandă din aceasta.Plantaţiile de ros, neglijate până acum, sunt cu mult mai importante şi mai ieftine pentruhrănirea naturală a vânatului plantivor decât fânurile, frunzarele şi concentratele, mai ales înperspectiva extinderii păşunatului în pădurile retrocedate.3.7.3. Amenajarea fondurilor de vânătoare din zona de dealÎn zona de deal, unde proporţia pădurilor de foioase este redusă la mai puţin de 50% dinsuprafaţa totală a fondurilor de vânătoare, apar mai extinse păşunile, fâneţele, culturile de cartofi,ovăz şi porumb, plantaţiile pomicole şi chiar viticole etc.Eterogenitatea habitatelor din zona de deal este accentuată de multitudinea porţiunilor deteren degradat, de luncile neîndiguite dar împădurite ale râurilor, de localităţile mai puţinsistematizate răspândite aparent haotic etc.Habitatul vânatului este mult mai diversificat şi odată cu acesta este mai diversificată şifauna de interes cinegetic. Speciile de interes vânătoresc caracteristice zonei sunt mistreţul,căpriorul, iepurele, vulpea, pisica sălbatică, viezurele, jderii şi potârnichea. Frecvent coboară înzonă cerbul comun, ursul, lupul şi chiar râsul, iar uneori urcă fazanul.În condiţiile de habitat expuse, modul de dotare a fondurilor de vânătoare de până acum cuconstrucţii vânătoreşti (cabane de vânătoare şi bordeie de pândă), instalaţii vânătoreşti (hrănitoripentru cervide, fazani şi potârnichi, observatoare pentru căprior, sărării etc.) şi amenajări vânătoreşti(poteci de vânătoare şi ogoare de hrană) s-a dovedit potrivit.Totuşi, din motive pragmatice şi de eficienţă, se vor face următoarele recomandări şiprecizări: nu trebuie exagerat în privinţa numărului de hrănitori pentru cervide; normativele suntacoperitoare din acest punct de vedere; hrănitorile se impune a fi răspândite în toate trupurile maiimportante de pădure şi amplasate în locuri uşor accesibile cu hrană iarna; în apropierea hrănitorilorsau sub acoperişul lor, la adăpost de ploaie şi zăpadă, să fie amenajate sărării; hrănitorile pentru potârnichi, uitate complet în ultima perioadă, trebuie amplasate în locuripopulate cu această specie şi alimentate periodic cu hrană complementară pentru întreg efectivulexistent; ele pot avea rezultate nebănuit de bune, deoarece potârnichea este una dintre speciile carereacţionează cel mai favorabil la hrănirea complementară; observatoarele înalte, amplasate în poieni şi la margine de culturi, precum şiobservatoarele improvizate în arbori, oriunde este un loc potrivit pentru pânda la căprior, întregesc,alături de potecile de vânătoare, imaginea de fond de vânătoare bine gospodărit;109
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50:
(Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52:
construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54:
deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58: Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60: Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62: capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66: 2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70: Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72: Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74: Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76: Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78: din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99 and 100: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 101 and 102: Chiar dacă formularea pare a fi un
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152: Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154: Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156: ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158: ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160:
Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164:
Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis